Page 4 - 1875-05
P. 4

promissiuniloru  ce  ni-se  făcu  in  acelu  programu,  si  infinitulu,  eteru  ce  vărsa  căldură  si  vietia  in  spa­  noui  Prometei  ati  ajunsu  la  ceru  amestecanduve
             se  dicemu,  ca  suntemu  li  ni  s c i ţ i ?   Se-ne  bucu-  ţiu, sciintia necomunicabile a ori-carei religiuni.  si  confundandu-ve  cu  dieii,  trebuie  s’aveti  in  vedere
             ramu  in  ainte  de  nascerea  pruncului,  si  se  plan-    Nu  e  nimicu,  ce  probâza  unitatea  de  origine   ca,  dâca  prin  feru  si  cucerire  —  si  ’n  periâda  pe
             gemu,  ca  vâ  mori,  pana  ce  inca  nu  s’a  nascutu?  si  de  destine  pe  pamentu  câ  analogi’a  dintre  lim-   care-o  putemu  numi  periâda  intuitiva  sâu  a  orbului
             Ce  va  se  dica  acâsta,  decatu  a  crede  orbesce.  D  e c i    bele,  cari  repetu  ideele  si  resfrangu  natur’a  intr’a   simtiementu  —  realisarati  tâte  acâste  minuni,  astadi
             m  a i    a n t a n i u    f a p t e    s i    d u p ă    a c e a    v o m  u    ei  totalitate.  Si  se  pâte  dice  ca,  dâca  cele  patru   in  periâd’a  gândirii  si  a  cugetării  sunteti  tienuti
             s u s t e r n e    i n c a    s i    a d r e s e    d e    m  u l t i u m  i t a    popâre  neo-latine  nu  vorbescu  aceasi  limba,  caus’a   a  făptui  minuni  si  mai  mari,  incarnandu  justiti’a
             inse  pana  atunci  se  remanemu  pre  langa  nsulu  ve-  e,  ca  ’ntr’ua  sigura  naţiune  asistu  mai  multe  dia­  in  viâtia  si  remanendu  uniţi  in  libertate  si  ’n
             chiu,  ca  de  vomu  face-o  inainte,  ne  voru  judecă  de  lecte:  peste  doue-dieci  in  Italia,  unu  mare  numeru   dreptu.
             stupidi,  de-ci  densulu  face  propunerea  ca,  precumu  in uniform’a Francia si totu atatea in Spania.                                  E m  i l i o   C a s t e l l a r .
             totu  de  una  asia  si  de  astadata,  se  se  dica:  „Serve   Cu  tote  astea  esiste  cea  mai  strinsa  rudenia               ( V a  urmâ.)
             spre  scientia*.  Aeâst’a  propunere  fd  sustienuta  din   intre  indiomele  romane  formate  de  la  caderea  im­
             partea  multora,  intre  cari  d.  Dr.  H  o d o s i u   des-   periului  romanu  si  alcătuirea  diferiteloru  naţionali­
             voltandu  aceste  dâue  idee  cu  o  logica  si  elocuintia   zaţi  moderne,  si  motivulu  e  ca  ’nrudirea  totu  e   —  ( I n c e n d i u    i n    S e b e ş   iu.)  In  23  Aprile
             esemplaria  pledâ,  pre  lenga  propunerea  dlui  Se­  anca  si  mai  strinsa  intre  cele  patru  tieri  ale  n6stre.  s’a  intemplatu  in  Sebesiu  unu  incendiu  infricosiatu.
             c u l ’ a .                                            In  adeveru,  esiste  intre  densele  o  identitate  de  ori­  Au  arsn  vr’o  58  de  case  si  aprâpe  100  de  siure
                  Dlui  Adv.  Ribiczey,  combatendu  pre  d.  Secul’a,  gine,  de  aptitudini  si  de  destine,  unu  principiu  co-  Daun’a  totale  se  urca  la  54,702  fl.  Fârte  pucine
             nu  ia  fostu  de  ajunsu  atâta,  ma  elu  considera  munu  in  istoria  departata,  unu  sfirsitu  comunu  in  dintre clădirile dearse au fostu asecurate.
             acâsta  câ  una  neîncredere  si  ne  multiumire  din  viitoru.
             partea  oficialiloru  romani  facia  de  guvernulu  ma-     Multe  ipotese  s’au  emisu  despre  originea  lim-
             gbiaru  si  propune,  ca  de  âra-ce  din  fusionarea  ce-   beloru  romane.  Unii  le  dederiva  din  coruperea   nu  fiiu  de  Secuiu  de  30  ani,  insuratu,  care
             loru  doue  partide  mari  bunetati  au  se  resulte  (pen­  vechiului  limbagiu,  alţii  din  limba  rustica  vorbita  U vorbesce  bine  romanesce,  maghiaresce  si  ger-
             tru  unguri),  se  se  dica:  „inaltulu  rescriptu  alu   suptu  Republica  si  Imperiu  de  poporulu  de  josu    manesce,  si  are  cunoscienti’a  economiei,  dove­
             noului  guvernu  se  primesce  cu  mare  bucuria  si   pe  la  tiâra;  aceia  le  atribuiescu  unui  amestecu  din   dita  prin  atestate,  se  recomenda  pentru  practic’a
             satisfactiune,  danduise  si  votu  de  încredere*.  Ne   latinâsca  si  din  gotica,  aceştia  unei  contopiri  a   economiei  si  manuarea  ei,  pe  lenga  conditiuni  bune,
             mai  insinuanduse  nimenea  pentru  de  a  discută    provincialului cu latina.                              întruna  moşia  de  cele  mari,  unde  se  afla  si  păduri,
             acestu  obiectu  d.  Se  c u i ’ a   de  nou  -si  liea  cuventu,   Isidoru  de  Sevilla  spune  ca,  dandu  dreptulu   sâu  in  calitate  de  oficiale  econom,  sâu  câ  rationistu
             pentru  de  a  demustrâ  prin  esemple  marile  bună­                                                             Se  pâte  prin  scrisori  conventionâ  pe  cale  po­
                                                                   de  cetatienia  tutoru  âmeniloru,  Caracala  prefăcu
             tăţi  ce  le  face  mai  cu  sâma  Ministrulu  culteloru   Roma  si  ca  introducerea  noului  sânge  si  noueloru   ştale  sub  Adress’a  Mî  fii:  in  Kilyân,  post’a  ul­
             aducundu  câ  faptu  casulu  din  Brasiovu,  despre  care                                                    tima Sepsi-Sznt.-UyOrgy.                        2—3
                                                                   idei  altera  totu  atatu  de  multu  moravurile  câ  si
             incependu  se  vorbâsca  fb  intreruptu  de  catra  pasia
                                                                   limbagiulu.
             si  doi  sateliţi  ai  sei,  dicundu,  ca  asia  ceva  n’are
             locu,  va  se  dica  a  combate  nedreptatea  si  a  de­    Bruuo  d’Arezzo  notâza,  din  timpii  cei  mai  de­   De datu cu arenda.
                                                                   părtări,  unu  dialectu  asemenatu  cu  italienâsca  actuale
             mustrâ  prin  argumente,  ca  nu-e  de  a  contă  la
             promisiunile  ce  ni-se  făcu  din  partea  celoru  dela   printre  mulţimea  de  provincialisme  primite  in  Ce­  Unu  munte  pentru  pasiunatulu  oiloru,  a-
                                                                   tatea Eterna.
             potere,  acâst’a  nu  are  locu?  Apoi  se  mai  dica                                                        flatoriu  pe  teritoriulu  Kâszonului,  care  con-
             cineva,  ca  nu-se  invesce  ârasi  tempulu  lui  Garafa    Tesaurus  susţine,  ca  popârele  gote  si  popârele   tiene  pasiune  pentru  2  mii  oi,  se  da  cu
             câ se ni-se interdica pana si libertatea conscientiei.;  j  latiue  formare  unu  singura  poporu  suptu  sceptrulu
                                                                   lui  Teodoricu  si  c’atunci  cuvintele  barbare  se  la-  arenda.  Mai  de  aprdpe  tracteaza  cu  dori­
                  Propunerea  comissiunei  permanente  si  a  d.  Se-
             cul’a,  —  cadiendu  una  a  treia  inainte  de  tempu,   tinisare et v i c e - v e r s a .                  torii    ffialâzsi   Iiajos    in    Kâszon-Imper,
             —  dedera  ans’a  la  nascerea  o  dâua  partide,  cari     Raynouard,  folosindu-se  de  lucrările  lui  Du-  post’a  ultima  Kâszon-Ujfalu,  lenga  Kezdi-
             fienduca  nu  putea  se  remana,  se  purcese  la  votu,   cange,  cauta  ’n  dialectulu  provincialu  basa  tutoru   Vasârhely.                          3—3
             dintre  cari  propunerea  d.  Secul’a  fd  sustienuta  de   idiomeloru intrebuintiate de pop6rele neo-latine.
             25,  âra  a  comis.  prem.  de  19,  deunde  se  vede,  ca   Bruue  Wythe  crediu,  c’o  gasesce  intr’ua  alta
             simtiulu  dreptu  si  curatu  a  triumfatu  si  de  asta­  limba-mama  preistorica,  pastrata  ’n  Europa  meri­           Pretiurile piacei
            data.  Lauda  v6ue  celoru  ce  sunteti  dreptu  luptă­  dionale  si  occidentale,  cu  t6te  revolutiunile  si  con-
            tori  si  nu  ve  înclinaţi  la  ori  si  ce  amfibia  meta-  tinu’a năvălire de diferite rase.                                  in 30 Aprile 1875.
            morfosata.  Astfeliu  se  terminară  desbaterile  in         Diez,  in  gramatica’i  clasica,  in  care  suntu
                                                                                                                                                                   J  T  1     u     H  U  I     U
             acestu  obiectu.  Una  mica  observare  numai,  ca:  consciintiosu  analisate  diferitele  eleminte  aduse  ’n  Mesura       Specia fructeloru
                                                                                                                                                                     f  l  .  cr.
            parentele n’a voitu a-si cunâsce fetulu. T i t u s .   limbele  romane  de  cele-l-alte  limbi,  semnalâza  câ
                                                                   o  mare  vena  rustico-latina  carte  lui  Valeriu  Flaccus
                                                                                                                                                fruntea .              4   26
                                                                   despre  însemnarea  cuvinteloru,  care  s’a  conservatu          Granu    • midiulociu              4   06
                               L   A  f  i  n  i                   in estragerile lui Paul Diaconulu.                        CD             .   de diosu              3    86
                                ( U  r m  a r e . )                     Dâra  dâca  tâte  aceste  presupuneri  dau  o  di­   p  5 .  Mestecatu      •     •           3    36
                                                                                                                                                                      2
                                                                                                                                                                           68
                  Imperatulu  Sigismundu  presida  sedinţiele  con­  ferita  origine  limbeloru  nâstre  romane,  ele  confirma   o  Secara  ! fromosa                2    60
                                                                                                                                                de midiulocu
            ciliului  din  Gonstantia  si  ’ntr’una  din  cuventarile’i   unitatea  fundamentale  a  francesei,  italianei,  porta*   Ordiulu   frumosu               2    40
            latine  făcu  vorba  s c h i s m  a   de  genu  femininu.   gesei,  a  dialectului  Grisoniloru  elvetiani  s i a l u    h ca       de midiulocu          2    34
             „Sire,  esclama  unu  Părinte  de  conciliu,  schisma  e   R  o m  a n i l o r u    d e    l a    D  u n ă r e ,   fia  ca  li  se  pri-  •     r  —  1  b*  Ovesulu  frumosu  1  46
                                                                                                                                                                           40
                                                                                                                                                                      1
                                                                                                                                                de midiulocu
            de  genu  neutru*.  Sigismundu,  perdiendil  ’si  firulu   vesce  structur’a  respectiva,  fia  ca  li  se  considera  tim*   53 a  Porumbulu              3   20
            discursului  si  suparanduse  pe  ’ntrerapetoru,  întreba   pulu nascerii si divulgării in societăţile moderne.         Meiu            •     •            5   20
                                                                                                                             ce
            cine’i  disese  acâsta?  —  „Alesandru  Gtallus.  —  Si     Tâte  au  o  sintace  fârte  asemenata;  tâte  de-   <X>    Hrişcă        •     •     •       —    —
             cine  e  acelu  Alesandru  Uallus?  —  Unu  calugeru.  venira  d’o-data  nedeclinabile  din  declinabile  cum          Mazerea  •     .     •            4    —
            —  Ei  bine  eu  suntu  imperatulu  Romei  si  credu  erau;  tâte  ’si  perdura  form’a  pasiva  romana  s’o     a      Lintea                             5   86
                                                                                                                                    Faseolea                           5   40
            ca  si  cuventulu  meu  pretiuiesce  catu  alu  unui  ca-  ’nlocuira  cu  verbele  ausiliare;  tâte  primiră  unu
                                                                                                                                    Sementia de inu                   7    —
            legeru*.  Dâru,  in  adeveru,  acelu  cuventu  nu  pre-  stratu  de  cuvinte  cari  apartienu  diferiteloru  rase  ce   Cartofi  •     •                  —    86
            tiuia  totu  atatu;  ca-ci  fara  raţiuni  filosofice  in  fa-  pe  rendu  ne  calcara  pamentulu  si  contribuira  astu-
                                                                                                                             a      Carne de vita .                        18
            vârea  sea,  s c h i s m  a   continua  se  remaie  de  genu  felu  la  misteriâs’a  formare  a  spiritului  limbeloru
                                                                                                                             a        „    de rimatoriu                -   24
            neutru   prin   faptulu   consimtimentului   universalu  romane.                                               PW          „    de berbece                —
            s’alu  dilnicei  intrebuintiari.  Vorba  se  nasce  de  sine   Si  fia  acâsta  fiindu-c’a  esistatu  o  limba  an-   i                                  20
                                                                                                                               jp   Seu de vita prospetu                   —
                                                                                                                              je
            in  societate,  câ  vegetatiunea  in  pamentu.  Cultur’a  teriâre  latinei  clasice,  sâu  mai  bine  fia  prin  faptulu
                                                                                                                            .   §  ce     f) if ff topitu
            o  va  pută  imbunetati,  deru  orgininea,  formarea’i  coruperii  acesteia  pene  acolo  in  catu  se  constituie   P
            misteriâsa  voru  veni  din  marele  curinte  sociale,  care  o  alta  idioma,  cea-a  ce  e  importantu  si  esentialu  e
            nici  o  clase  si  nici  unu  individu  nu  le  are  in  mana,  d’a  asicura,  ca  limbele  romane  suntu  identice  intr’a
            după  cum  n'are  nici  curintele  electrice  si  magnetice  loru  esentia.  Si  acâsta  identitate  stabiiesce  in  modu
                                                                                                                                              CllffSWUrfl©
            ale globului.                                          neindouiosu  înrudirea  caractereloru  si  inteligintieloru
                  Cuventulu,  sunetu  articulatu,  cu  forme  aprâpe   n6stre,  pentru  c’avemu  aceasi  concipere  a  ideieloru,   la bursa in 30 Aprile 1875 stă asia :
            ueotarite,  totu  asia  de  uaioru  câ  si  aerulu  care  ’lu   a’a  lucruriloru,  s’a  relatîuniloru  dintre  ele,  si  espri-   Galbini împărătesei — —  5 fl. 26  or. Y, 8
            primesce  si  ’lu  transmite  unoru  aripe  mai  fine  de   memu  acele  conceptiuni  prin  cuvinte  analoge,  suptu      Napoleoni — — —      8  9 88        9
            catu  aripele  celoru  mai  stralucitâre  insecte,  cuven­  legi sintactice similare.                                     Augsburg —- — —    103 n 20         n
            tulu  e  lumina  pe  care  unu  sufletu  o  tramite  altui   Speram,  gţogtore  latine,  copii  ai,                        Londonu — — —     111 n 15     *   »
            sufletu,  e  rostirea  dumnedeiâsca  ce  coprinde  idea-  luminii  si  părinţi  ai  artei;  voi  cari  in  armoni’a   Imprumutulu naţionala —  74 n 70    n   n
            lulu,  revelarea  naturai,  a  spirituiului,  a  creatorelui  t  limbeloru  ati  repetatu  canteculu  firei  vâstre  si  in­  Obligaţiile metalice vechi de 5 %  70 n 45  n  n
            astu-felu  t6te  popârele,  de  la  cele  aaiediate  la  ulti­  tr’a  vâstra  sciintia  ati  reflectării  eterulu  respanditu   Obligaţiunile rurale ungare  80 n 75  n  Tt
            mele  margini  ale  lumii,  născute  in  amurgulu  in  splendidele  orizonturi  si  ’n  marmurâsele  tiermuri            # „ temesiane        79 * 40     *   9
            istoriei  si  cari  au  vediutu  licurindu  cea  d’antaia  di  ale  teritorieloru  vâstre;  voi  cari  ati  inaltiatu  ma­  a „ transilvane   78 * 50     »   n
            a  sciintiei,  pene  la  contimpuranii  noştri  cugetători  rele  monumente  s’ati  pusu,  mai  pre  susu  de  nesce         , „ croato-slav.  81  V  —   *   n
            si  maturi,  tâte  au  confundatu  cuventulu  omenescu  cu  familii  lupace  si  de  individe  peritârie,  eterna  le­  Acţiunile bancei , — —  960 n  —  n   n
            Dumnedieu,  l’au  redicatu  la  rangulu  de  creatore  alu  giune  a  statueloru  vâstre  stralucitârie,  de  alireol’a    „ creditului — —  235 a  —    ff   n
            universului  si  l’au  facutu  inceputu  si  sfirsitu  tu­  nemuririi;  voi,  eroii,  artişti,  oratorii,  navigatorii  in-
            turora  lucruriloru,  verbu,  rostire,  aeru  care  imple drasneti,  cari  ati  infrumusetiatu  pamentulu  si,  câ



                           Redactoru respundietorid                                                                                    ÎSditiunea: Cu tipariulu lui
                   I A O O B T T   M    t R E S I A N U .                                                                    Ioane gott si fiiu heneiotj.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9