Page 1 - Drumul_socialismului_1973_05

TRĂIASCĂ 1 MAI-ZIUA SOLIDARITĂŢII

INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC!

O
Proletari din toate tarile, unlfl-vi!
1 M A I

E astăzi
Inima lumii un fel
de bulgăre curat de cer,
e vîntul primăverii azi
o aripă de brazi
cutreierind
ţi-nmiresmînd
un freamăt de roşii-drapele.

E astăzi
pasărea un cint,
izvorul şi ţăriha sînt
legate astăzi intr-un' imn
de slavă-naltă, sărbătoare,
e ziua maiului intii
cu flamuri roşii, mii şi mii,
ANUL XXV Nr. 5 693 MARJI 1 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI pe cerul lumii unduind,

e ziua maiului intii ■
cind braţul lumii cel trudit
pe-o inimă şi-o floare-ntirziind,
Flori de mai pe in cinste şi-n odihnă s-a oprit,
cu un suris curat
şi nesfirşit.
VICTOR NIŢA
flamurile muncii

Unu Mai. Te ştim dintotdeauna — zi de po­ X-lea al partidului, îmbogăţită cu file de rezo­ Astăzi, in jurul orei 10, posturile noas­
pas in primăvară, născută din aşteptarea lumi­ nanţă istorică la Conferinţa Naţională, in do­
nii. Legăm ziua ta de germinaţie, de fertilitate, cumentele recente ce deschid căi spre perfec­ tre de radio şi televiziune vor transmite
de tinereţe, de istorie. De 83 de ani te-ai în­ ţiunea muncii şi vieţii, spre perpetua ei îmbu­
scris in istoria ţârii, unind bătăile inimii acestui nătăţire. direct de la Stadionul Republicii din Ca­
neam cu a proletariatului de pretutindeni în Cel de-al 29-lea Intîî Mai Liber aduce sub ar­ pitală Adunarea populară organizată cu
lupta pentru dreptul la muncă şi la viaţă. Le­ cul de triumf al împlinirilor frumuseţile cîştigate
găm ziua ta de istoria trecută şi de cea pre­ in tumultul muncii acestui an, in care am păşit prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua
zentă — de la demonstraţiile de luptă la cele cu dorinţa fierbinte de a-l aşeza trainic la iz- Termenul ile punere în funcţiune a noii baterii tie cocs de solidarităţii internaţionale a celor ce mun­
de biruinţă pe care le-am trăit cu fiecare nouă bînzile cu care vrem să grăbim cincinalul, spre la U.V. Călan se apropie. Pentru încadrarea în termenul de exe­
primăvară de la PRIMUL NOSTRU ÎNTll MAI a răspunde prin fapte de onoare pateticei che­ cuţie. echipa de lăcătuşi condusă de Eugen Pctrache nu-şi dră- cesc.
muie efortul. O organizare minuţioasă a muncii face ca realiză­
LIBER. mări a partidului. De pe pămintul nostru hu- rile echipei să contribuie substanţial la succesul obţinut; de lotul
In prospeţimea acestui Unu Mai 1973, înflo­ nedorean — în care cărbunele şi marmura, oţe­ 3 ai I.C.S. Hunedoara.
rit sub cea de-a treia arcaClă a actualului cin­ lul şi aurul se înfrăţesc cu generozitate, înfră­
cinal, poporul îşi trăieşte bucuria şi mîndria bi­ ţind oamenii, înnobilîndu-le munca şi cugetele,
ruinţelor. Din fruntarii in fruntarii de ţară a des­ inflâcârindu-le inimile — înălţăm în această di­
făşurat larg flamurile roşii şi tricolore, pe veci mineaţă ghirlandele de izbînzi adunate cu age­ Lonea, a organizat împreună cu Hunedoara — în oţelării, lami­
înfrăţite. E dimineaţa în care ne spunem nouă rimea minţii, cu vrednicia braţelor. Am împletit Realitatea concretă a jude­ C.S. Hunedoara ca toată fonta ortacii săi „Brigada de produc­ noare, fabricile de aglomerare
1
— pentru a cita oară I — şi lumii întregi, că in ele florile celei mai entuziaste întreceri din ţului nostru demonstrează că peste plan să fie dată cu cocs ţie şi educaţie”. Nu e vorba de şi uzina cocsochimică.
purpurul şi tricolorul e stindardul nostru de cite am cunoscut pînă acum — întrecerea pen­ făurarii de bunuri au o pornire economisit. „După ce vor ma o simplă titulatură, ci de atin­ Colectivul combinatului hu-
luptă, de muncă şi de izbindă, ce a unit vre­ tru „Mai iute, mai bine, mai eficient I", îndemn continuă, din dorinţă de a fixa curge ani — ne spunea un fur gerea unor obiective concrete nedorean are însă şi iniţiative­
rea, voinţa naţiunii cu vrerea şi voinţa clasei adresat poporului de însuşi secretarul general pe faţa timpului nestematele nalist — cu greu îşi va mai a in ce priveşte producţia de căr­ le sale proprii, de mare pres­
sale de avangardă. E dimineaţa în care ne săr­ al partidului. Suflul vibrantei întreceri a străbă­ nepieritoare ale faptelor de minţi cineva cum s-a născu bune şi conştiinţa în muncă a tigiu. „Un lingou laminat peste
bătorim munca nouă, descătuşată, liberă, îna­ tut ţinuturile hunedorene de la un capăt la al­ muncă. Dar acest lucru nu e iniţiativa, prin ce prefaceri în oamenilor. După cunoaşterea planul zilnic în fiecare schimb"
ripată. Munca in care am devenit — deopotri­ tul, chemînd tînăr şi virstnic, muncitor şi inginer, nou, el a caracterizat munci­ noitoare a trecut în perioada roadelor culese de ortacii lui asigură o depăşire a planului
vă — făurari şi beneficiari, prin care am cres­ să-şi unească efortul într-o organizare mai bu­ torimea încă de la formarea a- parcursă. Asemenea chemări au lunar cu 270 tone d laminate
e
cut oameni, ne-am regăsit pe noi înşine. De nă, într-o muncă mai spornică, mai economi­ cesteia. Cu peste o jumătate „Fiecare echipă de oţelari să
aceea, ne este atît de spornică şi de angajan- coasă — inscriindu-se in atmosfera marilor an­ de secol in urmă, ilustrul sa­ producă zilnic peste ol an ce ^
vant Nicolae lorga scria în-
tă. Ne-o înufleţeşte mereu climatul generos al gajări pe care le-a generat înaltul forum co­ puţin 2 tone de metal" aduce
munist din vara anului trecut. tr-una din cugetările sale :
istoriei contemporane ce-a dat ţării, pămîntului „Timpu-i aur, pe care-l baţi cu colectivului de la O.S.M. II
românesc, cel mai glorios timp al devenirii sale. LUCIA LICIU efigia muncii tale sau îl închizi 15 000 tone de oţel peste plan.
Există şi iniţiative mult mai
Ne-o înaripează carta mersuluMmpetuos înain­ în adîncimea scrinului, unde .se Iniţiativele muncitoreşti - tinere, ale căror rezultate ma­
te, definită cu înţelepciune la Congresul al (Continuare In pag. a 2-a) înnegreşte“. Se observă lesne teriale încep să se întrezăreas­
că aici — pe fundalul acelei
epoci — se află un bob din în­ că. „întreaga producţie de ro-
pentru care munca a însemnat tradiţionale chemări de ră“, de la întreprinderea de u-
ţelepciunea muncitorilor români bineţi — de calitate superioa­
In cinstea marii sărbători singurul şi cel mai generos iz­ tllaj minier Crişcior, „Să lucrăm
o zi pe lună cu electrozi eco­
vor de viaţă. Azi însă timpul pe
nomisiţi“ de la I.I.L. Orăştie şi
care îl trăim noi este cu ade­
vărat de aur, de aceea şi ve­ hărnicie şi prosperitate multe altele.
chea cugetare capătă străluciri
in plus cind o rostim de pe
înălţimile cucerite. Iniţiativele muncitoreşti hune­
Şi-au reînnoit, cu 1 500 O contribuţie de seamă la peste 18 000 tone. O contri­ Ceea ce este absolut nou, dorene constituie un răspuns
obţinerea acestor realizări buţie deosebită şi-au adus-o propriu timpului nostru, şi mun­ ferm al tuturor colectivelor la
tone de oţel, angaja- şi-au adus-o colectivele sec­ vrednicii mineri petrileni. In citorilor de azi, este avîntul ne- devenit tradiţionale în judeţul Cojocariu, 48 de brigăzi de mi­ chemarea partidului, a tovară­
ţiilor de mecanizare din Şoi- cinstea zilei de 1 Mai, ei maiîntilnit în muncă pentru în­ nostru, ele se nasc din necesi­ neri ale Lonei au îmbrăţişat şului Nicolae Ceauşescu, de a
mentul anual muş, Hărău şi Deva, iar din s-au angajat să extragă peste florirea ţării şi vieţii. Nu e vor­ tăţi obiective dictate de sarci­ iniţiativa. se acţiona cu maximă răspun­
rîndurile mecanizatorilor s-au sarcinile de plan 3 500 tone ba doar de a munci în mod o- nile din fiecare etapă de con­ La E.M. Lupeni, minerul şef dere pentru creşterea eficienţei
evidenţiat prin munca pres­ strucţie“. Intr-un recent „¡tine-, de brigadă Petre Constantin, economice, pentru sporirea avu­
In cadrul C.S. Hunedoara tată şi rezultatele obţinute de cărbune. Angajamentul a bişnuit şi cinstit, ci de a ridica rariu" prin cîteva unităţi econo­ Erou al Muncii Socialiste, a lan­ ţiei naţionale. Ele sînt rodul
— unitate distinsă recent, Pamfil Cepălău, Sevastian fost depăşit cu peste 2 000 rezultatele activităţii pe cele mice, am reîntilnit şi alţi mun­ sat iniţiativa „Două cicluri în gîndirii perseverente a comu­
pentru a treia oară consecu­ Pădureanu, Vasile Ifrim, Io- tone, amplificînd astfel con­ mai înalte cote ale eficienţei e- citori, comunişti, care dau ini­ plus pe lună la abatajele fron­ niştilor, care constituie forţa
tiv, cu „Ordinul Muncii" cla­ sif Răbulea, Petru Florea, tribuţia la succesul obţinut de conomice. Acest caracter nou al ţiativelor valoare materială, for­ tale“. Chemarea a prins repede motrice a fiecărui colectiv şi se
sa I, pentru ocuparea locului Nicolae Lupuţ, Gheorghe Do- vremurilor şi oamenilor de azi mă vie. rădăcini, mai ales că 70 la sută află in fruntea tuturor acţiuni­
I pe ţară în întrecerea dintre ru, Ion Herban şi alţii. centrală. este fixat, statornicit, tocmai ...Vizita de lucru făcută de din producţia anuală a minei lor. De aceea, îi urmează cu
întreprinderile industriale — I prin chemările de mare sinte­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu în se realizează în cele 15 abata­ încredere toţi oamenii muncii,
lucrează multe colective har­ 8 000 tone minereu de ză şi actualitate care sînt ini­ bătrînul bazin carbonifer al Văii je frontale. Minerii s-au între­ intrucît o veche maximă spune :
ţiativele muncitoreşti.
nice de muncitori. Printre a- 18 000 tone cărbune Jiului a declanşat in rîndul pu­ cut pe ei înşişi în muncă. „Cind chemi la muncă, să-ţi
cestea se numără şi cel al o- fier peste plan Un corolar masiv de iniţia­ ternicului detaşament mineresc ...De la mineri pînă la side- văd sapa in mină“, iar comu­
ţelăriei electrice, care şi-a suplimentare tive există in judeţul nostru. U- o efervescenţă creatoare de rurgişti nu e distanţă prea ma­
realizat cu patru zile înainte nele sînt vechi şi atît de cu­ mari dimensiuni. La scurt timp re I O dovedeşte şi faptul că niştii au întotdeauna uneltele
muncii în mîini şi cheamă la
de termen planul pe primele Harnicii mineri din cadrul noscute incit azi ne apar ca iniţiativa „băieşilor“ din Lonea, hărnicie şi prosperitate prin e-
patru luni, realizînd 2 000 to­ De la începutul anului, secţiei a Il-a a I.M. Hune- atribuţiuni curente al colecti­ după această vizită, comunis­ „Dirigenţia muncitorească“, a
e
ne de oţel peste prevederi. In Centrala cărbunelui Petro­ velor respective. Aşa este, de tul loan Cojocariu, şeful unei fost preluată şi aplicată cu bu­ xemplul lor personal.
cinstea zilei de 1 Mai, colec­ şani a realizat o producţie pildă, iniţiativa furrialiştilor din brigăzi din frontalul 65 al minei ne rezultate de colectivul C.S.
tivul secţiei şi-a reînnoit an­ suplimentară de cărbune de (Continuare In pag. a 3-a) MARIN LIVEZEANU
gajamentul pentru acest an
cu încă 1500 tone. Oţelarii
de aici sînt hotărîţl ca în
t , continuare să-şi întregească Duminică, pe ogoarele judeţului
eforturile pentru a da ţării
noi cantităţi suplimentare de
oţel.
Mobilizare activă la pregătirea terenului şi
Cu 10 la sută
mai mult SEMĂNATUL PORUMBULUI
Colectivul staţiunii pen­ H Zi de muncă rodnică pentru lucrătorii ogoarelor Ziua de duminică au în­
tru mecanizarea agricultu­ ■ S-a insăminţat cu porumb o suprafaţă de 457 ha chinat-o muncii şi mecani­
rii Deva — ne-a informat ■ S-au pregătit pentru semănat 748 ha si j-au făcut arături zatorii Pavel Vinerean şi.
tovarăşul Aurel Chirilă, di­ pe 155 ha Nicolae Bălţat, care au se­
rectorul unităţii — muncind mănat, pe ogoarele C.A.P.
cu hărnicie şi abnegaţie pen­ Lucrătorii ogoarelor hu­ este închinat zilei de 1 Mai. Simeria, 12 ha cu porumb,
tru a întîmpina ziua de nedorene au făcut şi dumi­ precum şi Constantin Bog­
1 Mai cu rezultate deosebite nică dovada hărniciei, ab­ Cu mult spor s-a lucrat dan, Ion Ganea, Vasile Be­
în activitatea de producţie, negaţiei şi responsabilităţii în această zi pe ogoarele ne, Viorel Chiş, Traian
a reuşit să îndeplinească îna­ lor faţă de sarcinile ce le C.A.P. din cadrul consiliu­ Magda, Marcel Giorcontină
inte de termen prevederile revin pentru terminarea în lui intercooperatist Deva. şi Aron Braşovean, care au
de plan pe primele patru cel mai scurt timp şi în Activitatea depusă se con­ arat şi pregătit 30 ha. La
luni din acest an. Lucrînd condiţii agrotehnice supe­ cretizează în pregătirea a a- ferma din Bretea Strei a
din zori şt pînă seara tîrziu rioare a însămînţării po­ proape 100 hectare şi în- I.A.S. Haţeg, mecanizatorii
pentru sporirea rodniciei o- rumbului. S-a lucrat din sămînţarea a 88 ha cu po­ Ion Sopoţean şi Mihai
goarelor, colectivul acestei plin pe ogoarele C.A.P. şi rumb. La C.A.P. Hărău şi Grad, ajutaţi de Isidor Să-
exemplu,
s-au
de
Şoimuş,
staţiuni şi-a depăşit , planul I.A.S., ziua încheindu-se cu pregătit 56 ha şi s-au însă­ liştean şi Constantin Ciocoi,
un bilanţ bogat. Mecaniza­ au plantat ultimul hectar
cu 10 la sută. mînţat 25. Mecanizatorii
torii — dedicînd ziua de du­
minică muncii — au pre­ Petru Florea şi Nicolae Bo- cu cartofi. La C.A.P. Geoa-
gătit 748 ha, au arat 155 şi taş au semănat, pe ogoare­ giu s-a lucrat cu patru ¡Ü§
au însămînţat cu porumb o le cooperativei din Deva, tractoare la pregătirea te­
în pagina a ll-a suprafaţă de 457 ha. Acest o suprafaţă de 20 ha cu renului şi cu patru maşini
frumos buchet de realizări porumb. la semănat. cu hS&S. îiî a - S eS ă ur i po R rZ a n u.u? ă -b%, ^Te^ ÂTTlh ^
b
IERI-TRUDITORI
ANONIMI. ASTĂZI- r
cu
unor
—
participarea
PE PRIMUL PENTRU FRUNTAŞII ACJIUNI ALE sportivi din oraşele minie­ găzduit un interesant co­ folcloric „Rusca“ al de Casei DUMINICA CULTURAL.
susţinut
an­
locviu despre
literatură,
samblul
r ■' v 'TT-: ▼, IN PRODUCŢIE PIONIERILOR re ale judeţului şl din a- al cetăţenilor localităţii, de cultură din Hunedoara. SPORTIVA
PLAN AL SOCIETĂŢII Cu cîteva zile în urmă, Pionierii şl şcolarii au fara lui. u membri al cenaclului Au cîntat fanfara, soliştii
In faţa căminului cultural întimplnat ziua de 1 Mal CONCURS literar „Ritmuri“. Cu acest şi s-a dansat. Spectacole Printre numeroasele m
cititorii
romanelor
prilej,
Desen ae v. « din Ilia a fost montată o prin interesante manifes­ lui Radu Ciobanu au a- folclorice au avut loc în nifestări ce au avut b
de
duminică,
cursul
zilei
fotogazetă cu fruntaşii în tări tinereşti. Duminică „CINE ŞTIE, CIŞTIGA" flat numeroase amănunte in aceste zile in satele
producţie din comună, ca­ s-a Încheiat în toate uni- legate de procesul de în aproape toate comune­ oraşele judeţului nosti
re au obţinut frumoase V tăţile de pionieri „Săptă­ La căminul cultural din creaţie, de proiectele de le judeţului — Ia cămine­ pentru întimpinarea sărb;
realizări în cinstea zilei mâna primăverii“ — deo­ Vaţa de Jos aFe loc as­ viitor ale autorului, iar le culturale din Ţcbea, torii oamenilor munc
de 1 Mai. Printre cei 10 sebit de bogată In acţiuni tăzi, 1 Mai, un interesant poetul Traian Fllimon a Dăbîca, Pui, Densuş, Ra-
evidenţiaţi se numără sa­ de muncă patriotică. Din­ concurs . „Cine ştie, cîşti- recitat din creaţiile mul! polt, Certej, Rîu de Mori, s-au înscris şi ample „dl
7 fîşii de cărbune în pius lariaţi de la coloana tre manifestările cultural- gă“, Întitulat „Societatea îndrăgite de cititorii hu- Unirea. minici cultural-sportive“.
sportive
zile
din
ultimele
I.T.A., centrul de reţele e-
lectrice, cooperativa de amintim „Crosul cravatelor socialistă multilateral dez­ ncdorcnl. SERI DISTRACTIVE Astfel, după cum ne ii
voltată“. Vor participa ti­
LUPENI. In luna martie, priul record. Cuvîntul de mi­ consum şl spitalul din lila. roşii“, organizat duminică nerele Ileana Mănescu, SPECTACOLE PENTRU TINERET formează corespondent
destoinicul brigadier lean Sâ- ner a fost respectat. Ieri di­ Tot pentru fruntaşii in la Deva, Hunedoara, Pe­ Voichiţa Miţiu, Ana Bulz c OLCLORICE noştri, la Călan, Vaţa d
troşani şi Orăştie. Tot du­
duminică
SImbătă,
şi
lăjan, din sectorul IV al E.M. mineaţă, brigada lui Sălăjan producţie din comuna minică a avut loc la Hu­ şl Voichiţa Crişan, va iar luni, la toate casele de Jos, Geoagiu Băi şi alt
fi
examinator
profesor
Lupeni, a realizat 5 cicluri in a raportat realizarea a 7 ci­ Ilia, formaţia de teatru a nedoara un concurs de prof. Sabin Selagea. Cîşti- In cadrul programelor cultură, cluburile şi că­ localităţi, programul di
aceste zile
plus în abatajul frontal in cluri complete în plus, con­ căminului cultural, pre­ orientare turistică dotat cu gătorilor Ii se vor decerna organizate in muncii la minele culturale din loca­ minical a cuprins meda
Corvinul“,
Ia
care
„Cupa
'entru
oamenii
care lucrează, echivalînd cu cretizate în 4 200 tone de gătită de profesoara Roza- au participat echipaje din premii In obiecte şl cărţi. icurile de odihnă şi rc- lităţile judeţului, au fost lioane literare, audiţii nu
seri
organizate
frumoase
3 0L0 tone de cărbune extras. cărbune extras peste sarci­ lia Macarle, a prezentat mal multe judeţe. Un alt INTILNIRE CU CITITORII ireere, ieri dimineaţă, la cultural-educative pentru zicale, spectacole folclor!
sportive
Tinerii
pe­
şl-au
In cinstea zilei de 1 Mai, nile de plan ale lunii apri­ duminică spectacolul cu concurs — de handbal — Iu cadrul manifestărilor ora 10, la pădurea Chizid, tineret. cîteva ceasuri plă­ ce, întreceri fotbal, pop] -
trecut
ten.s,
volei,
Sălăjan şi ortacii săi au ho- lie. Un rezultat nemaiintîlnit piesa „Nepotrivire de ca­ a Început ieri la Petro­ dedicate zilei de 1 Mai, a avut loc un frumos şl cute, într-o ambianţă de ce, handbal, şah — ser
racter“. şani — „Diamantul negru“ biblioteca din Turdaş a
tărit să-şi depăşească pro­ in Valea Jiului. mult aplaudat spectacol voioşie şl bună dispoziţie. de dans etc.