Page 3 - 1875-05

blicu in Brasiovu se fia unu romanu, se tiene in­ după cum se vede, ddca ti-ar’ stâ in potere, a-i terna: fiendu-ve pe unu momentu poterea in mana,
tre unele dintre cele mai drepte si prea modeste nimici totu ce e scrisu in limb’a romana. documentaţi Europei prin f a p t e , ca in adeveru
pretensiuni ale ndstre. Ai citatu totu cuprinsulu cartisi6rei, dâra nu sunteti capaci de a conduce destinele unui stătu.
a-i aratatu nece unu locu, care se fia in contra Alu vostru e lucrulu!
Asteptamu, ca celu pucinu in dr’a a unspre-
constitutiunei presente a patriei. Asia ce vrei? T e o d o r u P e t r i s i o r u .
diecea, d. ministru de justiţia va veni la convin­
Sdu d6ra d-ta vrei a rumpe cu trecutulu, vrei
gerea, ca referintiele comerciali ale Brasiovului, nu se negi, ca in acesta patria au locuitu si alte po-
numai in interessulu romaniloru, ci mai cu sdma p6ra? Au d6ra vrei a incepe una era cu totulu D i n m u n ţ i i a p u s e n i , d e p r e l a B a i ’ a d e
in interessulu comerciului cu statele vecine, — ndua, datata numai dela 1867 si nece macaru dela C r i a i u i n s e p t e m a n ’ a f l o r i l o r u .
pretindu imperâtivu, câ se denumdsca la Brasiovu 1848 ? Acest’a ori o vrei ori nu o vrei, nu se p6te,
ca istori’a va remand istoria si nece grigia are de . . . . Inteligentulu romanu devenitu oficialu
si unu notariu publicu romanu, — ca-ce intre ro­ ungurescu nu-i este permisu a-si ridică vocea intru
acea, ca d-ta in ea — istoria *— eşti tuzu (asu)
mani afla de aceia, cari,pre langa alte recerintie, apararea limbei si a natiunei sale, decatu numai
de doba. Da! da! cetatiene anonime nu potemu
sciu trei limbi regnicollari. Scimu ca vomu bate face se crdda lumea, ca n’a esistatu o Dacia, ca cu pericululu de asiu pierde oficiulu, apoi f6rte
rari suntu, cari se fia asia de resoluti. Materia­
tdc’a la urechi’a surdului; datorinti’a inse ne-amu n’au esistatu si esista Romanii; pentru-ca ddca am
listului i-au amortitu buzele, asia catu nu p6te se-
facut’o. voi a face acesta, ne âr’ ride dra lumea.
si desfaca gur’a intru apararea causei natiunali, nu!
In opsiorulu descrisu de d-ta suntu fapte is­
ca din mare opositiunale s’a facutu mare fusionistu
torice, ici colea impreunate cu deduceri si conclu-
Bl a si u 21 Aprile 1875. siuni de ale autorului; apoi cine ar’ potd negâ u- si pentru unu osu de roşu e in stare a sacrifică
totu! Nori grei se redica de tdte părţile pentru
nui autoriu se nu faca deduceri după cum -i dic-
Stimate D-le Red.! In nr. 79 din anulu tr. de a ne tiend incatusiati! Furtune grele ne ame-
alu „Gazetei Transilvaniei* amu fostu are tatu pu­ tdza raţiunea; aceste se potu combate, ddra pe cum nintia din olimpulu magliiaru cu scopu de a ne
se vede, d-ta nu eşti in stare se o faci acdst’a.
blicului cetitoriu si mai cu sdrna celoru ce se in- nimici totalmente. Totu ce numai e in detrimen-
teressddia despre crescerea tenerimei romaue, o căr­ Acum te intrebu a d6u’a dra, ce scopu a-i a- tulu natiunei romane se fauresce acold susu, si to­
ticică istorica, scrisa de preaiubitulu nostru barbatu vutu, candu a-i scrisu acestu comunicatu? tuşi marii urditori prin false promissiuni vrdu se
I o a n e M . M o l d o v a n u , professoriu in Blasiu. Asia d6râ, ca, vediendu, catu suntu animele ne orbdsca, câ se dicemu, ca e bine! Candu voru
Acdsta cărticică pdrta titula; Istori’a patriei etc. de iritate in contra totu ce nu e ungurescu, ve­ crede-o ei acdst’a, atunci-su mai orbi câ orbulu din
diendu, ca mai dilele trecute se cassara o gramada
Si se vedeţi, Dle Red.! ca amu comisu unu s. scriptura. Nu-lu poţi cundsce pre omu, la prima
de cârti: a-i vrntu se te recomendi, ca scii roma- vedere; dra pre inimiculu neinpacatu de seculi-lu
lucru ne mai auditu si mai ne pomenitu! Acdst’a
Yi-o potu documentă cu diuariulu ungurescu din nesce, de cumva eşti unguru, seau ca scii ungu- scii, catu ajunge, ferindute de elu câ de focu, si
resce, de cumva eşti romanu? nice mortu vediendulu inca nu-i poţi crede.
Clusiu „Kelet,* pretinsu constitutionalu, ba si mai
multu, chiaru guvernamentalu. Pentru-ca sciţi, ca Altucum -mi pare f6rte reu, ca nu sciu cu După fusionarea celoru ddue partide maghiare,
la noi ungurii se totu desfăcu in partite, pe cont’a cine am de a face, ddra acesta inca te caracteri- si după nascerea din ace’a a mendrului fetu nu­
n6stra, da, pe cont’a n6stra, ca pe candu e vorb’a sddia in destulu, ca, cam asia făcu toti 6menii, cari mi tu „partida liberala*, numai de catu se respandi
se ne ajute, apoi toti votdza pentru benele nostru, suntu tiesuti in o spata cu d-ta. faim’a, spre bucuri’a parintiloru lui, ca s’a nascutu
incatu ne ustura pelea. Deci a-i vrutu, câ d-lu ministru de instruc­ mântuirea lumei unguresci din prapasti’a si ne fericirea
ţiune, se casedie si acesta cărticică; si se punemu, naţionalitati loru nemaghiare! Matadorii metamor-
Acestu diuariu ungurescu, in nr. 84 dela 14
Aprile 1875, aduce o corespondintia, scrisa de unu ca tia-i ajunsu scopulu. Bine. fosati, vediendu acdst’a, inca anunciara cu bucuria
anonimu, care se ocupa cil istoridr’a din cestiune, Ddra afcuma te intrebu a trei’a 6ra, ce vreţi botezulu acestui fetu, pre lenga care remase si una
despre care dice: ca numai după aceea si-o a pro- voi atunci, candu cassati tete scriptele romanesci?! parte din ei câ aderinti si mari protectori! „Par-
curatu, după ce eu, câ amploiatu de stătu, facun- Au d6ra voiţi a ne da voi de ale vdstre? Noi bu- turiunt montes nascetur periculosus mus.* Se com­
du-o cunoscuta, o amu recomendatu cu tdtâ cal- curosu le-amu primi (se’ntielege, ca — ddca ar’ fi puse noulu Ministeriu bucuri’a poporaloru si fericirea
romanesci) inse de a dori ceva de asia, e cu totu nationalitatiloru ( ? ! ) , fiendu ca asia promise, candu
dur’a.
impossibile, pentru-ca voi inca nu aveţi pentru voi, dicea, ca: nu se va urcâ contributiunea si cu t6ta
Permiteti-mi, Dle Red., pucinu spaciu, câ se nu, ca si voi numai eri alalta eri a-ti inceputu a strictdti’a voru esecutâ legile ( ? ! )
spunu anonimului vre-o cate-va cuvente provenite
ve cultiva biat’a si serac’a limba — Yedi Imre La audiulu placutu despre fusiunea CBloru ddue
dela unu cetatianu, care nu cauta nece se se reco-
mende regimului si nece ungurului: ci vrea se spună istori’a literaturei unguresci — ba si astadi este o partide si compunerea noului Ministeriu, numai de­
revolutiune formaria pe terenulu scientificu alu vo­ catu incepura maghiarii cu compunerea cluburiloru
adeverulu asia după cum este.
stru, ddca sdru potd numi asia? Sdu pardonu, vrei si convocarea siedintieloru, prin cari se-si esprime
Cetatiene anonime! Din capulu locului vedu documente? Bine! Cu cateva -ti voi servi. bucuri’a si încrederea in celu nou nascutu. Una
din comunicatulu d-tale, ca nu eşti ceva iscusitu
si ca atata te pricepi la lucrurile tierei, atata cu- Ddca eşti omu de sc61a, atunci trebue ca ce- asemenea conferintia se tienit si in Bai’a de Crisiu
noscientia si scientia istorica ai despre Ardealu si teaci foile scolastice si acele, cari se ocupa cu mis- in 4 Aprile la care, cu plăcere trebue se martu-
referintiele Romaniloru catra unguri, precum si de­ camentulu literariu. Ddca asia? Fii bunu si ce- risescu ca, n’a p a r t i c i p a t u n e c e u n u r o ­
a d e v e r a t u , de si au fostu invitaţi, mâ
tesce „Tanugyi fiizetek* si acolo vei aflâ, ca se m
a n u
spre patria, data are orbulu despre lumina, surdulu
dice: „in c e l e m a i m u l t e f o i p u b l i c e , d e s ­ chiaru nece dintre unguri de celi precepatori de
despre sunetu ai' mutulu despre vorbire; ci a-i lucru afora de 2 — 3 , de catu numai nisce normalisti
scrisu si d-ta, câ se araţi* ca a-i invetiatu carte, p r e c & u s ’ a a c o l a r i a n u a f l a n e c e o i o t a . * si obsitari. Oe s’a decisu alta in acdst’a conferintia
ddca nu mai multa, celu pucinu catu unu „rectu- Totu acolo vei aflâ dicundu-se: „ p u b l i c u l u u n ­
g u r e s c u m a i t a r e s e i n t e r e s d d i a d e v i n u se-i intrebi, posibilu ca neci eli nu sciu ce se-si
îani* de colo din totie. Acesta deslucire despre
s i d e b e r e , d e c a t u d e - o c a r t e f o l o s i - respunda alta, de catu ca; au primitu cu mare
gradUlu d-tale de cultura mi-o da comunicatulu
t d r ia.* bucuria scirea despre fusiune, si programulu noului
d - t a l e . . . .
In „Ndptanitok lapja* in unu locu se dice : Ministeriu.
Referitoriu la persdn’a mea Vedu, ca ea -ti Ce facea romanii in tempulu acest’a? Aşteptă
sc6te ochii, te impunge, ca cum amu cutezatu eu, „ a c d s t a c a r t e e m a i j o s u d e 1 6 1 a c r i t i c ’ a , convocarea comitetului comitatensu, ce si urmâ pre
câ amploiatu de stătu, a recomendâ acesta cărticică. s i c u p r i n d e i n s i n e l u c r u r i n e m a t u r e ^
s f i l e t l e n . * diu’a de 14 Aprile st. n. — candu Pasia comita­
Cetatiene anonime! Te intrebu eu pe d-ta si tului deschise siedinti’a prin una cuventare destulu
pe toti ungurii d-tale, — ddca cumva eşti unguru, „Magyar Tanflgy* in unu locu intre altele are de potrivita tacticei sasesci, se intielege, ca in
— câ ce poftiti voi dela professorii ce se platescu urmatdriale: „ t d t e o p u r e l e f i s i c a l i s i n a ­ limb’a maghiara. Câ primulu obiectu alu discus-
din sud6rea tierei ? Au poftiti voi se. se desbrace t u r a l i s u n t u l i p s i t e d e o r c e p r e t i u p e - siunei prin D. protonotariu totu una data si câ re­
de tete simtiementele? au pretindeti câ se amu- d a g o g i c u , s i n u s u n t u a l t a , d e c a t u s p e - ferinţe, se aduce pre tapetn cestiunea cum: e de a
tidsca? adu d6ra vreţi a le pune scalusiu in gura? c u l a t i u n i d e v i d t i a s i p e n t r u r e n u m e . * se primi programulu noulu guvernu, relatandu totu
Seu voiţi a-i. face o turma de oi captiate, cari ddca Totu in acea f6ia vei aflâ si urmat6riele: „E lu­ una data si propunerea comissiunei permanente in
vine vorb’a se sara in apa, numai decatU unulu cru c u n o s c u t u s i d e 1 6 1 e d i l e l e , c a l i t e ­ acestu obiectu, ca: se liea spre liniştita cunoscintia;
după altulu se se arunce in apa, singuru numai de r a t u r ’ a n d s t r a u n g u r d s c a e f 6 r t e s e r a c a comissiunea permanenta faurindusi
va se dica,
dragulu vostru?! Ddca asceptati de acestea dela i n o p u r e l e d e g e o g r a f i a . * fiastrulu seu, liniscitu ei deschide braciulu, ne cal-
professorii asia numiţi de stătu, atunci Ye rogu, câ Aceste, si inca o mie de acestea, voi le di- culandu, ca ce va se aduca diu’a de mane.
luandu lamp’a lui Diogene, se cutrierati t6te un- ceti despre voi, asia ddra noi cu dreptu cuventu
Dela 1868 inc6ce, dela nascerea af. dualismu,
ghiurele Secuimei si ale Ungariei de susu, descin- ve potemu dice: ca nu aveţi de unde si ce ne dâ. cate scaimbari nu s’au intemplatu si cate Ministeria
deti la toti rectorii satesci si p6te veţi aflâ dmenii
Din aceste, cetatiene anonime te poţi convinge, nu s’au parendatu. Totu de una din partea acestui
pretinşi, cu cari apoi fiţi convinşi ca invetiamen-
ca erâ mai consultu ddca taceai, pentru-ca ori catu comitetu cttensu, la atari ocasiuni, s’a disu ca: „se
tulu va inaintâ cu mersulu racului, d6ra a-ti cas- ve veţi nascocorl cu bârfele de ale vdstre, fi con- liea spre scientia* simpliciter, fora de a mai face
tigatu dmeni oportuni. Dera se me intorcu la
vinsu, ca cu de acele nu veţi potd castigâ simpa- si alte incisa. Din acestu motivu d. Se c u i ’ a ,
lucru.
tbi’a Romanului. Yreti a trai cu elu in fratietate, unu barbatu demnu de imitatu vediendu stagnarea
Cetatiene anonime! Facea-i cu multu mai mare vreţi se prosperedie in acdsta patria comuna scien- unoru spirite conduse mai multu de interessulu
servitiu statului si resp. d-lui ministru de instruc­ ti’a, artea, instrucţiunea si educatiunea, vreţi se se personalu, nu se poth retiend, fora de a nu-si faca
ţiune, ddca taceai, pentru-ca istori’a, de care te prefaca acdsta patria intrunu paradisu bene culti- reflesiunile sale, spre care scopu se si insinuâ, câ
ocupi, e o Cărticică, carea a trecutu prin focu si vatu si lucratu, vreţi a aperâ patri’a comuna cu unulu ce avea se vorbdsca in acestu obiectu. Cu
prin apa, e o cărticică, carea dela 1868—72 s’a braciu comunu, vreţi a recurge candu-va la bra- unu tonu moderatu si logica frumdsa, combatendu
fostu tramisu pe la toti inspectorii de scdle reg. ciulu Romanului: atunci aveţi bene de grigia, ce propunerea comissiunei permanente d. S. arata, ca
câ se-si d& opiniunea asupra ei, si nece unulu nu faceţi, atunci nu ve nisuiti a impedecâ invetiamen- ddca dela 1 8 6 8 , cate ordinatiuni si programe
o a condemnatu, deci despre acdsta cărticică d. mi­ tulu prin cassarea scripteloru romanesci, si prin a- Ministeriali emanate, la tdte s’a disu: „se liea spre
nistru are cunoscintia, ca nu e in contra constitu- cdsta nu disgustati pre barbatii competenţi si dela scientia*, câ espressiunea cea mai acomodata pentru
tiuuei preseute a patriei. labdrea scientifica, atunci nu ve nisuiti a suprime atari caşuri, dra a mai adauge si cuventulu
Apoi, eu credu, ca d. ministru are intielep- totu ce nu e ungurescu; pentru-ca aceste nu suntu „ l i n i s c i t u * nu-lu afla de consultu, in impre-
tiune si nu se va luâ după fortetiele d-tale; care, fapte de infratire, ci suntu fapte de dusmania e­ giuarile de facia. Au ddra e de a se dâ crediementu