Page 6 - Drumul_socialismului_1986_10

*aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

ai,(10 Telei
20,20 re. d
rii i
«rari
20,35 Tribi
20,55 Invit
Un posibil „alîabet“ al înnoirii: B.C.A. 43400 kg sfeclă de zahăr la hectar rile 1
Dese
nii 11
Ia <
Secţia de beton celular Iată în continuare, cîte- operaţiilor în acelaşi loc, Intre cerinţele formulate pc întreaga suprafaţă am Un rol hotărîtor asupra Radii
lor)
autoclavizat (b.c.a.) este va din înnoirile despre unde este aşezat tiparul. de secretarul general al mai administrat, în medie, producţiei l-au avut şi lu­ 21,30 State
una din cele mai impor- care nc-a vorbit interlocu­ Deci, modernizarea va partidului, t o v a r ă ş u l cîte 400 kg sulfat de amo­ crările de recoltare, în- na
..".nte subunităţi ale I.M.C. torul nostru. • Automatiza­ permite mişcarea tiparelor Nicolae Ceauşcscu, privind niu la hectar. trucît nu am înregistrat Mo m
fal <
Ocva. Aici se produc can­ rea preparării şlamului — pe un conveer, trecerea sporirea producţiei' agrico­ în ceea ce priveşte lu­ nici un fel de pierderi, or- Docu
tităţi mari de materiale_ de de.şeu şi a procesului de pe la toate locurile de le şi a eficienţei activită­ crările solului, în primăvară ganizînd munca astfel 21,50 TclC.
ronstrucţie care intra în autoclavizare a betonului muncă şi... reducerea ma­ ţii din agricultură se în­ am folosit discurile şi com- îneît în cel mult 24 de ore
dructura viitoarelor edifi- celular autoclavizat. Prin noperei cu 4 000 ore/om pe scrie şi aceea de a obţine binatorul, asigurînd pregă­ după scos, rădăcinile să fie
*ii social-culturale. Aici, aceasta se asigură posi­ an. rezultate superioare la cul­ tirea grădinărească a pa­ dccoletato şi transportate
iCe cele 9 luni ale acestui bilitatea urmăririi în mod — Ce efecte va avea, în turile de plante tehnice. tului germinativ. în scopul la baza de preluare.
in s-au obţinut în plus final, aplicarea întregului Răspunzînd acestor impe­ combaterii buruienilor am Obţinerea unei producţii
11 414 mc de b.c.a. Dar, program de măsuri ? rative, în unitatea, noastră făcut preemergent crbici- medii la hectar de 43 400 BUCURI
ritntru harnicul colectiv I.M.C. DEVA — Faţă de anul 1986, la — C.A.P. Leşnic —, am darea, folosind cîte 4 kg kg rădăcini do sfeclă de dioprogm
Buletin
*
d* aici, „B.C.A." poate să finalul actualului cincinal acordat şi acordăm o a- dual şi 1 kg hesitor, în a- zahăr nc-a dat posibili­ Sfatul nit
însemne, in prezent, .şi un productivitatea muncii va tenţie deosebită culturii tatea ca la cultura res­ ordinea h
posibil „alfabet" al în­ automat a operaţiilor men­ creşte cu 9,3 la sută, pro­ sfeclei do zahăr. Ca ur­ pectivă să obţinem un be­ tură; 7,
noirii, un început din dru­ ţionate, cu efecte pozitive dusele noi şi reproiectate mare, în acest an am rea­ C.A.P. LEŞNIC neficiu net de peste 150 000 7,30 Azi,
vista
preş
mul modernizării tehnolo­ multiple : asigurarea res­ vor fi în număr de 38, lizat o producţie medie de lei, revenind mai mult de melodiiloi
giilor şi automatizării u- pectării tehnologiilor de cheltuielile totale la 1 000 43 400 kg sfeclă de zahăr 170 lei pc tona de produs. tio ştiri ;
nor procese' de fabricaţie. fabricaţie, reducerea chel­ lei producţie marfă se la hectar, depăşind sub­ mestec, la hectar. Semă­ Pornind de la experien­ ascultătoi
de’
letin
— Pînă în prezent — tuielilor de producţie cu micşorează cu 4,9 lei, cele stanţial prevederile planu­ natul l-am realizat în epo­ ţa dobîndită, asigurăm con­ ccs cui
ne-a declarat ing. Gheor- 200 000 lei/an. Prin rea­ materiale cu 3,3 lei, jar lui. ca optimă, respectiv în diţii ca şi în anul viitor să Trăim d<
ghe Flori an, şeful secţiei lizarea cu forţe proprii a producţia' marfă la 1000 Pentru a obţine recolta decada a doua a lunii obţinem producţii supe­ niri măr
<ş
triotice
— am reuşit să sporim pro­ pompelor necesare pentru lei fonduri fixe va creşte respectivă nu am neglijat martie. Imediat după în- rioare şi o eficienţă ri­ 10,45 Fiii
ducţia de b r.a. prin regla­ şiam-de.şeu va fi redus cu peste 1,5 la sută. Pro­ nici o verigă din tehnolo­ sămînţarc s-a făcut lucra­ dicată la cultura sfeclei de Buletin
rea reţetelor şi creşterea integral importul acestor gramul se va aplica în gie, ţinînd scama de fap­ rea de tăvălugit în vederea zahăr. în acest scop, cele Reportaj deiţ
letin
înălţimii de turnare (a utilaje. • Introducerea teh­ două etape: prima, pînă tul că fiecare factor are punerii mal bine în con­ 20 de ha destinate culti­ ţa secole
şlamului nisip . amestecat nologiei în conveer la tur­ în 1988, iar a două pînă la un rol hotărîtor asupra tact a seminţei cu solul şi vării cu sfeclă dc zahăr în Din corn
cu var, ciment, pulbere de narea formelor de b.c.a. finele celui de-al 8-lea cin­ producţiei. Amplasarea am asigurării unei răsăriri anul viitor 'sînt amplasate 13.00 De
'Mo jurnal
aluminiu etc., ■ în tipare) Actuala tehnologie „în cinal. făcut-o pe un teren situat uniforme. Datorită grijii ce ■* r: “ %a<
de la 60 cm la 65 cm. stand" reclamă efectuarea MARIN NEGOIŢA în terasa a doua a rîului am acordat-o semănatului, tot după cereale păioase, . ,ier
pe terenul respectiv avînd
Mureş, avînd ca plantă la răsărire am avut o den­ efectuată arătura adîncă. Teodores- ro
limbii
premergătoare cerealele sitate de circa 120 000 Pînă acum ani încorporat diojurnal
păioase. După recoltarea plante la hectar, iar după sub brazdă îngrăşăminte radio; £3
păioaselor, pe 10 hectare lucrările de întreţinere — organice pc 5 hectare, ac­ ştiri ;
economic
ani aplicat îngrăşăminte care au constat dintr-un ţiune pe care o vom con­ şi te cîi
organice, cîte 40 de tone plivit, două praşile manua­ tinua şi în iarnă pentru a Program
la hectar. Pentru a ridi­ le şi două mecanice — Orele se
ştiri ; 18
ca fertilitatea pămînlului, densitatea a fost de 75 000 valorifica tot mai bine po­ al naţional
de
producţie
tenţialul
— 80 000 plante recoltabile Amfiteat
la hectar. unităţii. Avem certitudinea Radio jur
rut
laţia
Lucrările la cultura că şi în anul viitor uni­ nă: 21,00
Prin strădania colectivu­ tatea noastră îşi va onora
lui de lucrători conduşi de sfeclei de zahăr s-au e- 22,qo O
Aurel Nopcea, din cadrul fectuat în acord global de exemplar sarcinile ce-i re­ ft<„ .o jur
atelierului confecţii meta­ către cooperatori şi meca­ vin privind obţinerea de nrient pc
lice al secţiei de mobilă nizatori. Specialist la a- recolte superioare la toate turnă ni
Nălaţi, aici se înregistrea­ 24.00 Ru
ză lună de lună depăşiri ccastă cultură este tracto­ culturile.
ale sarcinilor de plan. In­ ristul Gheorghe Rusu, care
diferent de gradul de com­ a efectuat semănatul, er- GHEORGHE IRIMIE
plexitate al lucrărilor, ei inginer şef
muncesc cu acelaşi interes bicidatul şi praşilele me­
pentru profesie, pentru lu­ canice. al C.A.P. Leşnic
crul bine făcut. în imagi­ DEVA
ne, şeful de formaţie, îm­ o ştrenj
preună cu cîţiva dintre oa­ Scpteml:
menii din subordinea_ sa : Cum s-a organizat NEDOAT
Eugen Crişan, Ioan Săvoni vecin S.
(Modern
şi Piroş Vartolomei. timental
participarea cetăţenilor cu ' dan: •.ar*-
s-.. viei
Comisia inginerilor şi tehnicienilor în acţiunea muncă la gospodărirea şi (Arta); J
tonul p
Prceria
de reducere a consumurilor materiale înfrumuseţarea municipiului Ochi c
LUPEN1
lural);
care (I
Programele adoptate în rilor şi tehnicienilor, ai determinate de reducerea maxim disponibil. De a- Organizarea participării ceastă obligaţie legală ? NEA :
rol or (J>
adunările generale ale re­ cercurilor inovatorilor par­ consumurilor de materii semenea, am acţionat şi cetăţenilor cu muncă la De comun acord şi îm­ LA :
prezentanţilor oamenilor ticipă sistematic la acţiu­ prime, materiale, energie acţionăm mai sistematic gospodărirea şi înfrumuse­ preună cu reprezentantul (Muncit
muncii cuprind măsuri vi- nile organizate în între­ şi combustibili. Pînă acum pentru recuperarea căldu­ ţarea localităţilor, în baza consiliului popular s-au SA : Ca
zînd în principal utiliza­ prindere : controale com­ unitatea noastră a econo­ rii din gazele de ardere prevederilor Legii 1/1985, stabilit lucrările care, po­ citoresc;
pierdut
rea la parametri ridicaţi a plexe lunare în subunităţi, misit peste 208 MWh e- la cuptoarele de prăjire nu e o acţiune deloc u- trivit legii, pot fi executate tezat);
instalaţiilor din dotare şi comandamente tematice nergie electrică, 303 mii magnetizantă din uzina de şoară. La nivelul unui mu­ prin contribuţia în muncă. filme
a materiilor prime, redu­ săptămînnle, dezbateri, ur­ mc gaz metan, 22 tone com­ preparare şi recuperarea nicipiu cum este Hunedoa­ Se numără între acestea : GURAF
(Mineru
cerea consumurilor speci­ mărind cu predilecţie a- bustibil convenţional, 378 căldurii din gazele de ar­ ra, a pregăti şi desfăşura confecţionarea şi monta­ Oaspeţi
fice şi energetice, în con­ plicarea în producţie a mă­ mc lemn de mină, 12 474 dere de la cuptorul de această activitate echiva­ rea unor panouri de pro­ tria);
diţiile ridicării calităţii surilor adoptate şi eviden­ kg explozivi, 18 102 capse forjă al atelierului me­ lează cu a organiza mun­ pagandă vizuală, repararea liardar
OAGIU-
produselor. Totodată, s-au ţierea rezultatelor dobîn- electrice, 5 800 kg bile de canic. Acordăm o atenţie ca a circa 990 de oameni gardului de la grădiniţe­ diştil c)
prevăzut măsuri care să dite. mori ş.a. deosebită recuperării, re- pc parcursul unui an în­ le patronate de C.S.H., (Casa <
permită, în primul rînd Prin perfecţionarea co­ încadrarea strictă în nor­ condiţionării şi refolosirii, treg. Nici mai mult nici confecţionarea de coşuri TEG :
prin efort propriu, mecani­ laborării dintre consiliul mele de consum de materii utilizînd tehnologii noi, a mai puţin decît a organiza pentru hîrtii, grilaje de unu i
Superpt
zarea şi automatizarea unor tehnico-economic şi C.I.T. prime, combustibil şi ener­ unui număr mare de r e ­ activitatea unei întreprin­ protecţie pentru pietoni, Departe
operaţiuni în vede'rca creş­ din I. M. Hunedoara s-a gie şi asigurarea unor im­ pere, subansamble şi mate­ deri, ' o activitate extrem confecţionarea şi montarea (Casa t
terii productivităţii muncii îmbunătăţit activitatea de portante economii reprezin­ riale, oglindite în redu­ de diversă şi răspîndită în unor foişoare pentru oră­ MERI A
(Mureşi
şi sporirii pc această bază cerea cheltuielilor mate­ întregul oraş. şelul copiilor, pozarea ca­ meu
i producţiei extrase. riale la 1000 lei producţie Consiliul popular muni­ blului pentru iluminatul riile 1-1
în aceeaşi idee, comite­ I.M. HUNEDOARA marfă, unde s-a înregistrat cipal şi-a pus foarte se­ decorativ şi construirea
tul sindicatului, prin co- o economie de 21,1 lei. rios această problemă şi a unei fîntîni arteziene în
•nisia inginerilor şi tehni- Comisia inginerilor şi ajuns la concluzia că fără centrul civic şi multe a-
icnilor a adoptat la noi creaţie tehnică, de invenţii tă un factor cu influenţă tehnicienilor din I. M. Hu­ a-şi asocia conducerile co­ semenea lucrări. N-au fost
ote de responsabilitate şi şi inovaţii, cu implicaţii deosebită asupra desfăşu­ nedoara a dezbătut pe lective ale unităţilor eco­ omi.şi nici specialiştii. în Nume
'xigenţă, iniţiativa „Fiecare majore în acţiunea de re­ rării corespunzătoare a larg, cu înaltă responsabi­ nomice din municipiu va fi cadrul obligaţiei legale ei tragere;
adru tehnico-ingineresc şi ducere a consumurilor spe­ activităţii şi în final asu­ litate magistrala cuvîntare greu de înfăptuit acţiunea. întocmesc proiectele şi de­ 1086 :
Extr.
Je specialitate să rezolve cifice. Din cele 15 propu­ pra realizării planului la a tovarăşului Nicolae Şi şi le-a asociat, cu atît vizele pentru lucrările cc 15, 21.
inual cel puţin o problemă neri de inovaţii înregis­ toţi indicatorii. Modalită­ Ceauşescu, rostită la cel mai mult cu cît conducă­ se execută pe această cala­ Extr.
tehnică sau de organizare trate în primele 8 luni ale ţile concrete prin care s-a de al III-lea Congres al torii marilor unităţi sînt şi care au nevoie de do­ 0, 13, :
Fond
i producţiei şi a muncii”, anului, 8 vizează reducerea acţionat au vizat funcţio­ oamenilor muncii, însuşin- şi deputaţi în consiliul cumentaţie. 906988 1
zvor nesecat de idei şi consumurilor specifice de narea utilajelor şi instala­ du-şi noi măsuri şi soluţii popular municipal sau în Toate aceste lucrări au lei rep
soluţii tehnice, care să energie electrică, pneuma­ ţiilor principale pe bază care să asigure o utilizare consiliile populare comu­ fost repartizate pe uzine,
conducă la îndeplinirea tică, materiale, cu o efi­ de grafic, urmărirea zil­ mai judicioasă a tuturor nale de subordonare. Cu secţii şi direcţii, iar con­
sarcinilor de plan. cienţă de aproape 600 000 nică a consumurilor de e- resurselor de economisire, sprijinul lor s-a organizat ducerilor acestora li s-a
Cunoscând realităţile con­ lei pe an. nergie electrică şi gaz acţionînd într-un respon­ satisfacerea obligaţiei le­ dat, prin decizie a condu­
crete de zăcămînt şi de Volumul mare de acţiuni metan, sistematizarea re­ sabil spirit gospodăresc, în gale de către mai mult de cerii combinatului, să or­
tehnologie existente, prin desfăşurate, reorganizate ţelei generale de distribu­ condiţiile îndeplinirii şi de­ 70 la sută din persoanele ganizeze munca oamenilor Fenti
comisia inginerilor şi teh­ pe noi platforme de exi­ ţie a aerului comprimat în păşirii ritmice şi la înalte cărora le revenea obliga­ din subordine în afara ore­ fi Iruri
să noc
nicienilor iniţiem acţiuni genţă calitativă şi tehnică, subteran, asigurarea con­ cote de calitate a mobili­ ţia de participare cu mun­ lor programului obişnuit Gerul
frecvente de investigare şi urmărirea priratr-un sistem diţiilor necesare pentru zatoarelor sarcini de pro­ că la gospodărirea şi în­ de lucru. O parte din ma­ nlnărl
culegere a ideilor menite informaţional complet a funcţionarea corespunză­ ducţie ce stau în faţa pu­ frumuseţarea localităţii. terialele folosite la aceste va suf
să înlăture ştrangulările de modului de realizare a mă­ toare a maşinilor, instala­ ternicului detaşament de Cum a procedat în acest lucrări sînt materiale recu­ din se<
peraţu
flux, să determine redu­ surilor luate, au condus la ţiilor şi utilajelor, elimi­ muncă din Poiana Ruscăi. caz conducerea celei mai perate chiar de către cei cuprln
cerea mai accentuată a rezultate pozitive în înde­ narea întreruperilor acci­ mari unităţi economice din care le pun în operă. grade,
consumurilor specifice la plinirea şi depăşirea sar­ dentale în exploatarea Ing. ŞTEFAN COSTEA, municipiu — Combinatul In felul acesta acţiunea între
Dlmin*
materii prime, materiale, cinilor la indicatorii de acestora, realizarea unor vicepreşedinte siderurgic, în cadrul că­ a căpătat toate atributele produt
combustibili şi energie. plan, în condiţiile obţine­ indici superiori de utili­ al comitetului sindical ruia lucrează peste 40 la bunei organizări, aducînd izolat
Membrii comisiei ingine­ rii de importante economii. zare a fondului de timp al I. M. Hunedoara sută din cei care au a- un real folos obştii.