Page 6 - 1875-02
P. 6

întrebări,  si  discutendu-le  cu  t6ta  seriositatea,  nu   t6te  inse  se  nu  se  trdca  cu  vederea,  ca  apelulu   ca  scaunulu  este  micu,  alegatorii  voru  fi  pucini,
                  află,  altu  modu  de  convocare  nece  baremi  asiâ  de   prememorat’a  sa  modalitate  o  propuse,  câ  si  cele­  opinâ  se  se  formedie  numai  unu  cercu  electorale.
                  corespundiatoriu,  câ  celu  propusu  in  apelu,  care   lalte  punte,  numai  o p i n a t i v u ,   cumu  arăta  clau-   Restulu  representantiloru  sasi-prusiani  inse,  sverco-
                                                                                                                                lindu-se,  si  nisuindu  a  pune  in  permanentia  nein-
                  modu  i  se  recomandă,  desclinitu  intre  impregiurarile   sul’a „ s ă u   p r e   o   a l t a   b a s e   s i   d u p ă   o   a l t a
                                                                                                                                tielegerile,  cerea  intr’unu  tonu  si  modu  pucinu  ma-
                  ndstre  de  adi.  Cu  primulu  ramu  alu  propunerei   c h i a e , "   carea  se  referesce  atatu  la  numerulu  de­  gulitoriu  pentr’unu  Cultur-Volk,  formarea  a  duoe
                  ndstre,  —  câ  adeca  totu  dela  30,000  de  Romani   putatiloru,  catu  si  la  modulu  elegerei  loru,  si  carea   cercuri  electorale,  se  precepe,  cu  centrulu  totu
                  se  se  tramita  unu  deputatu  conferintiale,  dra  din   numai  din  erdre  scripturale  nu  se  puse  mai  la  fi­  numai  in  Sabesiu,  de  si  trecutulu  miscariloru  elec­
                  municipie  cu  locuitori  rom.  mai  pucini  de  sum’a   nea puntului 2 din apelu.                            torale  de  aici  totu  numai  pre  sasi  i  isbiâ  intre
                  indegatata  inca  se  se  tramita  cate  unulu,  —  cu      Pre  urm’a  urmeloru,  câ  se  preciuntamu  odata   ochi,  dedrace  de  cate  ori  s’au  alesu  aici  deputaţi
                                                                                                                                pentru  Pest’a,  legea  totu-deun’a  impunea  duoe  cer­
                  plăcere  constatamu,  ca  consemte  si  scrietoriulu  re-   pentru  totu-ddun’a  veri-ce  intielegeri  si  interpretări   curi  electorale  deosebite,  si  totuşi  sasii  totu  de  a-
                  flessiuniloru.  Ce  se  atinge  de  modulu  alegerei   sinistre  ale  apelului  nostru,  reasumamu  cele  dise  si   tatea  ori  faceau  numai  unu  cercu  si  acolo  alegeau
                  acestoru  deputaţi,  câ  adeca  ei  se  se  aldga  prin   dechiaramu,  ca  deşi  vidti’a  publica  a  natiuniloru  câ   duoi  deputaţi,  fara  se  se  fi  facutu  cea  mai  mica
                  membrii  rom.  ai  comiteteloru  municipali,  noi  inca   si  a  individiloru  singuriti  apartiene  istoriei  si  sta   observare  sdu  obiectiunare  din  6re-si  care  parte.  La
                  cundscemu  prd  bine  defectele  acestei  base  electo­  in  libertatea  fia-carui  a-o  critisâ,  noi  cu  t6te  aste   alegerea  de  pia  memoria  a  lui  Ordody,  in  loculu
                  rali;  si  cum  se  nu  damu  in  privinti’a  aedsta  totu   fumu  si  suntemu  departe  de  a  voi  prin  apelulu   lui  Groisz,  toti  alegatorii  au  luatu  parte.  A  fostu
                                                                                                                                numai  unu  cercu.  Astfelu  potd  se  fia  si  asta-data.
                  dereptulu  scrietoriului  reflessiuniloru  si  noi,  dintre   nostru  se  ne  obtrudemu  de  judeci  ai  tienutei  de   Inse  asta-data  jesuitii  sasi  n’au  voitu  astfelu,  pen­
                  cari  mai  mulţi  inşi  in  congregatiunile  comitatense   pana  acumu  a  natiunei  rom.  Uniculu  nostru  scopu  fit:   tru  ca  drn’a,  vedi  domnule,  sperau  a  da  de  frundia
                  Qe  redicaramu  de  atate  ori  vocea  contra  institutiu-   1.  se  se  adune  catu  mai  curendu  o  conferintia,  ca­  verde,  de  talp’a  gascei,  leacu  pentru  uirn’a,  ce  li
                  nei  virili  din  acea  lege  electorale?  Mai  multu:  noi   rea  se  statordsca  de  tempuriu  tienut’a  Romaniloru   mistue sângele.
                  recun6scemu  si  acelu  defectu  alu  acestei  cliiai  elec­  ardeleni  facia  cu  alegerile  dietali  venitdrie;  2.  con-   Romanii,  mai  alesu  cei  de  aici,  pururea  dispusi
                  torali,  ca  o  buna  parte  a  intielegintiei  rom.  nu  se   ferinti’a  acea  se  fia  conpusa  astfeliu,  câ  ea  se  pdta   la  intielegere  si  propter  bonum  pacis,  nu  inse  de
                  afla  in  comitetele  municipali  si  deci  n’ar’  potd  par-   oclindâ  cu  cea  mai  posibile  fidelitate  vointi’a  na­  fric’a  dogelui  gimnasiale,  care  desperatu  clontianiâ
                  tecipâ  la  alegerea  deputatiloru  conferintiali  cu  vo-   tiunei  rom.  din  Transilvani’a,  si  auditorimea  ne-   cercetări  disciplinarie,  au  lasatu  voi’a  minorităţii,
                                                                                                                                se  se  faca  duoe  cercuri  electorale  c’unu  comitatu
                  t u l u   s e u ,   ar’  potd  inse  partecipâ  si  inriurl  cu   chiamata  se  nu  o  p6ta  coversî  si  alterâ  cu  vocile   centrale  de  16  membri  si  duoe  comissiuni  conscrie-
                  s v a t u l u   s e u   sincera  si  patrioticu  rom.  Preste   si  voturile  sale;  dereptu-ce  3.  ndue  nece  prin  minte   tdrie de cate trei membri.
                  aceea  membrii  rom.  virili  si  nevirili  ai  congrega-   nu  ne-a  trecutu  a  voi  se  ne  tienemu  mortîsiu  de   Mai  insemnu,  ca  prea  luminatulu  trifoliu  alu
                  ţiuniloru  municipali  actuali  inca  suntu,  ddra  cu   acea  modalitate  a  compunerei  doritei  conferintie,  ce   minorităţii  (unu  gurduuasiu,  unu  fagotistu  si  unu
                  f6rte  pucine  esceptiuni,  totu  barbati  intieleginti,  si   o  propusemu  in  puntulu  2  alu  apelului,  (ale  cărei   clarinetistu,  una  completa  banda  sasdsca)  la  desba-
                  deşi  in  cateva  municipie  mai  pucini  la  numeru,  in   scăderi,  cumu  dechiararamu  mai  susu,  le  recunds-   teri  s’au  glorificatu  si  prin  astfeliu  de  tonuri,  s’au
                  cele  mai  multe  inse  suntu  cate  20  —  30—40,  ba   cemu  si  noi,  si  pre  carea  o  recomandaramu  numai   folositu  de  astfelu  de  espresiuni  si  enunciatiuni  ne­
                  in  unele  si  mai  mulţi  de  atatia,  .cari  in  bunaint.ie-   ca-ce  in  pripa  nu  aflaramu  alfa  nece  baremi  asiâ   rumegate,  cari  apoi  li  fura  trântite  cu  tdta  demni­
                                                                                                                                tatea  si  cu  cuvenita  scarba  inderetru,  de  unde  au
                  legere  cu  ceialalti  intieleginti  rom.  din  municipiu   de  acomodata  si  practicabile);   d i n c o n t r a    n o i    purcesu.
                  potu  se  aldga  pre  cei  mai  competinti  barbati  de   n e   v o m u   b u c u r ă   c â   o r i - c i n e   a l t u l u ,   d e -    Maioritatea  a  alesu  apoi  comitetulu  centrale,
                  deputaţi la conferintia.                               c u m v a   b a r b a t i   rom.  mai  c o m p e t i n t i   v o r u
                                                                                                                                10  romani,  5  sasi,  1  unguru  neaosiu,  care  inse
                       Si  fiendu  ca  membrii  comiteteloru  municipali,   a f l a   u n a   m a i   c o r e s p u n d i a t d r i a   b a s e   d e    voiâ  se  abdica,  spre  molcomirea  trifoliului  prussianu,
                  cumu,  cumu  nu,  trecu  de  represintanti’a  comitatu­  c o n v o c a r e   s i   c o m p u n e r e   a   c o n f e r i n t i e i .  cari  se  necasiau  de  m6rte,  vediendu  tactic’a,  tole-
                  lui,  sdu  scaunului,  sdu  districtului  respectivu,  depu­  Fia,  câ  modest’a  ndstra  iniţiativa,  prin  matora   ranti’a  si  moderatiunea  romandsca  esemplara.  In
                  taţii  conferintiali  alegundi  astfeliu  prin  membrii   precumpenire  si  discusiune  a  lucrului  din  partea   comissiuni  s’a  alesu  si  cate  unu  sasu;  in  comiss.
                                                                                                                               conscriet.  pentru  orasiu  sasulu  este  chiaru  presie-
                  aceloru  comitete  se  voru  consideră  chiaru  si  decatra   barbatiloru  noştri  corifei,  se  aiba  pentru  naţiunea   diute. (De ce dre ?!)
                  regimu  de  o  efluintia  a  representantiei  poporali.   rom.  celu  mai  imbucuratoriu  resultatu!  —  Clusiu,   Trifoliulu  inse  n’a  votatu  pentru  neci  unu  puiu
                  Apoi  noi  disemu  apriatu  in  apelu,  ca  la  conferintia   in 10 Ianuariu st. n. 1875.                    de  romanu,  numai  pentru  sasi,  de  unguri  neci  po­
                  se  p6ta  luâ  parte  si  alţi  barbati  mai  destinai,  deşi   Presied. clubului: A l e s a n d r u   L a z a r u .  veste.  Tiene-ti  minte  Romaniloru  din  scaunulu  Sa­
                  nealesi,  cu  voţu  co^ultativu;  deunde  e  a  se  speră,          Vice-presied. Dr. G f r e g o r i u   S i l a s î .  besiu,  si  invetiati!  ddca  neci  pana  acum’a  n’amu
                  ca  la  conferintia  se  va  infacisiâ  lamur’a  intielegin­          Cassariu: Q - r e g o r i u   C h i f ’ a .  invetiatu.
                  tiei  rom.  In  fine  noi  avemu  multu  mai  mare  în­                Notariu: Y i c t o r n   R u s u .          La  otarirea  acestoru  duoe  cercuri  elect.  maio­
                  credere  in  bunulu  semtiu  si  tactu  alu  intielegintiei           Membrii: L a d i s l a u   Y a i d ’ a .  ritatea  a  hotaritu,  ca  8  comunităţi  cu  preste  10
                  ndstre,  decatu  se  presupunemu,  ca  deputaţii  confe­                                                     mii  suflete  se  fia  unu  cercu;  orasiulu  cu  comunită­
                                                                                                   G t a b r i e l u   P o p u .    ţile  Colnicu  si  Reheu  (alte  10,000  suflete)  se  fia
                  rintiali  nu  voru  ascultă  si  apretiuf  consiliulu  mo­
                                                                                                   Y a s i l i u   R o ş i   e s e u .  alu  doilea;  ceea  ce  s’a  si  primitu,  dedrace  neci
                  ţi  vatu  alu  barbatiloru  noştri  de  încredere  chiaru  si                    L a z a r u   B a l d i .   picurulu  de  minoritate  n’a  propusu  alta  împărţire,
                  neaiesi.                                                                                                     fiindu  ca  Colnicenii,  sasi  si  romani,  dmeni  fdrte
                                                                                                   I o a n e   P e t r a n u .
                       N’a  uitatu  clubulu  nostru  nece  modalităţile,                                                       avuţi,  potu  prestâ  mai  usioru  speaseie  obvenitdrie;
                  de  a  se  concrede  desemnarea  membriloru  conferin­                                                       dra  Reheuanii  suntu  aprdpe  de  centru,  de  altmintre
                  tiali  ddra  u n u i   barbatu  rom.  politicu  au  archipas-                                                si Colnicenii suntu in 2 dre la Sabesiu.
                  toriloru  si  in  specie  metropolitiloru  noştri.  Ddra,                   Sabesiu, in Ianuariu 1875.             Inse  minoritatea  si-a  propusu  un’a  cu  capulu,
                  cu  dorere  ni  cauta  se  intrebamu,  unde  avemu  noi                                                      a  face  Romaniloru  amare  dilele  pucine  de  libertate.
                                                                              Corespondintele  de  aici  alu  diuariului  „S.  D.   Minoritatea,  adeca  unii  membri  ai  ei,  a  insinuaţii
                  asta-di  pre  acelu  barbaţu  in  cele  politice  atatu  de
                                                                         T.“  a  scrisu  astfelu  despre  siediutiele  adunării  a-   votu  reparatu  contra  acestei  impartiri.  Acum’a  sun­
                  a u t o r i t a t i v u ,   catu  vocei  si  indrumarei  lui  in-   cestui  scaunu,  incatu  acea  scriere  nu-i  ertatu  se  re-   temu  curioşi  luminaţii  din  Pest’a  ce  voru  respunde
                  tr  dg  a  naţiunea  rom.  se  se  supună  câ  unei  voci  si   mana  nereflectata  fara  câ  se  suferia  adeverulu  isto-   la  aedsta  mancarime  a  absurdei  ranedre  si  ridiculd-
                  îndrumări  profetice?  Era  incatu  le  recundscemu  cu   ricu,  fara  câ  se  reducă  la  judecata  falsa  pre  toti   sei gascomanie sasesci.
                  multiamita  ferbinte  curatele  intentiuni  facia  de  po-   aceia,  cari  trebue  se  fia  bine  informaţi  si  despre   Pana  atunci  comissiunile  se  lucre  cu  zelu,
                  porulu  rom.  supusu  archipastoriei  loru,  nu  credemu,   adeveru.                                         ddr’  si  cu  atenţiune,  ca-ci  mulţi  sciu  rade  si  fara
                  ca  ar’  fi  nece  convenienţe  nece  folositoriu  pentru   La  adunarea  scaunala,  convocate  de  cu  bunu   sapunu.  Nu  trebue  ertatu  neci  datu  catu  e  negru
                  beserica  si  naţiune,  de  a-i  trage  prd  multu  in  vul-   tempu,  s’au  presentatu  mai  toti  representantii.  După   sub unghia, dreptatea mai pre susu de tdte.
                                                                         desbaterea  si  deliberarea  a  supr’a  mai  multoru  af-
                  tdrea  affaceriloru  politice,  si  nece  Excelintiele  Sale   faceri  curente,  adunarea  a  trecutu  la  alegerea  co­  Totu  in  acea  adunare  scaun,  maioritatea  a  vo­
                  nu  credemu  ca  ar’  fi  tare  aplecaţi  la  asiâ  ceva.   mitetului  centrale.  Numai  decatu  la  inceputulu   tatu  stipendiu  pentru  duoi  teneri   s a s i .   Minorităţii
                  Ba  desemnarea  membriloru  conchiaraandi  la  confe­  desbateriloru  s’a  vediutu,  s’a  documentatu  din  nou   pdte  ca  neci  aedsta  fapta  a  Romaniloru  nu  i-a  pla-
                                                                                                                               cutu?  Inse,  după  mine,  romanii  ar’  fi  trebuitu  se
                  rintia  amu  potd-o  dâra  concrede  mai   m u l t o r u    efectulu  neertatei  negligentie  a  guvernului  roaghia-   observe  proteatandu  solenu,  ca  acelu  stipendiu  nu
                  barbati  antesemnani  ai  natiunei;  la  ast’a  inse  ne   riloru,  care  n’a  plinitu  neincungiurat’a  sa  detorintia   se  da  din  averea  naţionala  sasdsca,  ci  din  cea  a  lo»
                  tememu  se  nu  se  nasca  frecări  personali,  suscepti­  de  a  se  ingrigf  fara  amenare  d’o  corecta  traducere   i  cuitoriloru  fundului  reg.  carea  nu  este  numai  sa­
                                                                         si  in  limb’a  romana  a  nduei  peteciture  de  lege  e-
                  bilităţi  si  alte  dificultăţi  la  statorirea  acelei,  ca  dre   lectorale;  dra  pucinele  esemplare  de  traductiuni   sdsca.  Se  pare  inse,  ca  astfelu  de  negligintie  inca
                  cati  si  anume  cari  se  fia  incredintiati  cu  aedsta   nemtiesci  au  retacitu  prea  tardiu  in  manele  unoru   se  intempla  numai  propter  bonum  pacis,  care,  me
                                                                                                                               temu, adi mane, ne va scarpină după urechi.
                  misiune  momentdsa?  Prelanga  tdte  aceste  modali­   representanti.
                                                                                                                                     Asemenandu  aceste  cu  cele  scrise  de  sasulu  in
                  tatea  asta  e  un’a  din  acele,  ce  merita  se  ne  occu-   Acesti’a  ddr’,  necunoscundu  limb’a  din  Pest’a,   „S.  D.  T.“  usioru  se  pdte  judecă,  cine  si  cum  con-
                  pamu  mai  seriosu  cu  ea;  numai  catu  in  casulu  a-   aveau  in  aedsta  adunare  se  vorbdsca,  se  lucre,  se   tribue  la  informatiune  falsa,  unilaterala,  cine  pre-
                  cest’a  avemu  tdma,  ca  convocandu-se  conferinti'a   hotardsca  in  intielesulu  unui  cuodlibet  de  lege  ne-   gatesce  deplorabilitatea  istoriei  patriotice.  Apoi
                  eventualminte  pre  o  asemenea  base,  cei  ce  cu  de-   intieldsa,  nestudeata,  necuprinsa  inca.  Numai  ast­  astfelu  se  intempla  cu  calculu,  cu  intentiune  pre-
                                                                        felu  se  pdte  esplicâ  întinderea  siedintieloru  adunării
                  cisiunile  conferintiei  p6te  nu  voru  fi  multiamiti,   scaunului nostru.                                 totindenea  in  fond.  reg.  dra  romanii  tăcu,  si  dra
                  mai  usioru  voru  potd  atacă  validitatea  decisiuniloru   Traductiunile  romanesci,  aparute  numai  tardiu,   tăcu  in  cele  mai  multe  locuri,  facundu-se  astfelu  si
                  conferintiei  si  in  daun’a  solidaritatei  a  refusâ  de  a   din  *zelulu  unoru  6meni  privaţi  inca  suntu  confuse   ei partasi peccatului.   C o r r e s p .
                  se  acomodâ  otaririloru  acelei,  decatu  candu  s’ar’   adeca pre cum este acea lege insa-si.

                  aplică modalitatea de noi proiectata. Tdte după             Maioritatea  (romanii  si  unii  sasi)  considerandu,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11