Page 9 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 9
FRUNTAŞII NĂZUIESC MEREU MAI SUS.:;
D e mai mulţi ani, Petru de buni gospodari şi cetă La ovine ne prezentăm cu
Cavrilă este vicepreşedinte ţeni - ne-a spus. Premiul planul realizat in procent
al Biroului executiv al Con I, premiul II, premiul III, de 145 la sută, la lapte de
siliului popular comunal menţiuni se ailă la loc de vacă 110 la sută. Contri
Balşa, un om binecunoscut cinste in primăria comunei. buţia in bani şi muncă a
in satele comunei sale. Anul acesta năzuim din cetăţenilor, prestările de
Zilele trecute l-am intil- servicii, desfacerea mărfu
nit la judeţ. Venise cu rilor sint alţi indicatori rea
,,treburi de rezolvat pentru lizaţi şi in bună măsură
obştea comunei". Ştiam că depăşiţi. Aş putea numi
Balşa s-a situai pe un loc nou sus, la locul prim. mulţi, foarte mulţi săteni
de frunte in
S ( > ( I Â Î J S M T f Întrecerea so Avem cei mai de seamă care an de an sint in
cialistă pe judeţ şi''anul indicatori ai planului de fruntea tuturor acţiunilor
pe care le facem. Pe ei
trecut. Şi am adus vorba
GAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEPOflBfl Al P C producţie in prolil terito toţi ne bazăm cind spun
despre acest nou succes
SI Al CONSILIULUI m sm m M M M m de laudă. rial 'îndepliniţi şi depăşiţi : că sătenii comunei Balşa
189 capete bovine, in greu
vor dobindi un loc de
— Consătenii mei je min- tate de 82,4 tone livrate
dresc pe bună dreptate cu la fondul de stat, dintre frunte in întrecerea din
acest prim an din cincinal...
8 diplome de onoare do- care 69 bovine adulte şi
Anul XXXVIII, nr. 8 983 VINERI, 3 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani bindite pentru hărnicia lor 120 capete tineret bovin. G. IGNAT
Rezultatele pozitive — jpi
mmmÂHiA âqiucqm^de
în corelaţie directă cu
Organizare temeinică, muncă susţinută
exercitarea autoconducerii
3
şi autogestiunii Bine organizată din sea Bine se acţiona şi ia în urma lor, veneau cu Roman, cel care, sub su
ra precedentă, activitatea pregătirea terenului şi în- discurile Sabin Crişan, pravegherea inginerei Dana
la C.A.P. Ilia a început în sămînţarca păi oaselor. O r-N o O o Şerban şi Pom- Socolovschi, şefa fermei
muncitoreşti zorii zilei de miercuri în vegetale, însămînţa ginul.
mai multe tarlale. La pri COMUNA IHA O bună activitate am în-
mele ore ale dimineţii toa tîlnit şi pe terenurile A.E.I.
în secţiile şi atelierele dezvoltare — valabile pen te utilajele mecanice, coo Bacea—Ilia. Se muncea la
întreprinderii mecanice O- tru toate colectivităţile peratori şi specialişti se a- formaţie do opt tractoare piliu Alba. înainte de a recoltatul porumbului, eli
• răştie — unde am fost pre muncitoreşti — subliniate flau la datorie. Se mun ara şi pregătea patul ger se încorpora sămînţa în beratul terenului de coceni
zenţi de multe ori — e- în mod deosebit, la mare cea la recoltarea porum minativ în „Dîmbu Sîrbi- sol, terenul era tăvălugii, şi însilozat, la pregătirea
xistă întotdeauna o atmo le forum al democraţiei bului şi a legumelor, la lor". Cu plugurile în braz lucrare pe care o executa
sferă fertilă, de lucru, o noastre muncitoreşti revo pregătirea terenului şi în- dă sc aflau Maxim Bru Marinei Marc. Patul ger MIRCEA LEPĂDATU
preocupare intensă din luţionare, de tovarăşul sămînţarea griului, la mar, Ioan Lăchescu, loan minativ fiind astfel pregă
partea tuturor muncitorilor NICOLAE CEAUŞESCU, transportul cocenilor şi în- Nelega şi Traian Crişan. tit, mecanizatorul Dănilă (Continuare în pag. a 2-a)
pentru îndeplinirea şi de secretarul general al parti silozarea furajelor. Do
păşirea sarcinilor de plan, dului : „Va trebui să se minantele principale ale
creşterea eficienţei întregii acţioneze cu toată hotărî- activităţii din ziua res
activităţi. „Sintern conşti rca în vederea creşterii pu pectivă au fost mobilizarea
enţi — ne-a declarat, re ternice a eficienţei econo amplă la fiecare loc de
cent, Roman Trcpteş, lă mice, a rentabilităţii tutu muncă pentru a apropia
cătuş în cadrul secţiei ma- ror sectoarelor de activi cit mai mult încheierea lu
şini-uneltc — că nouă, tate. în' conformitate cu crărilor, hărnicia şi grija
muncitorilor, ne este dată prevederile programelor faţă de soarta recoltei, to
în administrare o parte din stabilite, va trebui sa luăm tul pe fondul unei temei
nice organizări. Practic,
în fiecare loc unde se mun
I.M. Orăştie cea, activitatea era coor
donată de specialişti- şi
membri ai conducerii, uni
avuţia generală a întregu toate măsurile astfel incit tăţii, prezenţi fiind în cîmp
lui popor şi ne revine da fiecare unitate, fiecare sec şi membri ai comitetului
toria s-o gospodărim cum tor de activitate să func comunal de partid, alte
se cuvine, să ne ocupăm ţioneze pe baza principii cadre de la primărie.
de consolidarea şi dezvol lor autoconducerii, auto La porumb, care se re
tarea ei. Aceasta se poate gestiunii, să asigure ca fie coltează manual şi meca
realiza printr-o muncă care produs să sc realizeze nizat, s-au atacat ultimele
harnică din partea fiecă- cu eficienţă şi o rentabili parcele. După ce a îneho-
.ruia, prin aplicarea neabă tate maximă". 'iat de strîns ştiulcţii şi
tută a măsurilor cuprinse Despre participarea oa tăiat cocenii în tarlaua
în programele elaborate de menilor muncii la activi „Bacea", formaţia mecani
conducerea colectivă a în tatea de conducere a I.M. zată de recoltat s-a mutat
treprinderii, care ne re
prezintă, de fapt, pe noi Orăştie ne-a vorbit şi lă continuînd Strlngerea si depozitarea furajelor —
toţi. Practic, toate ideile cătuşul Vasile Sîntion, lăsat întunericul. La vola
şi măsurile noi pentru spo membru în consiliul oame nul combinei C 6 P mecani o cerinţă de maximă importanţă
rirea producţiei, folosirea nilor muncii : „Eu lucrez zatorul Emil Sonoc îşi dă
chibzuită a resurselor ma în atelierul verificatoare al dea silinţa să menţină un Strîngerca şi depozitarea general, s-a acţionat cu Preşedintele unităţii, tova
teriale şi financiare ale în secţiei sculărie. Se înţele ritm bun de lucru. Trans tuturor resurselor furajere hotărîre în multe unităţi, răşa Maria Petric, insistă
treprinderii, creşterea pro ge că la şedinţele de lu portul ştiuleţilor şi al co constituie în aceste zile dar, în acelaşi timp, că să-i notăm pe Mihai Toma,
ductivităţii muncii etc. vin cru ale organului colectiv cenilor din cîmp îl efec una din preocupările ma trebuie să se muncească Traian Cursan, Pancu Flo-
din partea muncitorilor, de conducere prezint pro tuau, cu remorcile, meca jore ale lucrătorilor ogoa cu mai mare răspundere, rea şi Emil Delapeta, cei
reprezintă creaţia întregu puneri şi idei venite din nizatorii Gheorghe Sorea, relor din unităţile ce a- existînd deficite, cu deo care, zi de zi, se află
lui colectiv şi, prin urma partea întregului colectiv Cristian Henţ şi Teofil Ni- parţin C.U.A.S.C. Hune sebire la suculente şi gro
re, trebuie transpuse în pe care îl reprezint. Aş cula. Preşedintele coope doara. Necesarul de fu siere. aici şi asigură o bună
practică şi îndeplinite în putea să exemplific prin- rativei. Gheorghe Suba, raje pentru perioada de activitate pentru a nu se
deplasat
recent
Ne-am
mod riguros. în acest fel care coordona această acti stabulaţie in unităţile din în cîteva unităţi aparţină deprecia sau pierde ni
se asigură realizarea tutu tr-o măsură adoptată la vitate, preciza că porum acest C.U.A.S.C. este de mic. S-au asigurat 220 to
ror obiectivelor stabilite propunerea atelierului nos bul a fost recoltat de pe 5 400 tone de fibroase, toare consiliului, conscm- ne fibroase din cele 162 to
nînd situaţia la zi.
de Congresul al XlII-lea tru. Este vorba do trans 115 ha. 4 500 tone la grosiere şi ne planificate, cantitatea de
al partidului pentru ac formarea unor S.D.V.-uri O activitate intensă am G 000 tone la suculente. — Acţionăm intens în grosiere a fost deja depăşi
tualul cincinal". de dimensiuni mai mari, întîlnit în grădina de le S-au recoltat şi depozitat această perioadă — sub tă cu mai bine de 90 tone.
Interlocutorul nostru a după uzare, în altele mai gume, unde în sprijinul pînă în prezent peste linia tovarăşa Otilia Luca, Problema care se pune şi
relevat, după cum se ob mici, prin prelucrare şi rc- cooperatorilor la recolta 4 000 tone fibroase, apro preşedinta C.A.P. Peştişu aici este realizarea sucu
servă, cîteva cerinţe ale condiţionare. în acest fel tul roşiilor şi gogonelelor ximativ 3 000 tone grosie Mic — şi la strângerea şi lentelor : se apreciază că
autoconducerii şi autoges au venit elevii de la liceul ră şi circa 2 000 tone su depozitarea furajelor. De vor fi realizate 180 tone,
tiunii muncitoreşti din ca s-au redus cheltuielile de agroindustrial şi şcoala ge culente. Se are de ase sigur, principalele forţe din cele 357 planificate.
producţie, se realizează e-
drul I.M. Orăştie, modul nerală din localitate. Ingi menea în vedere ca în sînt acum la recoltarea Stadiul asigurării fura
în care înţelege acest har conomii importante de ma nera Emilia Popa, şefa perioada imediat următoa porumbului. Acest lucru jelor la C.A.P. Nandru
nic colectiv să participe teriale. La seara întreprin fermei legumicole, avea re să mai fie depozitate nu ne împiedică însă ca,
la coordonarea şi înfăptui derii exemplele sînt mult numai cuvinte de laudă la 700 tone grosiere şi 1 000 printr-o bună organizare, este următorul: 300 tone
rea activităţii de produc adresa elevilor, care mun tone suculente, precum şi să asigurăm o continuă din cele 345 tone planifi
ţie, la dezvoltarea propriei MARIN NEGOlŢĂ cesc cu hărnicie în cîmp, alte cantităţi de fînuri activitate pentru realizarea cate la fibroase, 252 tone
unităţi. Sînt principii de fiind de un real ajutor naturale. Ce reflectă a- bazei furajere. Ca urmare, din 376 tone grosiere pla
bază ale etapei actuale de (Continuare in pag. a 2-a] unităţii. ceste cifre ? Faptul că, în pînă acum peste 90 la sută nificate, urmînd a se rea
din necesarul unităţii se liza aproximativ 150 tone
află depozitat. suculente din 687 tone
planificate.
Practic, în fînare, se
află la această oră 400 to Există încă pe cîmp fîn
ne fibroase din 422 tone netransportat (C.A.P. Buni-
planificate, 500 tone gro la, C.A.P. Izvoarele, C.A.P.
siere din 47G planificate, Dumbrava), în timp ce can
şi 330 tone suculente din tităţile depozitate nu aco
700 planificate. Concluzia peră necesarul pentru pe
este clară : punctul slab rioada de stabulaţie. Tre
al muncii la C.A.P. Peşti buie acţionat ferm, pentru
HI !Ş| ; .şşş şu Mic este nerealizarea ca nimic să nu răinînă în
suculentelor. Se va com cîmp ne valorificat, pentru
I - ' . . . W ■ *
pensa însă cu surplusul de a nu se ajunge la situaţia
la fibroase şi grosiere. critică de a rămîne în
La C.A.P. Mînerău, de
timpul iernii fără hrană
pozitul de furaje este a-
Noua înfăţişare pe care 15 radul a primit-o în ultimii ani. la animale.
Foto : N. GHEORGHIU proape plin. Este vizibilă
mîna bunului gospodar. VALENTIN NEAGU
