Page 7 - 1875-02
P. 7

(Jiiu semnu caracteristicii.                     tăta  ocasiunea  de  a  stinge  viâti’a  nationalitatii  nă-   lui  „Kelet,*  care,  cum  dice  „Magy.  Polgăr*  a  a-
                                                               igtre,  sciendu  ca  regimulu  doresce  si  lucra  la  peri­  junsu  in  manile  unui  baiatu  de  pre  bancele  univer­
                                  III.
                                                               rea  acelui  poporu,  pentru  cane  faptele  năstre  suntu   sităţii,  de  unde  este  greu  a  redige  primulu  organu
                             ( U r m a r  e.)                  benemeritate,  isi  a  asceptâ  de  aci  recompensa,  prin   alu partidei guvernamentale ung. din Ardealu.
              Se vinu la poporulu romanescu.                   acest’a  ni-amu  dă  unu  testimoniu  de  paupertate,       Am  intielesu,  ca  golulu  adeveru  prea  carac-
             EdifLciulu  progressului,  alu  c.ulturei  si  civilisa-   Chiaru  si  atunci,  candu  inimicii  noştri  ni-ar’  imbiâ   teristicu  ce  am  comunicatu  in  acestu  diuariu  despre
        tiunei  nu  p6te  fi  asecuratu  pentru  vonitoriu,  decatu   cu  orduri,  pruci,  ranguri,  titluri  pentru  merite  pa­  „Kelet*  a  provocatu  mare  resmeritia  intre  piticii
        fiendu  stabilitu  pre  acei  stâlpi  de  stanca  ce  se  con­  triotice,  ar’  trebui  se  ie  respundemu  cu  divulu   dela  „Kelet.*  Acum’a  vine  „M.  P.*  si  buciuma
        cepu sub cultur’a ethica si intelectuale.              Iancu:  „Pana  candu  poporulu  meu  diace  in  sufe-   minunea,  ca  una  parte  a  deachistiloru  de  aici  ruşi­
             Poporulu  romanu  espusu  la  atate  şuferintie  a-   rintie  grele  si  e  rapitu  de  cele  mai  sânte  drepturi,   naţi  ambla  se  -infiintiedie  altu  diuariu  guvern.   Ore
        mare,  la  atate  amenintiari  funeste,  cum  este  astadi,   nu  primescu  alte  orduri  si  distinctiuni,  decatu  or-   âra cu altu baiatu in frunte ?
         numai  -sub  flamur’a  virtutiloru  si  a  scientieloru  -si   dulu  oe  va  nimici  tăte  suferintiele  poporului  si  i   Pr-e  celu  ce  are  voia  si  tempu  de  perdutu  -lu
        va  potâ  solicită  cu  securitate  triuinfulu  veuitoriului   va redă tăte drepturile si libertăţile sale."  avisediu  se  cetâsca  cioroborulu  armeno-jidanu,  ce  s’a
        seu;  deci,  dăca  cultiva  credinti’a  de  inmortalitatea   A c e i   R o m a n i . ,   c a r i   - s i   a s t ă p t a   r e ­  ivitu  si  se  părta  de  bunu  tempu  in  căce  spre  mai
        sa,  dăca  aspira  la  unu  venitoriu  mai  mândru,  mai   c o m p e n s a   p e n t r u   f a p t e   l e   l o r u   u m a n e   s i    marea  gloria  si  onăre  a  diuaristicei  unguresci  intre
        maretiu,  trebuesce  se  vestaliniseze  la  altariulu  ace­  n a ţ i o n a l e   d e l a   i n i m i c i i   n a t i u n e i ,   m a    redactorii  amintiteloru  dăue  diuarie  politice  de  aici.
        stora  dine.  Toiu  Romanulu  trebue  se  fia  convinsu,   m e r g u   p a n a   a   c e r ş i   o r d u r i   s i   c r u c i ,   s u n t u   Minunatu  picante  lucruri  scriu  aceşti  luceferi  unulu
        ca  inimicii  noştri,  cari  voru  a  ne  acceleră  perirea,   d e   c o m p ă t i m i   t u ,   m a   n e c e   n u   m e r i t a   n u ­  despre  celalaltu  spre  edificarea  lectoriloru  betrani
        astadi  au  abdisu  dela  infernalulu  propusu  de  alta-   m e l e   d e   R o m a n u .                     si  teneri,  după  cari  tenerimea  romana  de  aici  ar’
        data,  de  a  ne  ucide  cu  a.rm’a  fisica,  ci  se  margi-   Dăca  cineva  face  fapte  bune,  ajuta  poporulu   avă  se  se  cioplâsca  si  poleiâsca  in  legea  cucuveicei
        nescu  a  ne  ucide  numai  scienti’a  romana,  său  celu   la  .ăre^care  direcţiune  a  desvoltarei  sale  numai  cu   Gergucz.
        pucinu  a  ne  impedecă  orce  progressu  scientificu  si   scopu  de  a  fi  recompensatu  din  partea  ori  si  cui,  si   Proptitu  pre  meritosulu  seu  trecutu  redacto-
        a  ne  ucide  moral’a  publica,  a  nadusî  orce  odrasla   numai  că  se  fia  decoratu  cu  orduri  si  stele,  său  că   rulu  lui  „M.  P.*  sbiâra  redactoriulu  lui  „Kelet*  :
        de  vertute,  sciendu,  ca  unu  poporu  fara  scientia  si   se  capete  posturi,  ranguri  e t c . . . ;   dăca  cineva,  dicu,   „Ce-i  ?!  Camesi’a  d-tale  flutură  afara  de  pantaloni
        morala, e mortu.                                       nu  are  la  lucrurile  sale  alte  vederi  mai  nobile  si   inca,  pantalonii  d-tale  i  îmbumbau  iudereptu  inca,
              Mediul6ce  de  coruptiunea  vertutiloru  n6stre   demne  de  unu  Romanu,  —  unu  atare  individu  ar’   candu  eu  inverteamu  cu  degetulu  celu  micu  nuorii
        străbune,  contrarii  nationalitatii  n6stre,  gratia  tem-   lucră  de  o  miia  de  ori  mai  bine,  dăca  nu  ar’  face   politici  de  pre  orizontulu  dela  marea  nâgra  pana  .
         pului si sistemului sub care traimu, au destule.      nemica,  ca-ci  in  acestu  casu  celu  pucinu  vertutea   . . . .   pana  unde  păte  fugf  unu  csikos  calare.*  etc.
              Pre  cati  Romani  nu-i  vedemu  perdiendu-i  din­  străbună  remane  nepetata  ...  Celu  ce  lucra  pentru   si alte multe de aceste. —
        aintea  ochiloru  dela  caus’a  santa  a  natiunei?!  Pre   poporu  numai  din  pruritulu  ambitiunei  vane  de  a   Macskâsy,  de  toti  stimatulu  vice-comite  alu
         cati  nu-i  vedemu  trecundu  si  facundu  servitie  la   fi  decoratu  si  incarcatu  cu  ranguri,  ăr’  nu  diu  in-   cotului  Cosiognei,  a  repausatu  după  pucine  dile  de
        străini,  fiendu  sedusi  si  amagiti  său  prin  bani,  său   demnu  abstractu  morale,  nu  din  iubire  catra  po­  suferintie.  Doliulu,  întristarea  a  fostu  generala.
         prin  posturi,  său  prin  redicari  la  demnităţi,  său   poru  si  caus’a  lui,  unulu  că  acel’a  nu  merita  a  fi   Inmormentarea  ffi  splendida,  dâmna.  Remasiti’a
         prin decoratiuni vane?!                               suferitu  in  o  societate  ethica,  ca-ci  este  celu  mai   pamenteana  fii  transportata  la  bunulu  familiei  Pap-
              Sciu  ca  nu  va  fi  cetitoriu,  care  se  nu  cuuăsca   periculosu  scorpionu,  ce  in  scurtu  inveninâza  o  so­  falau,  langa  Clusiu,  unde  i  s’a  datu  cuviintiâs’a
         astfeliu  de  persăne.  Nu  voiescu  se  intielegu  acf  si   cietate  intrăga  si  o  pornesce  spre  degenerare  si  co­  onăre din urma officiala.
        acele  rare  esceptiuni,  cari,  des!  au  primitu  si  pri-   ruptiune  ;  ăr’  celu  ce  lucra  si  sacrifica  pentru  bună­  Repausatulu,  chiaru  si  după  propi’a  sa  mărtu­
         mescu  posturi  si  alte  demnităţi,  ce  le-au  prâ  me-   starea  poporului  numai  din  adeveratu  patriotismu,   risire  in  viatia,  a  fostu  de  origine  romanu,  descen-
         ritatu  si  cu  t6te  aceste  au  remasu  Romani;  —  ci   unu  atare  va  rosî  numai  la  cugetulu  de  a-si  cerşi   dinte  alu  unei  vechi  familie  de  acestu  nume,  im-
         pre  acei  mulţi  nefericiţi,  cari  trecundu  in  castre   recompens’a dela inimicii natiunei sale.         migrata  din  Macedoni’a.  A  fostu  omu  petrunsu  de
         străine,  au  uitatu  cu  totulu  de  ale  loru  sacre  de-   Institutele  asiâ  numite  de   „ o r d u r i *   chiaru   adeverata  cultura,  umanu  si  iubitoriu  de  dreptate,
         torintie  romanesci,  ma  lupta  cu  indolentia  contra   dela  inceputu,  (1350),  candu  au  fostu  numai  reli-   de  ămeni,  de  unde  se  si  esplica  general’a  iubire,
         celoru  mai  vitali  interesse  naţionali....  Ma  corup­  giăse,  ăr’  politice  au  devenitu  numai  mai  tardiu,   de  care  s’a  bucuratu  in  tăta  viati’a  sa  in  intregulu
         tiunea  strainiloru  au  mersu  pana  a  ni  răpi  si   avpndu  scopuri  unilaterale,  —  au  fostu  multu  pu­  comitatu.
         năimi  chiaru  organe  de  publicitate,  precum  ni  este   cinu  mediulăcele  cele  mai  eficace  de  coruptiune.   Alegerea  vice-comitetului  se  va  intemplă,  păte,
         cunoscutu la toti.                                    Acăsta coruptiune astadi a devenitu moda.              in  Aprile,  candu  apoi  se  va  intemplă  prin  alegere
              Nu  numai  desvoltarea  scientieloru  si  a  artiloru   Romanii  astadi  mai  multu  că  ori  candu  trebue   si  înaintarea  celorulalti  officianti  comitatensi.  Speru,
         este  periclitata  la  noi  si  inca  in  modu  insemnatu;   se  se  ferăsca  de  acestu  veninu  ascunsu....  Roma­  ca  pre  acelu  tempu  membrii  romani  ai  comitetului
         dăr’  mai  multu  suntemu  amenintiati  cu  coruptiunea   nii  întregi  si  sanetosi  suntu  avisati  si  conjuraţi   cotense  voru  fi  acolo,  unde'Mnteressele  maioritatii
         vertutiloru  ce  le-amu  ereditu  dela  străbuni,  că  unu   prin  sanctitatea  causei  românismului,  de  a  feri  so­  romane  din  acestu  cotu  ceru  imperiosu  se-i  vâdia
         paladiu sacru, si cu cari ne falimu înaintea lumei.   cietatea  romanăsca  de  acăsta  coruptiune,  de  a-o  feri   luptandu-se  in  numele  dreptăţii.  Fericirea,  pacea
              Nu  numai  aperarea  desvoltarei  scientifice  este   de  acelu  elementu  nefericitu  ce  cârca  a  introduce   si  bunăstarea  locuitoriloru  acestui  mare  si  mândru
         detorinti’a  fia-carui  Romanu,  dăr’  apararea  si  întă­  vitiurile  si  astfeliu  fecundă  progressulu  nu  numai   comitatu  aterna  fărte  si  dela  intieleptiunea  si  sin­
         rirea  vertutiloru  romanesci.  Trebue  se  tindemu  la   pre  cale  intelectuale,  dăr’  inca  ai  mai  multu  pre   ceritatea partideloru maghiare.
         înmulţirea  societăţii  naţionale  cu  barbati  nu  numai   cea  m o r a l e ,   ca-ci  poporulu  nostru  numai  sub  a-   Dă  ceriulu  se  potu  atunci  reportâ  spre  indes-
         de  scientia,  ci  decoraţi  cu  cele  mai  frum6se  vertuti;   câsta  forma  se  păte  intarl  in  credinti’a  inmortali-   tulirea toturor’a.      C o r r e s p .
         cu  ămeni  de  caracteru  solidu,  că  stanc’a  Oarpatiloru,   tatiei  sale,  numai  pre  aceste  cărări  va  potâ  pas!          t---,-- ,  ----   .1 l -- .^-.i
         ca-ci  numai  prin  aceştia  ni  vomu  salvă  venitoriulu   cu  securitate  la  realisarea  nobileloru  sale  aspira-
         si  vomu  fortiâ,  că  triumfulu  seu  se  fia  mai  ferice   tiuni  espi'ese  atatu  de  frumosu  prin  bardulu  româ­                   Hliziţi 25 Ianuariu 1874.
         decatu ne este in presente.                           nismului i                                              ( P r o d u c t i u n e   p u b l i c a   l i t e r a r i a   s i   b a i u
              Aperarea  vertutiloru  de  coruptiune,  promova­           „Venitoriu de auru Romani* a are                                  r o m a n  u.)
         rea  loru  cu  t6te  fortiele  acolo  unde  lipsescu,  este      „I prevedu prin sedii a ei inaltiare.“
         dăr’  o  detorintia  sublima  pentru  totu  Romanulu,  ce                  (Va u r m ă ) .                        Tenerimea  romana  studiăsa  dela  Universitatea
         trebue  se-o  implinâsca  la  tăta  ocasiunea  pre  calea                                                    de  aici  a  serbatu  si  in  estu  anu  ajunulu  anului
                                                                                                                      nou in sal’a otelului „Biasini.*
         publicităţii, catu si pre cale privata.
              Candu  se  observa,  ca  vitiulu,  ce  este  celu  mai              Clusin, finea lui Ianuariu 1875.         Program’a  bine  alâsa  fii  esecutata  spre  deplin’a
         mare  morbu  pentru  viâti’a  unui  poporu,  tinde  a  se   ( D i v e r s e . )   Veţi  fi  cetitu  despre  adunarea,   indestulire a numerosului publicu curatu romanescu.
         inradecinâ  său  in  o  parte  său  in  alta,  trebue  a  se   ce  diurnalistii  provinciali  maghiari  si  unii  nemţi  au   Productiunea  s’a  inceputu  la  7  ăre  sâr’a  si  a
         suprime de tempuriu.                                  tienutu  in  Dobritienu,  cu  scopu  de  a  pregăti  con-   tienutu  pana  la  9  ăre,  candu  apoi  s’a  inceputu
              Cea  mai  mare  missiune  in  asta  privintîa  o  are   vocerea  si  tienerea  unei  adunari  generale  a  toturoru   joculu.
         diurnalistic’a  romana;  dins’a  are  se  fulgere  pre  toti   diurualistiloru  din  Ungari’a,  Ardealu  si  Croaţi’»,   D’in  nimeritulu  discursu  alu  Dlui  vicepresie-
         cati  cărca  paDgarirea  si  prostituirea  vertutiloru  ro­  unde  de  locu  se  nu  fia  vorba  de  confessiune  neci   dinte  reproducu  unele  cuvinte  seriăse,  romanesci,
         manesci si inradecinarea vitiuriloru.                 religiunaria,  neci  politica,  nisuindu  numai  si  numai   din  cari  usioru  se  păte  cunosce  si  spiritulu,  ce
                                                               a  ajunge  imbunatatirea  stării  diurnalistiloru  de  pro-   conduce  tenerimea  de  aici,  din  sinulu  poterii  ungu­
              Tempulu  nostru  pretinde  cu  imperiositate  dela
         fia-care,  ca  se  conlucre  in  vini’a  conservarei  si  a   fessiune  si  a  familiiloru  loru,  a  esopârâ  inlaturarea   resci  ardelene:  „Nobilulu  indemnu,  neincungiurat’a
                                                                                                                      datorintia  d’a  se  uni  spre  redicarea  natiunei  si  spre
         inflorirei  nationalitatiei  si  a  românismului,  si  de  a   numerâseloru  mesure  draconice,  cari  apâ3a  si  impe-   folosulu  patriei  romane,  prin  înaintare  pre  calea
         luptă  cu  intensitate  si  tenacitate  pentru  drepturile   deca  infricosiatu  liber’a  desvoltare  a  omului,  că  cive   civilisatiunei,  prin  desvoltare  reciproca  in  limb’a  si
         năstre  eterne;  progressulu  pretinde  de  a  desceptă   liberu,  a  esoperă  ştergerea  tacseloru  de  timbru,  cau­  literatur’a  naţionala,  a  datu  nascere  numeroseloru
         si  a  lumină  poporulu  fara  de  a  aşteptă  resplata;   ţiunile  etc.  ce  trebue  solvite  la  redigerea  diuarie-   societăţii  de  lectura,  pre  cari  astadi  le  aflamu  pre-
         ăr’  recompens’a  osteneleloru  se  se  reducă  la  linis-   loru;  mai  cu  seama  inse  a  redicâ  in  aceste  tierre   totindenea,  aprăpe  si  departe,  unde  tenerimea  ro­
         cirea  conscientiei  de  a  ni  fi  implinitu  missiunea,  se   diurnalistic’a  la  vâdi’a,  poterea  si  influinti’a,  de   mana  se  lupta  a  câştigă  p&cinicele,  dâra  poternicele
         fia multiumit’a năstra cu noi insine.                 care  acăsta  se  bucura  in  alte  tierre  înaintate  si  civi-
                                                               lisate.  Diuariele  din  Pest’a  pana  acum’a  d’abiâ  au   arme ale sufletului.
              Dăr’  dela  cine  amu  si  potea  aşteptă  noi  re­  luatu  notitia  despre  infiintiarea  proiectatei  adunari,   Scopulu  totu-de-un’a  cu  santienia  observatu
         compensa?  Dela  poporu?  Poporulu  la  rondulu  seu   si  reuniuni  infiintiande.  In  Ungari’a  si  Ardealu,   alu  acestoru  societăţii,  june  inca,  este  a  dă  naţiunii
         ra  recunăsce  meritele  fia-caruia,  si  de  securu  ni  va   intre  actuale  impregiurari,  nu  sciu  cum  se  va  potâ   demni  si  aleşi  fii,  cari  bine  armaţi  la  suflstu  si  la
         perpetuă  recunoscenti’a  sa  prin  amintirea  numelui  din   ajunge  vre-o  intielegere.  De  altmintre  acâst’a  este   anima  se  păta  prestâ  lupt’a  emulatiuniloru,  se  păta
         generatiune  in  generatiune,  alta  recompensa,  pre   treab’a diurnalistiloru.                             împlini  chiamarea,  ce  viitoriulu  naţiunii  cu  dreptu
         langa tăta bunavointi’a, nu ne păte face.
                                                                     Eu  voiu  numai  se  amintescu,  ca  cestu  din  urma   pretinde dela ei.
              Se asceptamu recompensa dela regimu?              scopu  doritu  si  folositoriu  in  multe  privintie,  fărte   Cursulu  odata  pornitu  nimicu  nu-lu  vă  potea
              In  alte  staturi  ar'  mai  avă  ceva  intielessu  asiâ   cu  anevoia  se  va  potâ  realisâ,  dăca  diuariele  se   sugrumă.  Veni-voru  inca  grele  încercări  si  fi-voru
         ceva;  la  noi  inse,  sciindu  a  priori,  ca  regimulu  ni   voru  representâ  după  asemenarea  si  tipulu  diuarie-   inca  crâncene  fortune,  —  nimicu  nou  naţiunii  si
         este celu mai inversiunatu jnimicu, care cărca cu      loru  ung.  politice  de  aici,  mai  alesu  după  fasonulu  patriei năstre — inse dăca tăte acestea voru află
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12