Page 2 - Drumul_socialismului_1986_10

o
DRUMUL SOCIALISMULUI

Universitatea cuitural-ştiinţifică, verigi „Eforturile noastre zilnice au un

importantă în sistemul educaţiei permanente singur scop: buna servire
a populaţiei II 20,00
în cei 10 ani de exis­ acelaşi timp, şi for me­ citoreşti — Congresul al 20,20
tenţă. Universitatea cuitu­ todic la nivelul judeţului, III-lea al oamenilor mun­
ral-ştiinţifică de pe lingă ntrăgînd cursanţi şi din cii — consiliul ştiinţific, — Stimate tovarăşe Au­ duse au fost preluate de populaţia le solicită. Am 20,05
Casa de cultură din Deva alte localităţi, chiar din lectorii, casa de cultură se rel Doboş, preşedinte al la cetăţeni şi, în mare readaptat la cerinţele
s-a dovedit o modalitate judeţele limitrofe — Arad, preocupă de deschiderea Cooperativei de producţie, parte, puse la dispoziţia populaţiei orarele de func­ 20,55
educaţională eficientă, cu Timiş, Alba ş.a.". unor noi cursuri cu largă achiziţii şi desfacerea lor sau livrate la export, ţionare în toate unităţile
0 largă deschidere spre Avînd o personalitate eficienţă educaţională, ca­ mărfurilor din Orăşlic, să indicator la care ne pre­ cooperativei noastre. Pro­
toate categoriile de oameni deja conturată, universita­ re să conducă la formarea precizăm: care sînt prin­ zentăm eu planul realizat movăm tot mai curajos
ai muncii care doresc să-şi tea cuitural-ştiinţifică de- omului nou — factorul ho- cipalele atribuţii ale coo­ şi depăşit. comerţul de întîmpinare a
1 m bagă ţească cu n oşti aţele veană organizează cursuri tărîtor al progresului . şi perativei pe care o con­ — Să insistăm asupra cerinţelor şi preferinţelor 21,50
politice, ştiinţifice, tehnice, de istorie, cultură şi civi­ civilizaţiei, al dezvoltării duceţi ? modului în care coopera­ cumpărătorilor: stradal, la 22,00
de cultură generală şi pro­ lizaţie românească, de economice şi sociale. Ini­ — Principala noastră a- tiva participă la îndepli­ bîlciuri şi tîrguri, în zo­
fesionale. ştiinţă şi tehnică, si de în­ ţiate în colaborare cu con­ tribuţie este buna servire nirea programului de auto­ nele de agrement, în pie­
„Pentru a evidenţia di­ văţare a limbilor străine. ducerile unităţilor econo­ a populaţiei. Atît în secto­ aprovizionare teritorială, ţe etc., adică ieşim noi în
versele domenii de. infor­ „Cele mai frecventate mice, acestea . urmăresc ri­ rul prestărilor de servicii, una dintre sarcinile de faţa doritorilor de anu­
maţie ale universităţii cursuri, ne-a relatat tova­ dicarea nivelului tehnic şi desfacerii de mărfuri, cit mare însemnătate în etapa mite produse şi articole,
noastre culturat-ştiinţifice. răşul Avram Dara, instruc­ calitativ al produselor, şi al achiziţionării produ­ actuaiă. nu ne lăsăm căutaţi, aş­
teptaţi.
dar şi de pregătire prac­ tor de specialitate, au fost creşterea productivităţii selor de la populaţie, dar — începînd din luna — Şi o întrebare de... BU
tică, nc-a relatat tovarăşul cele de operatori maşini muncii şi eficienţei econo­ mai cu seamă în ceea ce august a.c., am stabilit ca sezon: cum vă pregătiţi dlopi
Sandu Popcscu, directorul electronice de contabilizat mice, popularizarea prom­ priveşte contribuţia la rea­ fiecare unitate de alimen­ £,30
toam-
casei de cultură, in anul şi facturat, stenodactilogra­ ptă a celor mai recente lizarea programului de taţie publică să-şi organi­ pentru perioada în de privinţa agrlc
tot
nă-iarnă,
juriu
de învăţănrînt încheiat au fie şi tehnica secretariatu­ cuceriri ale ştiinţei şi teh­ autoaprovizionare terito­ zeze propria gospodărie 8,00
funcţionat 76 cursuri şi lui, desen tehnic, proiec­ nicii contemporane. rială. După opt luni, din anexă. în plus, s-a înfiin­ bunei aprovizionări a Cuxi(
populaţiei, bineînţeles ?
cercuri tchnico-aplieative tanţi construcţii civile, de Se vor dezbate, totodată, acest an, în sectorul pres­ ţat una centrală, să zic — în magazinele noastre Bulei
sarcina
de
pund
cu 1 500 de cursanţi. Au iniţiere muzicală şi de în­ teme referitoare la origi­ tărilor plan servicii, îndeplinită aşa, a cooperativei. La de profil au fost deja pu­ 10,00 :
de
este
nea, vechimea şi continui­
cunoscut o deosebită efi­ văţare a limbilor străine. tatea poporului nostru pe în proporţie de 104,7 la ora de faţă avem 120 de se la dispoziţia publicu­ Noi
10,25
cienţă cele 37 cursuri or­ S-au organizat, de aseme­ teritoriul patriei, lupta sa sută. Laboratorul de cofe- porci, 1300 păsări, dintre lui cumpărător articole de folclc
ganizate in unităţi econo­ nea, cursuri intensive pen­ pentru apărarea fiinţei na­ tăric-patiserie, comparti­ care peste 400 ouătoare, îmbrăcăminte groasă de tate;
11,05
mice şi instituţii impor- tru preşcolari, eu program ţionale. pentru unitate, li­ mentele îmbuteliat răcori­ 100 iepuri de casă, 3 bo­ toate mărimile, într-o ga­ legii;
. tante ale oraşului — cen­ zilnic de 4 ore. de învă­ bertate socială şi indepen­ toare, preparat sărăţele şi vine. Vom extinde şi mo­ mă variată de culori şi zică
de ş
trala minereurilor, între­ ţare a limbii germane". denţă naţională, realizările pufulcţi, sifoneriile, croito­ derniza. toate gospodăriile modele. De asemenea, a- corali
anexă •*- precizez că ac­
prinderile de lianţi, de Sînt cursuri de reală U- obţinute pe tărîm ştiinţi­ ria pentru femei desfăşoa­ ţiunea este în plină des­ vem un stoc bun de în­ prem
materiale de construcţii, tilitate, care vizează ridi­ fic, tehnic în dezvoltarea ră o activitate zilnică, du­ făşurare — pentru a pu­ călţăminte pentru sezonul suri;
electroeentrale, exploatarea carea nivelului de pregă­ economico-socială, cu pre­ pă orare stabilite în func­ tea creşte numărul păsă­ rece. Apoi sobe de încăl­ folclc
minieră. Cursurile şi cer­ tire profesională, de cali­ cădere in perioada pe care ţie de cerinţele populaţiei. rilor cu încă cel puţin zit .şi' gătit, de teracotă, Ia 3 I
ră
curile din incinta casei do ficare şi policalificare. A- întreaga naţiune o numeş­ Apoi. unităţile noastre 800. Aducem în curînd 300 maşini de spălat, coturi t-ini
cultură se adresează tutu­ ceste cursuri continuă şi te cu legitimă mîndrie „E- specializate sînt zi de zi scrofiţe-matcă în gospodă­ burlane, aragaze, tucerie, ■inilor
ror vîrstelor — de la pre­ în noul an do învăţămînt. poca Nicolae Ccauşescu". la dispoziţia cetăţenilor în ria anexă a cooperativei, sfoară pentru legat borca­ rial;
Ccnu
şcolari la virsta a treia. Puternic stimulaţi de în­ Se creează, astfel, un ca­ vederea achiziţionării pro­ alte 50 pentru gospodăriile ne, combustibili — lemne, ce şi
Volumul important de cu­ demnurile secretai ului ge­ dru educaţional amplu de duselor lor. La acest im­ anexă ale unităţilor noas­ cărbuni etc. In ceea ce inent
letln
noştinţe, .utilitatea lor. neral al partidului, tova­ care beneficiază un număr portant indicator planul tre de alimentaţie publi­ priveşte cămara de iarnă ordoi
competenţa lectorilor au răşul Nicolae Ccauşescu, tot mai mare do oameni este realizat în procent de că. Se înţelege că prin a cooperativei, ea este la Orch
contribuit la crearea unui cuprinse în cuvântarea ai muncii. 129,4 la sută. Miere de al­ toate aceste acţiuni ne a- ora de faţă plină: peste 100 popii
hove
anumit prestigiu al institu­ rostită la marele forum al bine, pene, fîn, ouă, iepuri ducem o contribuţie de tone de cartofi de bună Sintc
ţiei noastre, care este, în democraţiei noastre mun­ M1NEL BODEA de casă. porcine, alte pro- seamă la realizarea zilnică calitate, 25 tone murături ce; 1
ceapă,
diverse,
Ha di
canti­
în
a programului de auto­ tate mai mare ca anul tre­ culţi
aprovizionare teritorială. cut, rădâcinoase, alte pro­ gest!
— Ce Vă gîndiţi să fa­ duse. Cu precizarea că tr-o
poet
ceţi nou în vederea mai ne aflăm în plină activi­ 23,15
bunei serviri a populaţiei ? tate de pregătire pentru 23,55
Ştiri.
— Am deschis cofetăria iarnă în toate unităţile
„Liliacul", un magazin ge­ cooperativei. Cu alte cu­
în
Nici o clipă pierdută ia strînsul recoltei neral unităţi localul cunoscu­ vinte, aş vrea să asigur
tei
„Sanitas".
pe cei care vor intra în
în
curînd vom pune la dis­ unităţile noastre că efor­
(Urmare din pag. 1) ciră! şi noaptea dacă este „Mobilizaţi do organele cie, apropiind de finaliza­ poziţia populaţiei o croi­ turile cooperativei se în­
necesar". Ca urmare a bu­ şi organizaţiile de pţjrtid re principalele lucrări ale torie dc mică serie pentru dreaptă zi do zi spre sa­ 1>F:
platforma unităţii, de că- nei mobilizări a oamenilor — ţinea să sublinieze Du­ campaniei agricole din a- femei, o secţie de fabri­ tisfacere:! cerinţelor şi pre­ foar
tria)
•tre mecanizatorul Adrian la recoltat. porumbul a mitru Julen, preşedintele ceastă toamnă. Folosind cat pungi din folie de po­ ferinţelor lor. Sa in
'Matei, şi cu atelajele coo­ fost strîns de pe 100 lui din plin timpul favorabil, lietilenă, o ciupercărie, un ta);
peratorilor. Tot operativ şi din cele 116 ha cultivate, C.U.A.S.C. Hunedoara, pre- forţele şi mijloacele de ca­ atelier de argăsitoric-blă- Convorbire consemnată de nul
seri
în flux- se munceşte la ieri fiind atacate ultimele zenţ la-Peştiş de la prime­ re dispunem, «astă toate nărie, alte unităţi pe -care GH. I. NEGREA 1
arat, pregătirea patului suprafeţe, pe care ştiuleţii le ore ale dimineţii —■ me­ premisele ca în eîtcva zile a
germinativ şi însămînţarea- s-au maturizat mai tîrziu. canizatorii si cooperatorii aici să se încheie recol­ Van
(Fia
păioaselor pe parcelele -e- Notăm şi aici numele coo­ din cele două unităţi mun­ tatul porumbului şi însă- lui
liberate. Astfel, la arat peratorilor care s-au aflat cesc cu dăruire şi liărni- mînţările". Lucrăm în prezent, pregătind ŞAÎ>
(Hai
munceşte zi-lumină meca­ în frunte la recoltat. în­ Icni!
nizatorul Ioan Aborden- cheind primii lucrarea : condiţiile viitorului tine
cei. Ieri, cînd l-am întîlnit Ioan Irinei, Nicolae Ma- PREVEDERILE LA FONDUL DE STAT - HEI'
în tarlaua „Bearcu", pre­ dici. Silvia Nistor. Ioan VUI
ciza că a încheiat arături­ Bozan, Iordan Luca. Ana ÎNDEPLINITE EXEMPLAR ! (Urmare din pag. 1) două foraje pentru cerce­ fân
vră
le pe aproape 100 ha din Lorinţ şi Marin Popa Eli­ tarea structurii în adînci- PEÎ
cele 135 ha prevăzute a berarea terenului de co­ Paralel cu lucrările de păşite cu cantităţi aprecia­ geologii Gheorghe Velciov rne şi stabilirea perspecti­ trie
fi cultivate cu grîu şi orz. ceni se execută, do ase­ stringere a recoltei de po­ bile de porumb şi de că­ — de la Troiţa şi Lumini­ vei economice a zăcămîn­ NO.
(Mi
în tarlaua „Ceruleţ" se pre­ menea, cu operativitate (80 rumb, una din sarcinile tre C.A.P. llărău, Veţel, ţa Grigore — de la Măgu­ tului, iar la Barza-Est sîn- S-a
gătea grădinăreşte patul de ha sînt deja eliberate), de căpetenie ce stau în Lesnic, Valea Sîngiorgiu- ra Ţebii, exemple de buni tem în lucru cu 12 foraje (Ho
(St«
germinativ .şi se însămînţa la transportul acestora din faţa cooperativelor agrico­ 1 ui, Boşorod şi altele. organizatori şi de angaja­ de adîncimi medii, de ba;
orzul. Totul sub coordona­ cimp in baza furajeră pe le de producţie o consti­ In contrast cu situaţiile re în muncă. Iar din com­ 400—-600 m, prin care vom rul)
rea directă a inginerului lingă remorcile unităţii tuie livrarea in timpul cei prezentate, există şi coo­ partimentul electromecanic realiza extinderea minera- (Pa
şef al cooperativei, Ioan fiind antrenate numeroase mai scurt şi în totalitate perative agricole unde s-a se cuvin evidenţiaţi ingi­ lizaţiilor polLihetaliee din seri
Furca. Atît Ion Pleoţ şi atelaje ale membrilor coo­ a cantităţilor de produse creat un decalaj aprecia­ nerul Radu igreţ, maistrul zonă. GK<
ban
Pet>-u Duma, care discu- peratori. prevăzute pentru fondul ţii între cantităţile de po­ electromecanic Lucian Ivan ■ în toate şantierele se (Ca
iau, cit şi Luca Hacicu, cel Bine se acţionează şi la de stat şi la F.N.C. Un rumb recoltate şi cele li­ şi mecanicul Costică Ban- depun strădanii stăruitoa­ TE<
care încorpora sămânţa de pregătirea terenului şi în­ bun exemplu de urmat în vrate la fondul de * stat eiu. re pentru finalizarea la unu
Sui:
orz în sol îşi dădeau si­ sămînţarea cerealelor pă- această privinţă îl oferă, sau la fondul de furaje. In paralel cu preocupă­ termenele planificate a Zor.
linţa să facă o lucrare de ioase. Din cele 240 ha pre­ între altele. C.A.P. Romos, Cu restanţe inadmisibile rile pentru îndeplinirea cercetărilor, pentru calita­
cea mai bună calitate. Or­ văzute a fi .însămânţate cu unitate care, pînă acum, sc înscrie, de pildă, C.A.P. sarcinii de rezerve pe a- tea lucrărilor executate şi RIA
reşi
zul a fost însăminţut aici grîu şi orz, arăturile au a predat In fondul xle stat Sălişte, unitate care a li­ cest au şi predarea lor la reducerea permanentă a tlcu
’pe 25 de ha. fost executate pe 190 ha. 270 tone porumb, supli- vrat,. pînă ieri, numai beneficiar, ne străduim să costurilor de producţie — ni In
La C.A.P. Peştişu Mic patul germinativ fiind pre­ mentînd prevederile cu 70 două tone de porumb din finalizăm unele cercetări prin folosirea chibzuită şi diu
ner
porumbul se recolta în tar­ gătit pe aproape 120 ha. tone. iar la fondul de fu­ cele 80 de tone planifica­ pentru punerea In valoare gospodărirea atentă a ma­
laua „Leu". Se aflau la Ieri se muncea la arat, raje a predat, de aseme­ te. De asemenea, sub 10 s noi resurse minerale u- terialelor, utilizarea raţio­
datorie peste 50 de coope­ pregătit terenul şi însă- nea, o cantitate însemna­ la sută din cantităţile de tile în anul viitor şi în con­ nală a maşinilor, instala­
ratori. în frunte cu Otilia mînţat in tarlalele ..Dos" tă de porumb. Livrările la porumb stabilite să fie li­ tinuare în întregul cinci­ ţiilor şi dispozitivelor cu
Luca. preşedintele, şi Zo- şi „Luncă", din brigăzile fondul de stat le-a de­ vrate au predat şi coope­ nal. în ultimul trimestru care lucrăm, printr-o or­
riţa Brănesc. contabilul şef Pe.ştiş şi Josani. Cu plugul păşit cu 20 de tone şi coo­ rativele agricole din Bre­ al acestui an vom preda ganizare temeinică şi o ri­
al unităţii. Tot acolo era în brazdă se aflau meca­ perativa agricolă din Lă- tea Sbreiului, Ruşi şi Sibi- beneficiarului partea supe­ guroasă disciplină a mun­ P
şi Alexandru' Zudor. pri­ nizatorii Ion Gîşleanu şi puşnic. Cantităţi în plus şel, iar de la C.A.P. Vaţa rioară a zăcămîntului de cii, printr-o strînsă .şi ffii'ri fl
marul comunei, venit să Constantin Ilăucă. In ur­ faţă de prevederi au pre­ de Jos, Brănişca, Băcia, la Troiţa-Bolcana, unde fi­ tuoasă conlucrare cu ue- dar
dîrr
coordoneze, ne spunea, di­ ma lor, cu discurile, pre­ dat şi cooperativele agri­ Gurasada şi Romoşel mai nalizăm cercetările la ori­ neficiarii noştri. In aceas­ var
rect in cimp activitatea găteau terenul Dorel Peş- cole din Buituri, Cărăstău 'trebuie preluate cantităţi zontul „150", în vederea tă perioadă ne concentrăm slal
din campanie, să acţione­ ti.şan şi Ilie Gruniţan. în­ şi Densuş, iar alte unităţi, de ordinul sutelor de tone elaborării documentaţiei atenţia asupra recuperării rati
eup
ze in cunoştinţă de cauză, corporarea seminţei de orz între care C.A.P. Geoagiu, de porumb pînă la reali­ geologice şi calcularea re­ restanţelor pe care le în­ gr a
cu promptitudine, in ca­ în sol o făcea, ea de fie­ Pricaz, Brad, Sinieria şi zarea prevederilor de plan. zervelor. In scopul dezvol­ registrăm la activitatea de pe
zul ivirii unor neajunsuri care dată, Vasile Habor, Hăşdat mai au de predat Ţinînd seama de faptul tării capacităţii de produc­ mieroproducţie şi asupra întt
pe fluxul recolta {-trans­ specialistul unităţii la ast­ la fondul de stat cîte 5—20 că livrarea produselor la ţie a minei Ţebea, ne a- pregătirii temeinice, în toa­ Cea
port. „în aceste zile ho­ fel de lucrări. El a însă- de tone porumb pînă la fondul de stat şi la fondul fîăm în stadii avansate de te amănuntele, a lucrului L
tărâtoare pentru soarta re­ minţat. pînă ieri, 65 de realizarea integrală a pla­ de furaje nu este o sarci­ determinare a parametri­ pe perioada iernii şi a con­ îl
coltei, arăta secretarul co­ ha cu orz şi 30 de ha cu nului. nă facultativă, organele şi lor cantitativi şi calitativi diţiilor de plan pentru a- tea
va
mitetului comunal de grîu. Remarcăm buna pre­ în ceea ce priveşte li­ organizaţiile de partid de la noile zăcăminte de căr­ nul viitor. Sîntem hotărîţi boc
partid, locul nostru de gătire a patului germina­ vrarea porumbului la la sate âu datoria să se bune de la Ţebea-Mcstea- să încheiem eu rezultate pre
muncă este — aşa cum tiv. solul fiind bine mă­ F.N.C., un exemplu bun preocupe cu întreaga răs­ căn şi Băltoaca. La Măgu­ pozitive la toţi indicatorii plo
for
sublinia secretarul gene­ rim ţit şi tăvălugit, calita­ de urmat îl dă C.A.P, Şoi- pundere de îndeplinirea ra Ţebii lucrăm la două acest prim an al celui $1
ral al partidului, tovarăşul tea însă mîn ţării, lucrări muş, această unitate avînd ireproşabilă a prevederilor foraje cu adîncimea de de-al optulea cincinal, să suf
Nicolae Ceau.şescu — câm- care s-au executai sub co­ predate în plus peste 80 de plan,' de onorarea în 1200 m, pentru cercetarea ne sporim continuu contri­ slfi
pul, alături de cooperatori, ordonarea directă a [lenei de tone. Sarcinile de pre­ timpul cel mal scurt a con­ zăcământului polimetalic de buţia la dezvoltarea bazei înd
a
iar timpul de muncă tre­ Radu, inginerul şef al li­ dare la fondul de furaje tractelor încheiate cu sta­ aici, la Băiţa-Crăciuneşti de materii prime şi resurse cal
buie să fie ziua-lumină. ni taţii. au fast, de asemenea, de- lul. efectuăm, de asemenea, energetice a ţării.
I