Page 5 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
Accent sporit pe realizarea
planului sortimental
C U L M U L de Jos se numără printre zultatele sînt înregistrate de cea ihai importantă este de
la
Secţia de cherestea Vaţa
majoritatea
indicatorilor
ne
organiza
a
bine
mai
în
concludente
plan
muncă
de
ale
colectivele
munca pentru a folosi, cît
eficient
Secţia a cunoscut în
—
constant,
în
tre
de
perioada
forţele
Mm AL COMITETULUI JUDEŢEAN c i im I.F.E.T. Deva care în mod această privinţă. înnoiri sub mai producţie şi capacităţile
HUNEDOARA AL Pi
ultimul
timp
cută din acest an, au ob
existente.
Aici
încă
sînt
Şl AL C O N S I L I U L U G I E E U L/VR J U D E Ţ E A ţinut N rezultate bune în stanţiale, s-a dezvoltat şi rezerve insuficient valori
producţie. modernizat, a fost dotată ficate.
cu utilaje şi instalaţii de De la tehnicianul norma-
— Am pus accentul în mare productivitate, care
permanenţă pe asigurarea tor Zinuţa Procopciuc am
Anul XXXVIII, nr. 8 982 JOI, 2 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani condiţiilor optime îndepli au condus la creşterea aflat realizările Secţiei de
volumului de masă lem cherestea Vaţa de Jos, în
nirii ritmice a sarcinilor noasă prelucrată şi livrată cele nouă luni ale anului.
de plan, atît la export, cît beneficiarilor. Astfel, la cherestea de fag
şi pentru beneficiarii in — Acesta este adevărul.
f~ VV sarcinile fizice au fost de
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA terni — sublinia tovarăşul In atelierele şi halele noas păşite cu 1 400 mc, la to-
Marcel Sbîrcea, şeful sec tre de producţie au fost cătură şi PAL —PPL cu
ţiei. Deşi, de la începu montate, în scopul redu 150 mc, la semifabricate
cerii efortului fizic al pentru mobilă cu 550 mc,
întîmpinat
anului
tul
am
La strîngerea roadelor toamnei unele greutăţi în produc muncitorilor, creşterii pro iar la export s-au livrat
ductivităţii şi a calităţii
ţie, care au influenţat a- în . plus prevederilor con
. produselor, mai multe cir tractuale 120 mc cherestea
şi însăminţ-area cerealelor supra realizărilor, de ne-am culare de tivit cu avans 3e fag şi 50 mc lăzi de fag.
mobilizat
forţele
care
hidraulice,
mecanic,
gatere
Deci, realizări bune, spre
dispunem, ne-am străduit benzi transportoare, po lauda acestui harnic co
păioase — nici o clipă de răgaz ! cu toţii să realizăm planul duri rulante pentru descăr lectiv, în care peste 60 la
carea
prime
materiei
din
acordînd
sortimental,
reprezintă
îl
tinerii,
prio
sută
ritate absolută comenzilor vagoane şi sortarea aces împreună cu tovarăşii Dra
O activitate intensă munei Boşorod — ne-am berarea terenului se apro la export. De altfel, re- teia în vederea alimentă go mir Fălăuş, secretarul
pe ogoare organizat bine activitatea pie de final. Am însămîn- rii operative a gaterelor,
la toate lucrările. Ca ur ţat suprafaţa de 50 ha des autostivuitoare cu furci L1VIU BRAICA
— în această toamnă — mare, culesul porumbului tinată orzului, iar din cea laterale şi alte utilaje. în
ne spunea tovarăşul Iero- s-a încheiat pe întreaga planificată pentru grîu am TEREN FERTIL prezent, sarcina noastră (Continuare în pag. o 3-o)
nim Grecu, primarul co suprafaţă de 164 ha. Eli- semănat aproape 50 de ha.
La transportul finului şi PENTRU CĂRBUNE
al cocenilor de porumb am Colectivul sectorului I al qr era
mobilizat toate atelajele minei Lupeni a extras su ^ C ' minieră Veţel-Mintia
de pe raza comunei. plimentar în cele nouă luni
Am întîlnit pe ogoare, ale anului aproape 8 500
în raidul întreprins marţi, tone de cărbune, din care ! Treptele afirmării continuă
00 septembrie,, o vie acti circa 2 000 tone numai în
vitate. Un mare număr luna recent încheiată. Şe i Am şi acum pe retină zată în importante sporuri
de cooperatori lucrau la ful sectorului, subinginerul i imaginea unui moment la plumb, zinc, cupru, sulf,
Marius Mărăscu, explică ţ festiv, emoţionant, petre- bentonită), 34,1 la sută la
tăierea, cocenilor pe ulti l cut intr-o după-amiază de producţia netă (pe opt luni)
mele suprafeţe, la încărca simplu această frumoasă august 1986 ia Cariera mi şi 17,7 la sută la benefi
rea acestora în care şi la ,,recoltă" de cărbune la
mijlocul actualei toamne : nieră Veţel-Mintia. Partici cii, economii de aproape
aşezarea lor în baza fura „Credem că am reuşit să panţii la adunarea gene 14 milioane lei la costu
jeră. Carele cu coceni se acumulăm o bună expe rală a reprezentanţilor oa rile de producţie, realiza
intercalau cu cele cu fîn, rienţă în organizarea lu menilor muncii trăiau pen rea suplimentară a 49 000
în Ijazele de nutreţuri de crului pe brigăzi şi schim tru prima dată satisfacţia mc descopejtă şi a 850 ml
buri — fiecare maistru şi primirii „Diplomei de o- la lucrările de pregătiri
l.n ('. \.l’. Bretea Straiului se recoltează cu combinele TRAIAN BONDOR şef de formaţie avînd res noare" şi ,,Steagului roşu" miniere. De fapt, în bilan
— ultimele suprafeţe cu porumb. ponsabilităţi concrete în a- de unitate fruntaşă pe ţa ţul pe nouă luni, aproape
(Continuare în pag. a 3-a) bataje, în efectuarea re ră. Cu citva timp in urmă, in dreptul tuturor poziţii
viziilor şi reparaţiilor la colectivului de aici i se lor de plan este înscris
utilaje şi agregate — prin conferise ,,Ordinul Muncii" semnul plus. Minusul de la
Pentru asigurarea bazei furajere repartizarea acestora pe clasa a ll-a pentru locul calcar provine din motive
lăcătuşi şi electricieni —, al ll-lea ocupat in Întrece independente de colectivul
în planificarea riguroasă a rea socialistă desfăşurată unităţii. Condiţiile şi dispo
să acţionăm energic, cu toate forţele! activităţii pe fiecare schimb in 1985 intre unităţile din nibilităţile colectivului sînt
industria extracţiei şi pre
alt argument - mai pu
şi respectarea severă a nor
melor de protecţie a mun lucrării minereurilor. Le-am ternic. Iar hotărirea şi dă
kaid-ancheta în c.u.a.s.c. brad cii. Acţionînd astfel, am admirat chipurile Îmbujo ruirea oamenilor, dorinţa
reuşit să creştem gradul, rate de emoţie şi mulţumi de autodepăşire şi de per
Vorbind c-u- medicul ve prii. Ce învăţăminte s-nu — S-au tras. La ora de de exigenţă şi responsabi re, le-am ascultat cuvinte manent urcuş spre impiiniri
terinar Florin Achim des tras din necazurile iernilor faţă situaţia asigurării fu litate a! fiecărui membru le reţinute laţă de succe - argumentul determinant
pre animale, despre între trecute ? —- tovarăşe me rajelor pentru iarna este al colectivului, să dezvol sele obţinute şi le-am în al reuşitei.
ţinerea şi buna lor hrăni- dic veterinar. următoarea : tăm interesul tuturor pen registrat angajamentele Ier- Pulsul hărniciei şi anga-
re, am abordat cu precă tru realizarea ritmică a me de a continua la cote jătii muncitoreşti, revoluţio-
dere, cum este şi firesc, Fin Suculente Grosiere planului", superioare realizările bune nare, bate puternic şi în
problema asigurării nece Plan Real. Plan Real. Plan Real. din 1985 şi din Întregul această ultimă perioadă a
sarului de nutreţuri pentru cincinal precedent, de a anului, în toate subunită
iarnă. C.A.P. Brad 580 430 2 135 300 598 255 AU ÎNCHEIAT urca mai sus treptele afir ţile, in toate colectivele în
— Se zice că în unită C.A.P. Mesteacăn 410 300 1 485 400 411 200 RECOLTATUL mării. treprinderii : de la Veţel şi
ţile agricole de stat şi coo* C.A.P. Zdrapţi 310 187 1 470 480 362 208 PORUMBULUI Zic trepte, pentru că este Mintia, de la Pojoga şi
peratiste de pe raza Con C.A.P. Cărăstău 170 104 365 — 134 50 un cuvint consacrat in ac Gurasada, de la Troiţa,
siliului unic agroindustrial C.A.P. Lunca 410 225 1 500 600 466 360 »c la Consiliul popular tivitatea - acestui colectiv. Boiţa-Haţeg şl Vorţa. II
Brad nu au fost probleme C.A.P. Rişca 460 430 1 600 850 507 458 al oraşului Brad ni s-a Se lucrează în trepte şi în ţin mereu ridicat meseriaşi •'
deosebite cu furajele in C.A.P. Ţebea 430 340 1 835 310 480 295 comunicat ieri că cele trei subteran şi in cariere, se talentaţi şi destoinici cum ţ
iernile din urmă. Subli C.A.P. Sălişte 280 248 865 320 259 149 cooperative agricole de urcă in trepte şi spre con sînt şeiii de formaţii loan 1
niem : probleme deosebite, C.A.P. Ribiţa 405 311 1 435 900 383 285 pe raza oraşului — C.A.P. sacrare prolesională şi în Stingă, Eugen Grober şi *
pentru că probleme au C.A.P. Vaţa de Jos 315 217 1 485 200 330 420 Zdrapţi, C.A.P. Brad şi întrecerea socialistă. In Gheorghe Jicmon, muncito
fost. C.A.P. din Mesteacăn, C.A.P. Birtin 410 182 ŢI 50 85 310 105 C.A.P. Mesteacăn — au 1985, minerii şi preparatorii rii Anghel Nan, loan Ta- &
Zdrapţi, Lunca Moţilor, A.E.I. Birtin 700 700 3 990 1400 1025 770 încheiat recoltatul porum de la Veţel-Mintia, cobo- maş, Constantin Dare, ~
Ţebea, Vaţa de Jos, Bir- bului pe toată suprafaţa rind tenace şi dinamic Gheorghe Haida, Roman
tin au cumpărat furaje eu — Deci, după cum bine cesare de fînuri, suculente ocupată cu această cultu trepte in activitatea de pro Cirpaci, Virgil Mihăilă, Fio- ţ
bani grei, înrăutăţi-ndu-şi se poate constata, situaţia şi grosiere asigurate pen- ră. Continuă în ritm ducţie, au urcat sigur şi rian Păsculea, Petru Boan- 1
situaţia economică, în con asigurării hranei pentru a- înalt eliberarea terenului temeinic trepte in Întrece că, /osii Paşca, loan An- /
diţiile în care îşi puteau nimale este mai bună ca GH. I. NEGREA de coceni, însilozarea cul rea cu toţi minerii şi pre cău, Gheorghe Tril, Bădica \
asigura hrana de iarnă a anul trecut. Dar unităţi turilor duble şi însămîn- paratorii din domeniu. In Medrea, Ionel Stanciu, Ser- (
animalelor din resurse pro care nu au cantităţile ne- (Continuare în pag a 3-a) ţarea cerealelor păioase. linal s-au situat pe treapta giu Fodor, loan Bobora, i
Vaier Mihăiasă, Cornel Co- 1
a ll-a. Onoraţi şi stimu
laţi in acelaşi timp, şi-au şa — exemple de hărnicie ţ
amplificat strădaniile şi şi conştiinciozitate, de an- l
gajare in producţie. ?
hărnicia, de la începutul O dată cu intrarea in ul- ţ
anului ureînd pe prima r timul trimestru al anului, 1
treaptă a întrecerii. „Sin- colectivul Carierei miniere ?
tem hotăriţi să ne menţi Veţel-Mintia intră in cel de 1
nem pe această poziţie, să al 11-lea an de existenţă. \
aducem judeţului, nouă În Ieri, 1 octombrie, s-au im- I
şine, satisfacţia unor rea plinit 10 ani de la consti- /
lizări deosebite şi un nou tuirea unităţii, prilej cu ca- ţ
„Steag roşu" de fruntaşi re adresăm felicitări tutu- 1
in acest prim an al celui
ror oamenilor muncii de 1
de al optulea cincinal", ex aici şi urarea de a obţine 1
prima deunăzi angajamen noi şi importante succese ţ
tul colectivului pe care-l in activitate. Dacă stăm şi 1
conduce, ing. loan Şteiă- măsurăm puţin timpul, tre- J
nescu, directorul unităţii. buie să spunem că un de- ţ
Acţiunea nu-i uşoară, dar cen/u este o perioadă re- I
foarte posibil de realizat. lativ scurtă pentru afirma- 1
Depăşirile de plan pe cele rea unui colectiv muncito- I
nouă luni ale anului con
stituie un solid argument, DUMITRU GHEONEA
C.A.P. Rişca. în paralel cu strîngerea porumbului boabe şl însămînţaroa cerealelor păioase, se munceşte la recolta latâ-le : 28,9 la sută la
rea porumbului pentru siloz. în imagine, o puternică formaţie de mecanizare, surprinsă în plină acţiune.
Foto : N. GHEORGHIU producţia marfă (concreţi- (Continuare in pag. a 3-a)
