Page 9 - 1875-02

Gazet'a eae de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prenumera la poştele o. si r., si pe la
Fdi'fl, csndu concedu ajatdriale. — Pretinlu: Anula XXX'WIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie o cr,
pe 1 anu 10 fi., pe ’/s 3 fl, v. a. Tieri esternc 12 fi, Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
v. a. pe unu anu seu 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
3
a
Ir. 8. Brastovn 11 Februariu 30 lanuariu 1875.

miniştrii? Las’ se vrea; numai bmeuii se fia 6meni, a face nimicu, nici cu alegerile, care pe la finitulu
Comentarii! la Memorandnlu dela apoi miniştrii cerce si noroculu care cumu scie. lui Iuniu deourgea in parte mare a tierei, si nici
Blasiu din 187». Ungurii si mai vertosu sasii au inca si, una cu apucaturi de a le comitelui Lonyay, de care se
Domnulu meu! In nr. 87 alu „Gazetei* din alta procedura politica; ei adeca in tempuri temu numai baiatii, ci ea avh a face cu v o i n t i ' a
a. tr. s’a disu cu ocasiunea discussiunei censului, grele si critice -si inpartu pe barbatii loru cei mai i m p e r a t u l u i n o s t r u s i c u d o r i n t i ’ a v e n e -
ca după ce Memorandulu dela Blasiu a trecutu in de frunte i n a d i n s u in cate d6ue cete, de guber- r a b i l e l u i b e t r a n u F r a n c i s c u D e a c u - alias
dominiulu istoriei, ne vomu reintorce la elu. Nu namentali si de oppositionali apoi -si dicu: Yoi P e s c a r i u , de a reconciliâ, inpaca si a linisci in-
?
1
ar fi tocina necessitate mare de a ne ocupa de a- aceştia se intrati in deregatorii publice, că se fiţi tr’unu modu 6recare pe naţiunea romandsca din
celu actu de natura privata, tocma acuma, candu in apropiare si chiaru se faceţi parte din mecha- marele principatu alu Transilvaniei, si de prin alte
avemu alte griji neasemenatu mai mari; dupa-ce niamulu regimului, cativa se ve alegeţi si deputaţi provincii ale imperiului. Acei cativa romani chia­
inse unu ungurdnu vrea se faca din elu cu totu- totu gubernamentali; dra noi ceialalti vomu face mati la Blasiu au sciutu appretiâ vointi’a impera­
deadinsulu calu de batalia, se fia pe voi’a lui, nu­ oppositiune, si mai in urma ne vomu află cu totii tului nostru si marelui principe alu Transilvaniei,
mai se nu-i para reu, ddca nu vomu mai suferi pe acolo, unde va fi mai bine. La romani asemenea cumu si dorintiele domnului Pescariu; cu tdte ace­
vespi cd, se invenine corpulu naţionale. manopere inca nu suntu cunoscute. stea ei au fostu departe de a speră vreunu resul-
I. Memorandulu subscrisu in 3 Iuliu 1872 In auulu 1872 comitdV Melcbior Lonyay i tatu palpabile, necumu dela acea conferintia, ddr’
de catra patru barbati de naţionalitate romanica, veni in mente, că se imite s >j!u in calitatea sa nice dela unu congressu naţionale, ori-catu de nu-
adunaţi la Blasiu ( d u p ă tienerea conferentiei na­ de ministru primariu pe miniştrii austriaci cati au merosu ar’ fi acela.
ţionale dela Alba-Iuli’a, deschisa in 27/15 Iuniu statutu pana la a. 1865; se asculte adeca pe unii Lucrurile n’au ajunsu la acea maturitate inca
alu aceluiasiu anu), este resultatulu unoru consul- barbati de incredere ai Yalacbiloru din Transilva­ nici pana in diu’a de astadi. Totuşi bun’a-cuve-
tatiuni de natura cu totulu privata, de care in pa- nii cu atatu mai vertosu, ca ori si cumu, asiâ nu- nintia si lealitatea patriotica cerea, că cei chiamati
tri’a n6stra s’au tienutu in tdte epocele, candu in mit’a passivitate a loru genddia fdrte multu pe re- se mdrga la Blasiu, inca si in acelu casu, in care
sinulu unei, candu in alu altei nationalitati, odata gimu, pana in regiunile s u p r e m e ; anume pe mi- nu s’ar’ fi ajunsu nimicu mai multu, decatu inpru-
de catra corifeii unei partite, alteori de ai alteia. nisteriu -lu compromitte in ochii Europei, ca nu e in mutare de idei naţionali si politice intre metropo-
Pre candu se află fostulu cancellariu br. S a m u i l u stare de a impacâ pe valacM, dr’ populatiunei ma­ iiti. si intre barbatii oppositiunei naţionale.
J o s i c a in vidtia, (in 1860), cate 9 — 10 boieri ghiare i infige totu-atatea săgeţi in anima, de cate- Acdsta necessitate o au cunoscutu si membrii
mari din cei mai destepti si mai avuţi, vediendu ori bate vre-unu ventn mai fortunosu, fia dela conferentiei dela Alb’a, caroru li se comunicase ca-
ca auctoritatile absolutistice nu sufere de locu con- middia-di, fia dela middia-ndpte. Ddra c. Lonyay sulu de invitatiune la Blasiu, dra anume uuulu din­
ferentie si asiă numite cluburi politice, se invoiâ s’a distinsu de miniştrii austriaci intru atat’a, ca tre aceia observase: Camu asia s’a intemplatu si
pe sub mana, că se dsa in strainetate la vreuuu densulu s’a invoitu, că metropolitii se cbiame la cu maghiarii in a. 1866; mai antaiu veni impe-
locu de bai, sdu airea unde apoi se consultă, intre sene nu numai barbati romani, cari se bucură de ratulu la Presburg sub pretestulu unei petreceri;
sine, său numai in modu familiariu, sdu ca uneori increderea ministeriului, cf tocma din contra, pe mai apoi fh chiamatu betranulu Deacu la Vien’a,
resultatele conferentiei le formulă unulu din ei in barbati de absoluta neîncredere, de ale caroru nume pentru-ca imperatulu Voise, că se afle chiaru prin
scrisu. Alte-ori le dă ocasiunea gubernatoriulu tie- pana atunci nu vrea se audia nimine; si numai capulu oppositiunei despre natur’a postulateloru si
fei, anume principele Schwarzenberg, carele in an. candu onorabilele domnu losifu Hossu si alţi vreo gravamineloru ei.
1855 merse in adinsu la Olusiu, cu scopu de a doi barbati de incredere spuseră comitelui Lonyay (Va u r m ă . )
încercă bresi-care apropiare. Au fostu si dintre verde in facia: Da nu vei ascultă opiniunile ace­
magnaţi, că si intre noi romanii democraţi, unii lora, nu vei află de locu postulatele actuali ale ro*
reu crescuţi, alţii fanatici, alţii poltroni, cari au maniloru din Transilvani’a, pe cari d-v6stra nu-i Coinbinatiunl despre noulu niitii-
fugita de ocasiunea de a conveni ca princ. Schwar­ cun6sceti de locu *),“ se indupleră a veni la Clusiu, steriu nugurescn.
zenberg; inse adeveratii barbati de stătu, cari avea unde chiamandu pe preasant. sa metropolitulu Ioanu Pusetiunea actualului ministeriu magbiaru este
t a r i ’ a d e s p i r i t u necessaria pentru asemenea Y a n c e a , după discussiuni fdrte seridse, -si dede clatinata, si noulu cabinetu are se fia drasi fetulu
conveniri, au judecatu situatiunea cu totulu altu- iuvoirea, că metropolitii se tiena una conferintia unei coalitiuni de partite. După combinatiunile, ce
mentrea, si anume Josica tienea totu-deaun’a inain- preliminaria, preparatăria pentru aflarea unoru base le aflamu in foiele de Budapest’a, nou’a coalitiune
tea ochiloru de regul’a: Suavis in verbis, fortis in sdu t e m e l i i d e i m p a c i u i r e . are se constd din toti acei corifei, cari prin discur­
re; preste acbsta ei sciă, ca ori-cate verdi si us­ Unii se incercara atatu pe atunci, catu si surile loru, rostite in parlamentu in dilele trecute,
cate s’ar’ vorbi, acelea nu obliga pe nimeni, nici mai tardiu, că se ametidsca capetele romaniloru cu au escelatu nu numai că oratori mari, ci s’au are-
in susu, nici in diosu, ci suntu si rcmauu aceea ce ajutoriulu publicitatiei, si se-i faca a crede, ca con- tatu si că dibaci barbati de stătu. Sennyey, Ldnyay,
dicu diplomaţii, pourparlers. Alte-ori insusi ininis- ferenti’a privata, preparaţi va, conchiamata la Blasiu, Tisza, Ghyczy, toti aceşti luceferi conducători prin
teriulu din Vieu’a chiamâ la centru barbati din di­ avuse de scopu a paralisâ pe cea dela Alba-Iuli’a, labirintulu confusiunii actuali suntu chiamati de­
versele nationalitati transilvane, spre a se consultă si tienerea sperata de congressu; noi inse avemu odată, a pune umerii la carulu statului magbiaru,
cu ei, odata in cestiunea instructiunei publice (scb- vreo cinci-sprediece documente la mana, din care spre a-lu scote din noroiulu, in care Fau bagatu
lei), alteori pentru impartirea tierei in districte, ese curatu că lumin’a dilei, ca acelea au fostu nu­ alţi intielepti de calibrulu loru. Este cam teme-
după aceea in cestiunea regulariloru urbariali si alt. mai nesce prepusuri (suspiciones) fantastice si in raria acdsta idea de coalitiune, inse in impregiurari
Toţi -si dă opiniunile loru, care cumu i taiâ capulu; parte reutatidse, precum a fostu si acela, ca inteli- funeste, in momente de periclu nu este tocmai ne-
ddr' nimeni pe lume nu visă, că se vorbbsca in genti’a romaniloru transilvani in a. 1872 fusese in- realisabile. Tisza de astadi nu mai este opositio-
numele tierei ori in alu natiuuei, ci fia-care vorbiâ sielata. Se pdte ca au fostu a c e i a , carii au nalulu de eri, nu nmi este combatentele aprigu alu
numai in numele seu. In fine veni anulu 1860, meritatu asemenea tractare; dra alţii au fostu in impacatiunii dela 1867. Iu dicursulu seu, pro-
in care au fostu chiamati si d e n u m i ţ i , nu aleşi, currentulu lucruriloru totu-deauna si cu atatu mai nunciatu in parlamentu in diu’a de 3 Fauru, a de-
cati-va barbati, precuţnu se dicea, de incredere, la virtosu dela l a n u a r i u alu anului 1872 si pana cbiaratu, ca de presinte cestiunea de dreptu publicu
S e n a t u l u i m p e r i a l e a m p l i f i c a t u . Cei chia­ in diu’a de astadi; ddr’ ei n’au batutu tbc’a nici nu este la ordinea dîlei, si prin urmare nice n’are
mati au mersu, si anume dela noi romani, unguri, au trasu clopotele, că junisiorii dela sate in dilele se formeze obiectu de discussiune si de cdrta intre
sasi. Acolo au vorbitu drasi care cumu l’au aju- pasciloru, si acdsta li s’a inputatu de crima de ca­ partit’a drdpta si stanga. Prin acdsta dechiaratiune
tatu mentea lui, inse fora a obligă la ceva, necumu tra aceia, catra carii ei nu au incredere. corifeulu opositiunii de stătu si cu partit’a sa si-au
pe tidra si naţiunea sa, ddr’ nici chiaru pe senesi. Conferenti’a cea privata dela Blasiu n’au avutu descbisu calea la guvernu. Totu-odata d-lu Tisza
Apoi ddr’ pentru ce s’au dusu acolo? S’au dusu a sciutu se-si deschidă si usiele castelului regalu
că 6meni de huna educatiune si leali, ca-ci eră * Onorabilii acei domni dela Pestea ve potu prin asecurarea, ca dinsulu, astadi candu t6ta Europ’a
chiamati de catra suveranulu legitimu, sdu de ca­ spune mai exactu, cumu au vorbitu ddloru cu c. armdza, nu va insiste pentru reducerea bugetului
tra m i n i ş t r i i aceluia. Ddr’au voitu ae-i insiele Lonyay, armatei.