Page 8 - 1875-02

tenerimea unita in cugete si fapte, atunci apoi nu mamei si alu unchiului seu; in 16 Octobre 1872 Fagarasiului, se va esarendâ in calea licitatiunei
este potere, care se desradecinedie din peptulu se casatori cu fiic’a primului rectoru dela academi’a publice pe durata de 3 ani următori, incependu diu
acestei tenerime ferbintea dorintia d’a redicâ scump’a din Pekiog si in 23 Fauru 1873 luă singuru in 1 Marte 1875 pana la finea lui Fauru 1878 —
naţiune acolo, unde i se cuvine se fia in vechi’a ei mana frenele guvernării, inse in 12 Ianuariu a. c. Domineca iu 21 Fasiril a. C* St. H. la 10
moştenire, a-i castigâ nu numai stim’a, ci si iubirea cadih victima morţii. Successorele seu inca este bre ante amedi in cancelari’a primăriei comunale
altoru naţiuni culte, si astfeliu a stbrce dela sbrte, numai de cinci ani. din Coman’a infer.
pana acurn’a vitrega, poterea si fericirea naţiunii ( C a m e r ’ a a d v o c a t i l o r u d i n B r a s s i o v u ) Acbst’a se aduce la cunoscinti’a publica cu a-
romane, ceea ce negresitu va contribui la intarirea s’a constituitu Marti in 2 Fauru a. c. Acbsta camera dausu, ca doritorii de arendare voru avb a se pre-
si fericirea si a patriei nbstre.* etc. se compune din advocaţii de pre territ6riele tribu- sentâ la terminulu si loculu numitu provediuti cu
După astfeliu de cuvinte de introducere, pri­ naleloru Brassiovului, Fagarasiului, Sangeorgiulu si vadiulu de 10% dm pretiulu strigarei fipsatu cu
mite cu însufleţite aplause, poterniculu coru vocale alu K.-Vâsârheiului, la-olalta in numeru de 52 700 fi. v. a.
intonăi „Imnulu naţionale* de A. Muresianu. advocaţi. Presiedinte s’a alesu advocatulu din Conditiunile de licitare se potu vedb la can­
După acest’a urmă „Unu Yisu“ încercare Saugeorgiu Kfiunle, bra vice-presiedinte advocatulu celari’a primăriei comunale din Coman’a infer. totu-
metrica, declamate de autoriulu A. Georgiu, ascul- rom. din Brasiovu Iuon Lengeru. deaun’a in brele de officiu. —
tatoriu de legi. ( F a l i m e n t u . ) Foiele din Pest’a comunica, Veneti’a infer. in 30 Ianuariu 1875.
Apoi amabil’a Dsiora Elis’a Rosiescu esecuta cumca contele Bela Keglevich a datu falimentu. Pretur’a Venetiana.
cu multa dulcbtia pre forte-pianu „Unu suspinu*, Detoriele lui se urca la sum’a de 750,000 fi., dintre
romantia romana, care fu urmata de aplause sco- cari 400 mii cadu asupra institutului fonciariu.
mot6se. Aceste pretensiuni nu suntu inse periclitate, de6race Nr. 44/For. matrim. 1875. 2-3
„Toastulu* poesia de D. Sfurâ,-esecutata de numai domeniulu din Szilvasiu alu contelui, este
corulu vocale. estimatu cu 808,000 fi. — Contele C. Szapâry E d 1 c t u.
inca sar’ aflâ in ajunu de a falimentâ.
lunete D. I o n u V a l e r i u B a r c i a n u tiend
disertatiunea: „Steu’a lui deliu* schitia din istori’a (O g r a s a e r e d i t a t e . ) In tempulu din urma Ioanu Bucurenciu gr. cath. din Bradu, scau-
natiunei romane. a moritu in Vien’a unulu dintre membrii principali nulu Sibiiului, carele fiendu casatoritu cu Mari’a lui
ai familiei Rothschild. Averea remasa in urm’a
Toaderu Durdunu gr. cath. brasi din Bradu, si pre
„N6pta de vbra“, poesia de I. Vulcanu, ese­ lui se urca la 236 millibne floreni. Famili’a a aceea parasindu-o, nu se scie loculu ubicatiunei lui,
cutata de corulu vocale. platitu 4 millibne florini numai câ taxa pentru se provbca prin acbst’a, câ in t e r m i n u d e u n u
Tenerulu Absalonu Todea, juristu, declama cu transcrierea eredităţii. a n u s i u n ’ a d i , dela datulu subsemnatu, se se
succesu emininte: „Vocea strabuniloru*, poesia de (Jllusicalie.) Iubitoriloru de musica si presenteze înaintea acestui Foru matrimoniale, ca-ci
I. Lepadatu.
toturoru cultivatoriloru artei musicali li aducemu la altcum processulu divortiale urdîtu in contra-i in
Corulu vocale mai esecutâ apoi minunat’a plăcută cunoscintia, cumca la firm’a Vaborszky 31 Decembre 1874, se va pertractâ si decide si
poesia de Alesandri „Romanu verde câ stejariulu.* si Parscll in Budapest’a au mai esîtu la lumina fora de densulu, in sensulu S. S. canbne si alu le-
In fine vice-presiedintele tiemi discursulu de urmatoriele piese musicali noue si anume: „Cale- giloru sustatatbrie.
închidere, dein care estragemu numai urmatoriele: torii la polulu nordicu,* valsu de Ph. Fahrbach Dela Forulu matrimoniale gr. cath. de I. Ia-
„N’amu traitu in illusiuni. V’amu presentatu unu junior, pretiulu 80 cr.; „Sângele pestanu* mersu stantia alu eparchiei protop. a Sibiiului.
estractu din fruptele, ce modestele poteri ale socie­ de Ph. Fahrbach, 60 cr.; 100 piese de esercitiu Sibiiu in 29 Ianuariu c. n. 1875.
tăţii „Iuli’a* au produsu in scurtulu tempu alu pentru pianu-forte de Elis’a Kbhler, brosiur’a I.
esistintii sale. Vointi’a d’a inaintâ pre calea ince- 1 fi. 30 cr., „Favorit’a* polca francesa de Ph. I o a n u V . R u s u ,
puta este firma in pepturile n6stre, bra caldurosulu Fahrbach, 50 cr.; „Vocea Ceriului* reveria pentru protop. gr. cath. alu Sibiiului.
concurau, cu care a-ti binevoitu a-ne incuragiâ la pianu-forte de A. B. Neldy, 80 cr.; „Pre laculu
intregrinderea nbstra, ni intaresce speranti’a intr’unu din paduriti’a orasiului* polca repede de Th. Fahr­
viitoriu si mai mândru si mai imbucuratoriu. bach, 50 cr.; „G’wehr ’raus* polca francesa de
Primiţi sincer’a multiamita a societăţii pentru Fahrbach 40 cr.; „Alpengliihen,* Polca Mazur Pretiurile piacei
spriginulu ce i-ati datu pana acum’a si fi-ti convinşi totu de Fahrbach, 50 cr.; „Din circulu Renz“,
câ.............. Totu aici este loculu se pronuuciu polca francesa de A. Qiirl, 50 cr.; „Oper’a Bran- in 5 Februariu 1875.
cuvinte de profunda recunoscientia si acelui distinsu coviciu in 3 acte de Franciscu Erkel, estrasu Pretiulu
barbatu, Dr. Gtregoriu Silasi, presiedintele societăţii pentru clavîru, pretiulu 2 fi. v. a. — Oper’a Mesura Specia fructeloru
fl. cr.
care cu nespusu zelu a stătu si sta cu svatulu si Brancoviciu este o piesa dintre cele mai successe,
cu fapt’a intru ajutoriulu acestei june societăţi/ etc. din cate a scrisu pana acum genialulu ei auctoru. fruntea . 4
Corulu vocale, compusu cu ajutoriulu numero- Pre scen’a din Pest’a acbsta opera a produsu unu Granu ■ midiulociu 3 68
siloru fraţi studenţi dela gimnasiele de aici si efectu straordinariu; fora indoibla ea va ajunge in (D de diosu 3 26
a,
instruiţi prin neostenitulu D. presiedinte, a seceratu, curendu si pre scenele cele mai mari europene. CJ Mestocatu • • • • 3 24
2
câ si oratorii si declamatorii, fragurbse aplause. Estrasulu pentru pianu-forte contiene părţile cele Secara 1 fromosa , 2 80
66
mai melodibse si mai pline de efectu. O de midiulocu .
Evidentulu progressu s’a constatatu, ceea ce Ordiulu frumosu 2 40
2
da de minciuna barfeîele unui E. Gh si a altoru 'o«if»n*nw*Vi»»wr»»wtn»i4ni ri CQ de midiulocu . 2 20
frumosu , ,
• r—J
cucuveice. Nr. 886/1876. 1-1 J~4 Ovesulu de midiulocu . . :f 1 1 34
26
«D
53
Parte a luatu numai romaninîmea de aici; SO Porumbulu t * » » 3 6
tempulu greu de brna a impedecatu pre mulţi din Publicatiune. Meiu » » t • • 4 66
giuru d’a partecipâ la concertulu si balulu romanu. Im Hrisba t i » i « — 66 *
După concertu a inceputu joculu in tota poterea După impartesirea antistiloru delegatiuniloru - h * Mazerea • • * • » 4 —
7
Lintea
sa. Iuceputulu l’a facutu „HatieganV, si la 6 couscrierii cetatii Brasiovului I cercu de alegere, a Faseolea # . 5 34
bre demeneati’a „Brasiovena* a pusu capetu jocului. delegatiunea va luâ conscrierea alegatoriloru înainte Sementia de inu 7 34
La mediu de nbpte G. Scridonu, ascult, de pentru Cartofi * — 88
filosofia, a salutatu anulu nou prin unu discursu Scheiu Nr. casei 1—800 in 8 si 9 Februariu 53 Carne de vita . . . . 18
acomodatu si nimeritu. Petrecerea a fostu forte an. cur. 0 0 „ de rimatoriu 26
animata si inaltiatoria de anima, audiendu pre totu Scheiu Nr. casei 801 pana la fine in 10 si 11 „ de berbece —
sufletulu vorbiudu romanesce. T. Februariu a. c. A.3 Seu de vita prospetu 20 — -
Blumen’a, Gacimaieru, Curmătură, Cigania in Cj M P f i f i topitu
12 si 13 Februariu a. c. « PI
Brasiovu-vechiu in 15, 16 si 17 Februariu a. c.
Cetate in 18, 19 si 20 Februariu a. c.
Stupini, Dârste, Timisiulu superioru si inferi- Corswrîl©
(Teatru r o m a n u in Brassiovu.) Trup’a ro­ oru in 22 si 23 Februariu a. c.
mana din Ploiesci sub Direcţiunea d-lui G. P o p e s c u Totu-deun’a d u p ă a m i e d i l a 2 b r e in sa- la bursa in 5 Februariu 1875 siâ asia :
a sositu la Brasiovu si Marti in 9 Fauru (28 Ian.) l’a de siedintie din cas’a Sfatului in cetate.
va representâ urmatbriele piese: Coron’a lui Stefanu Gălbuii imperatesci — — 5 fl. 25 Cr. v. a
celu mare, comedia naţionale in unu actu, Ciganii Ceea ce se aduce prin acbst’a cu avisare la Napoleoni — — — 8 „ 90 P fi
din tibra sbu Mirbî’a nebuna, comedia naţionale cu §§ 32 si 36 ai Articlului de lege XXXIII din Augsburg — — — 105 „ 80 P f i
cântece in 2 acte. — Salutamu pre D-lu Pope3cu 1874 la cunoscintia publica. Londonu — - - 111 „ 10 P n
in mediuloculu nostru si i dorimu successulu celu Brasiovu, 31 Ianuariu 1875. Imprumutulu naţionala — 75 „ 70
mai bunu. P n
SViagistratuiu cetatii si alu districtului. Obligaţiile metalica vechi de 5°/ 70 „ 80 P »
0
In caletori'a sa in Dalmati’a, Domnitoriulu va Obligaţiunile rurale ungaro 78 „ 25
fi insocitu de ministrulu presiedinte Auersperg, de f i p
ministrul» de resbelu Koller, de principele de corbna Nr. 165/pres. 1—3 * P temesiane 76 „ 75 H p
Rudolfu si, pbte, si de ministrulu instrucţiunii pu­ n ;ransilvane 75 „ 76 f i p
blice Stremayer. Publicatiune. JI p croato-slav. 80 „ — n n
(Imperatorele C h i n e i a m o r i t u ) in etate abiâ Acţiunile bancei - — 953 „ —— f i p
J
de 19 ani. Elu s’a nascutu la 27 Aprile 1856. Dreptulu de carcimaritu alu familieloru boero- creditului— — 216 „ 50
P f i f i
La anulu 1861, in etate abiâ de cinci ani ajunse nali cumulatu cu patrariulu liberu alu neboieriloru
pre tronulu imperatiloru de Chin’a sub tutoratulu din Coman’a infer. in cerculu Veneţiei districtulu \

Redactorii respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui

I A C 0 B U M T J R E S U N t J . IOANE GOTT si fliu HENRICO.