Page 7 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 7
L 8 982 • JOI, 2 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3
Realizarea Educaţia patriotică - in centrul
CAMPANIA AGRICOLA Dl TOAMNA
ÎVIZIUNE p8emu3oi
sortimental activităţii cu cartea
imul
umul înfâplui-
Nici o clipă de răgaz! (Urmare din pag. 1) Haţeg a înregistrat peste toria României — numită
>ii ru* 'ol ii ţii a- Biblioteca orăşenească zător de eră nouă în is
na Tv. 1900 cititori, ceea ce în cu mândrie de către în
tie în studiou-
[uiioteleviziunii. (Urmare din pag. 1) se aflau în lan trei „Glo Vilcole şi Băţălar, întrucît organizaţiei de bază, şi seamnă un sfert din popu treaga naţiune — „Epoca
iderca stagiu- rii". Cele conduse de Ioan ani văzut mulţi prin o- Nicolae Crepcea, preşedin laţia localităţii atrasă la Nicolae Ceauşescu".
tueicalc Ia Sa- tele comitetului de sindi lectură. Au fost difuzate Zilei naţionale a poporu
: concerte a Sas şi Ioan Lupulescu mer grăzi... aproximativ 30 000 volume,
dleviziunii (co la Boşorod şi Chitici înre- geau bine. Cealaltă se o- La cooperativa agricolă cat al secţiei, am trecut pe lui român de la 23 Au
gistrîndu-se un neîntrerupt prea des din cauza dife din Batiz, din cele 165 ha la principalele puncte de din care 50 la sută carte gust i-au fost dedicate
nici în străbu- du-te-vino dc atelaje. Prin ritelor defecţiuni. Am mers, lucru. în hala de gatere, social-politică şi tehnică. prezentările dc documen
va.ţră dacică, cu porumb s-a strîns re te din colecţiile „Memorii
noului trlum- tre cei mai harnici: Ioan împreună cu Gelu Buzdu colta de pe 60 de ha. în cu pondere în producţia Lunar, aproximativ 1 480
i la Adamclisi, Pcştcrean, Ilie Barac, Ioan gan, preşedintele coopera marginea tarlalei „Peri" totală a secţiei, loc deter cetăţeni, tineri şi vîrstnici, de i’ăzboi", „Fii ai neamu
îontar (color) Dăniloi, Ghei’ase Nanciu, tivei, o vreme în urma lor. minant pentru funcţiona trec pragul bibliotecii. lui românesc", prezentările
mal am discutat cu brigadiera bibliografice „Lupta po
Ioan Dăncescu, Roniulus Rămîneau mulţi ştiuleţi pe Cornelia Barb. rea la capacitate a ce Cifrele exprimă preocupa
Porta şi alţii. Intr-o tarla jos. — Avem mulţi coopera lorlalte ateliere, am re rea susţinută a personalu porului român pentru apă
de lingă satul do reşedin — E drept că se pierd tori la muncă azi: Silvia ţinut hotărîrca colectivu lui instituţiei pentru în rarea libertăţii, unităţii şi
ţă a comunei tractoriştii ştiuleţi — zice însoţitorul Uieţ, Traian Barbu. Ioan lui de a-şi îndeplini exem drumarea lecturii, dialogul independenţei naţionale",
Isidor Crăciuncscu, Achim — dar o să-i adunăm eu Plămadă. Ioana Dămines- plar sarcinile, zi de zi. direct purtat cu oamenii recitalurile dc poezie pa
Bria şi Lazăr Tămăşoi cooperatorii. Aici. cu cele mai bune triotică „August de vis
TI I: G,00 Ha cu, Milidora şi Nicolae muncii, precum şi recotmn- eroic", „August 1944 —
ni dimineţii ; munceau la pregătirea te — Cînd ? Diaciuc ş.a. realizări se mîndresc mun dările bibliografice prezen
de ştiri ; G,15 renului. Intr-o altă tarla — De rnîine chiar. citorii Iancu Baliţa.-Gheor- tate în fiecare unitate eco în conştiinţa şi istoria po
cu lui; G,30 La lingă satul Chitici mecani Era bine să fi mobili — Mai este mult porumb ghe Bulzesc, Aurel Rus, porului român". Sînt ma
d în agricul- de cules, aici lingă satul nomică pentru cursanţii nifestări cu bogate valenţe
fHadiojurnal ; zatorul Alexandru Rozotti, zat oameni din vreme pen Horea Cristian, Nicolae R. de la învăţământul politic,
ţară; 8,00 Rc- sub îndrumarea ingine tru ca ştiuleţii să fie strînşi Sîntămăria de Piatră. Crepcea şi alţii. De. la de pentru cei care optează educaţionale care au relie
; 8,10 Curierul rului şef al cooperativei, cit mai repede, întrucît — Este. Porumbul c pozitul do cherestea, con fat lupta milenară necur
0,00 Buletin spre cartea beletristică şi mată a poporului român
15 Răspundem Aclam Mihăilă, însăminţa tarlaua respectivă urmează frumos şi no străduim să-l dus de Pavel Mager, i-am tehnico-ştiinţifică. „în plus, pentru libertate socială şi
t; 10,00 Bu grîu, intr-un teren foarte să se însămînţezc cu grîu. strîngcm cît mai repede. notat pe lucrătorii Roman ne relata tovarăşa Emilia
ni ; 10,05 Suc- bine mărunţii. — Un sprijin ar fi bine Meltiş, David Feicr, Dorel naţională ce a culminat cu
Stori !; 10,35 Chiriţă, bibliotecar princi marile bătălii ale clasei
aii de împli- Toţi oamenii apţi de venit... Voica, Ioan Crişan, de la pal, se organizează lunar muncitoare, ale întregului
„ cîntece pa- Combinerii — la muncă să fie — Da. Au fost cîtcva atelierul de lăzi — for acţiuni cu cartea — pre
•evoluţionare ; maţiile conduse de Horia popor, condus de partidul
:itatc ; 11,00 înălţimea sarcinilor mobilizaţi la cules zile la cules şi elevi ai zentări, medalioane, reci comunist, cu înfăptuirea
ii ştiri ; 11,05 ce Ie revin liceului din Călan. Azi, nu Şiler şi Traian Crepcea, de taluri de poezie patriotică revoluţiei de eliberare so
96 ; 12,00 Bu- ştiu de ce, copiii n-au ve la atelierul mecanic — pe în principalele unităţi e-
i ; 12,05 Ştiin- Cooperativa agricolă de cială şi naţională, anti
XX ; 12,40 In C.U.A.S.C. Călan se producţie din Vîlcele arei nit... Dionisie Portic, Nicolae eonomice ale oraşului. Te fascistă şi antiimperialistă.
a folclorului; utilizează la recoltarea po cultivate cu porumb 170 Cooperativa agricolă de Ionel şi Nicodim Petri- matica lor vizează în pri Sînt înfăţişate, deopotri
llu 3 » Ha- producţie din Batiz trebuie şel — oameni de bază ai mul rînd educaţia patrio
3,00 Avanpre- rumbului un marc număr, ha, iar pînă în prezent a vă, iniţiativele de pace ale
tv. * l r -Vrii de combine. Am urmărit fost strînsă recolta de pe ajutată la recoltarea po secţiei, cu aport hotărî- tică a locuitorilor. în prirn- României socialiste. . ale
i cu Jrin cum muncesc combinerii circa 50 de ba. Mulţi oa rumbului. Sigur, în primul tor la sporurile de pro plan au fost evidenţiate preşedintelui său, tovară
i 15,40 Odă rînd se cere mobilizarea ducţie raportate. Rezulta evenimentele din viaţa şul Nicolae Ceauşescu,
ne ; 1G,00 Ră în tarlalele a două unităţi meni — Lenuca Gavriles- la muncă a tuturor coope te notabile s-au înregistrat partidului şi poporului nos
ii,15 Audienţa — C.A.P. Bretea Streiului cu, Ioan Tămăşescu, David pentru înfăptuirea unei
J Buletin de şi C.A.P. Bretea Română. Munteanu, Petru Murgoi ratorilor. Consiliul popu de la începutul anului şi tru aniversate în acest an, lumi mai drepte şi mai
5 Radiogazeta lar Călan ar trebui să in în cadrul atelierului de bogatul trecut istoric al bune. De curînd, a fost
17,35 Te apăr La prima unitate se aflau şi alţi cooperatori — par tervină pentru a mobiliza semifabricate, coordonat de Ţării Haţegului.
patria mea. în lan Ioan Gherghinoiu ticipă zi do zi cu hărni iniţiat ciclul de acţiuni
uzical; 18,00 şi Traian Boglca. cie — cum nc spunea Vio la culesul porumbului de maistrul Ioan Procopciuc Pornind de aici, Biblio sub genericul „Mircea cel
!* Buletin de — Cei doi mecanizatori rica Ursulcscu, preşedinta la C.A.P. Batiz şi lucrători şi la depozitul de buşteni, teca orăşenească Haţeg a Mare- — domn al Ţării
Anul Inter- ai întreprinderilor şi insti condus de Cornel Guguţ.
Păcii; 19,05 de pe combine muncesc unităţii — la cules şi eli iniţiat manifestări, fie cu Româneşti".
tinereţii; 20,00 foarte bine — sublinia berarea terenului. Dar su tuţiilor din oraş. în spiritul sarcinilor, prilejul Lunii cărţii în în Urmărind prezentarea
20.30 Circu- Marcel Petruţa, inginerul prafaţa realizată o- încă orientărilor şi indicaţiilor treprinderi şi instituţii, a gloriosului trecut istoric al
bucureştea- însămînţarea griului cuprinse în magistrala cu-
sugestia dv.; şef al C.A.P. Bretea Strc- mică. Zilelor cărţii social-poli- patriei, biblioteca a acţio
într-sf), oră * iului. Practic, de diminea — Aşteptăm să nc vină trebuie grăbită vîntare rostită de tovară tice, fie în cadrul activi nat totodată pentru accen
23 f 0>> Mo- ţa devreme pînă seara tîr- şul Nicolae Ceauşescu ' în tăţii cotidiene, acţiuni de tuarea în conştiinţa locui
; 23,10 Noc- în sprijin două „Glorii". deschiderea Congresului al dicate gloriosului jubileu •— torilor de azi ai oraşului,
•ală; 23,55 — ziu, maşinile nu se opresc Dacă vor fi aduse com Marţi, la C.A.P. Strei,
i de ştiri. decît atîta vreme cit ali bine la C.A.P. Vîlcele este am găsit în lucru, la pre Ill-le.a al oamenilor mun 65 de ani de la* făurirea □ sentimentului mîndriei
mentează sau îşi golesc foarte bine. Consiliul de gătirea terenului, pe me cii, colectivul secţiei de Partidului Comunist Ro patriotice, impulsionarea
buncărele. Mai avem de conducere al cooperativei canizatorii Nicolae Topor, cherestea Vaţa de Jos îşi mân, împlinirea u 50 de participării lor la spori
recoltat cîteva hectare şi are însă datoria să-i mobi Ştefan Barta, Nicolae Stan- va intensifica eforturile şi ani de la procesul mili rea corolei de împliniri
încheiem lucrarea. lizeze la lucru pe toţi oa ciu şi Ioan Bocşer. In tar preocupările pentru a în tanţilor comunişti si lup socialiste a localităţii, a
La C.A.P. Bretea Română menii apţi de muncă din laua învecinată, Valerică cheia primul an al celui tătorilor antifascişti de la contribuţiei la dezvoltarea
ipte băieţi şi dc-al optulea cincinal cu
0 (Patria) ; Şchiopu semăna grîu. Se Braşov, precum şi a 21 de judeţului, a patriei.
(Arta); HU- muncea cu hărnicie, ur- planul îndeplinit şi depăşit ani dc la Congresul al IX-
, Bunul meu mărindu-se să se facă o la toţi indicatorii. lea al partidului. desclri- MINEL BODEA
— seriile I-II Să acţionăm energic,
\); Vară sen- lucrare de cea mai bună
lodern — B); calitate. Pînă în prezent,
ser ; ' T-II cele mai mari suprafeţe
si Treptele afirmării continuă
Sd ... I-Il cu toate forţele semănate cu grîu le înre
lOŞANI: Can- gistrează unităţile agricole (Urmare din pag. 1) să rodească viguros şi du crezător un colectiv des- 1
t (Parîng); din Nădăştie. Bretea Strc-
Noiembrie) ; (Urmare din pag. 1) cetei. Nu s-au făcut nici rabil săminţa omeniei şi tainic, care nu şi-a dat in- ţ
s (Unirea); culturile duble... La Lunca iului. Strei, Boşorod şi Vîl resc. Demersul este însă bunei înţelegeri şi dacă a- că Întreaga măsură a va- l
a zero (Cul- cele. La Batiz, Sîncrai, posibil dacă acel colectiv cel colectiv primeşte mina lorii sale reale. Să fie a- )
’AN: întune- tru efectivele de animale nu s-a acţionat cu toată Valea Sîngeorgiului, Bre
fărul) ; LO- răspunderea pentru asigu tea Română, Gînţaga ş.a. este racordat cu întreaga de ajutor cind trebuie şi cest cincinal examenul de- ţ
ăta vrăji toa- mai sînt — sublinia me rarea furajelor. Ce să vă sa fiinţă la nevoile ţi exi de la cine trebuie. Iar la plinei maturităţi ! Roadele i
ul); PETRI- dicul veterinar Florin A- mai spun despre C.A.P. Ţe- lucrarea este întîrzială. Se genţele producţiei, dacă Cariera minieră Vefel-Min- de pină acum (ce frumos «
eţul electric chim. impun cele mai eficiente
) ; ANINOA- bca. Iarnă de iarnă aici măsuri — această sarcină este deplin conştient de tia, toate aceste atribute că ele se pot culege toam- 1
:prcss (Mun- — De acord să le vedem furajele au fost cele mai menirea sa şi luptă din sînt deja certitudini, con na şi in industrie !) sini de ţ
IICANI: S-a la faţa locului ? mari probleme. Dar nu revine comitetelor de partid răsputeri pentru onorarea firmate zi de zi de practi bun augur. Oamenii pre- I
elefant (Re- — Foarte bine. Le voi şi consiliilor populare — ei, dacă in acel colectiv că, de viaţă. golesc cu grijă altele. Mcr >
AD : Ca-n s-au tras învăţămintele cu pentru ca această lucrare
ua roşie); spune cu acest prilej şi ce venite. Nu-şi asigură nici să-şi sporească substanţial se pregăteşte cu migală şi Treptele afirmării conti bogate. Le aşteptăm cu a- ţ
V: Braconaj mai au dc făcut fiecare. un sortiment nici anul a- răspundere terenul pe care nuă. Le urcă sigur şi În ceeaşi bucurie. (
ORAŞTIE : ritmul în condiţiile unui
seară (Pa- — Noi nu am avut pro cesta. Aici, la C.A.P. Vaţa nivel calitativ superior.
Mărin mi- bleme şi nu vom avea cu do Jos, s-au depus anul a-
tcâra); GE- furajele — ne spune ingi cesta eforturi mari pentru
Contraban- nerul Mircea Oprişa, pre asigurarea hranei animale
înta Lucia PESTE 4 ANI Şl 620 DE ZILE avutului personal şi ia doi ani pen rilor Decretului 400/1981. Mai încăl-
Itură); HA- şedintele C.A.P. Brad. Stăm lor pentru iarnă. S-au se tru vagabondaj. La pedeapsa pentru case o dată prevederile acestui de
de formula mai rău cu suculentele a- mănat 34 de hectare cu
); BRAZI: nul acesta. Dar nu vor fi culturi duble. Doar la gro Viorel Caşcaval, de profesie... fă furt i s-a mai aplicat un spor de cret dar pedeapsa de un an închi
ii; CAT, AN: ră, voiaja prin ţară în interes de 6 luni, aşa că urma să execute pa soare ii fusese graţiată. De data
Tipperary probleme cu hrănirea ani siere îşi realizează planul. „afaceri". Afaceri dintre acelea pen tru ani de închisoare. El nu se afla aceasta, la noua pedeapsă de un
Itură); SI- malelor. Birtinul a ridicat şi ridică tru care autorii sînt, de regulă, as
iperpollţlstul mari probleme în ceea ce însă la primul conflict cu Codul pe an se adaugă şi cea neexecutată.
_.TA : Bunul — Iarnă de iarnă, C.A.P. cunşi o vreme vederii oamenilor cin nal. Anterior îi fuseseră graţiate 620 De la „Virful cu Dor" la... dor de
Sam — sp- Mesteacăn cumpără furaje. priveşte asigurarea furaje stiţi. Ca ,.om de afaceri", Viorel de zile dintr-o pedeapsă dată de libertate. I
mlna). Nici anul acesta n-a ac lor pentru efectivul de a- Caşcaval se caza la hotel. Ioan Ur- Judecătoria Timişoara. O va execu-
ţionat pentru a şi le asi nimale pe care-1 deţine. dăreanu a avut ghinionul să fie ca LEAC PENTRU „BOALĂ INCURABILĂ" |
La încheierea raidu
—
EXPRES gura. Vremea bună de lui nostru, tovarăşe medic zat la hotelul „Dacia", din Deva, Mitică Ion Căşuneonu, fost mun
toamnă le mai dă posibi
împreună cu C.V., a cărui imagina
litatea să o facă. Bine ar veterinar Florin Achim, vă ţie lucra în permanenţă în propriul Fapte din instanţă citor la I.F.A. „Vîscoza” din Lupeni, I
îxtraso la fi să acţioneze cu mai rugăm să trageţi o con folos. Ioan Urdăreanu i s-a plins că avea şi nu prea avea treburi prin
1 octombrie multă răspundere, să nu cluzie asupra problemei: nu are anvelope pentru autoturism. Haţeg. A văzut aglomerare de per
mai cheltuie bani mulţi se asigură hrană pentru a- soane la bodega din piaţa oraşului.
37, 32, 1, „Iţi fac eu rost, dacă vrei, de la Ti
pentru a-şi cumpăra fura nimale în sezonul iernii ? mişoara", i-a spus întreprinzătorul ta şi pe aceea. Aşa că abia după Cum îl atrăgeau aglomeraţiile uma
: 42, 11, ihp- je la primăvară — subli — Aş lăuda modul în afacerist. Zis şi făcut. Au plecat la 4 ani şi 620 de zile va fi scos din ne, hop şi el. Hop cu mina în bu
nia la faţa locului Nico- care s-a acţionat la C.A.P.
câştiguri : Rişca, Cărăstău, Ribiţa, Să- Timişoara. Nu înainte ca Viorel Caş detenţie. zunarul unuia dintre cei aflaţi în
eare H278G lae Pantea, preşedintele caval să se intereseze ce conţinea acea aglomerare. Numai că, vigi
categoria 1. C.U.A.S.C. Brad. lişte, A.E.I. Birtin, pentru geamantanul de care Ioan Urdărea „ViRFUL CU DOR"... DE LIBERTATE lent, candidatul la păgubire l-a sur
asigurarea şi buna depozi
— Pe scurt, cooperative nu nu se prea deslipea. Au făcut prins. Degeaba a încercat Căşunea-
le agricole de producţie din tare a furajelor. Şi fîn şi o „escală" la llia. Aici, Viorel Caş Emilian Vasile Cătălin era eleclri- nu să se facă nevăzut. Cei de faţă
Zdrapţi, Lunca, Ţebea, Va- suculente şi grosiere. La caval, profitînd de un moment de cian la staţia de concasoare a Ca l-au imobilizat şi l-au predat or
ţa de Jos, Birţin, care au nivelul C.U.A.S.C. Brad neatenţie al credulului său tovarăş rierei Cimpu lui Neag. Şi putea să ganelor de miliţie, iar acestea l-au
avut iarnă de iarnă mari realizăm planul la grosie de drum, i-a şterpelit geamantanul mai fie şi acum dacă ar fi tras în predat justiţiei să-i aplice „trata
Vremea va necazuri cu asigurarea hra re, ne apropiem de cifra văţămintele cuvenite dintr-o păţanie mentul" cuvenit. Şi tratamentul a
ar răcoroa- planului şi la fîn, dar la cu piei de oaie prelucrate pentru
dlmineaţa. nei animalelor, cum şi-au suculente, cu toate străda cojoace şi nu s-a mai oprit decît anterioară. fost sever, ca pentru o boală incu
zenta înse- asigurat stocurile necesare la Arad, unde a valorificat marfa intr-o zi de pe la mijlocul lunii rabilă. Infractorul era pentru a patro
•nte. Vîntul niile, nu vom obţine mai la pxeţ de chilipir. Doar nu trăsese iunie, pe cind se afla în serviciu, a oară prins cu mina în buzunarele
la moderat pentru această iarnă ? — mult de 60 la sută. In con întins-o Ia „Virful cu Dor". Nu ia altora. Timp de trei ani, de aic
nrdic. Tem- întrebăm. cluzie, ne zbatem să asi la plug pentru ea.
lme vor 11 Cum-necum, i s-a dat dc urmă munte. La bufetul cu acest nume înainte, nu va mai avea prilejul să
e 1 şi 6 — C.A.P. Zdrapţi nu are gurăm cantităţile necesare şi a fost trimis în judecată. Judecă frumos. La înapoiere era aşteptat. năcătuiască astfel.
le maxime nici pentru următoarea pe de borhot, tărîţe, tăiţei ete., Controlul cu fiola alcoolscop n-a pu
de grade, rioadă de stabulaţie nece aşa că avem convingerea toria Deva l-a condamnat pe Viorel
oeal se va sarul de fînuri, suculente că vom avea toată iarna Caşcaval !a 3 ani şi 6 luni inchi- tut fi evitat şi astfel a ajuns în faţa Rubrică realizată cu sprijinul
8 la sol ţi soare pentru furt calificat în dauna instanţei pentru încălcarea prevede TRIBUNALULUI JUDEŢEAN
şi grosiere. Nu a fost re ce pune în ieslele anima
coltă de fîn, din cauza se lelor.
