Page 9 - 1875-05
P. 9

Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Dtiminec’a,                                                      8e prennmera ia poştele c. si r., si pe la
                     Făi'a,  candu  concedu  ajatăriale.  —  Pretiulu:      AmmM XXXVIII.                                   DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
                      pe 1 anu 10 fi., pe  1 / i  3 fl. v. a. Tieri ©steme 12 fi.                                            Tacs’a timbrala o 30 cr. de flacare pu­
                      v, a. pe unu anu său 2V$ galbini ison. sunattfria.                                                                  blicare.


               Ir. 31.                                                    Sr&siom 9 iaiu 27 Aprile                                                                 1875.



                                                                  tosu  intre  Romani.  Prin  nesocotit’a  procedere  a  gitoria  a  desierteloru  sperantie  vedemu  ca  s’a  for-
                                  ISrasiova, 8 Maiu st. n. 1875.  guvernului  actualu  s’a  impedecatu  nu  numai  miş­  matu  o  partita  gigantica,  care  —  si  esercita  va-
                                                                  carea  ce  incepuse  a  pregăti  pre  romanii  transilvani,  lorea  si  ponderosiiătea-sa  mai  multu  prin  estensiunea
                Ne  este  cu  nepotintia  a  face  acesta  revista
                                                                  de  a  intră  in  acţiune  si  a  partecipâ  la  afacerile  s,a  decatu  prin  o  cohesiune  interna.  Simpathia
           politica,  fora  câ  se  nu  atingemu  celu  pucinu  prin
                                                                  vietiei  publice  politice,  ci  a  indignatu  si  amaritu  pentru  barbatii  ce  făcu  parte  in  guvernu,  poterea
           cateva  cuvinte  cestiunea  cea  mai  momentăsa  si  mai
                                                                  chiaru  si  pre  romanii  din  Ungari’a  propria,  incatu  magica  a  drapelului  numitu  liberalu  si,  câ  se  spu-
           ardente  ce  trebue  se  ne  preocupe  in  cea  mai  mare
                                                                  acum  si  dinsii  voru  a  se  pune  pre  terenulu  de  pas-  nemu  adeverulu,  plăcerea  de  a  se  adăposti  la  umbr’a
           mesura  in  momentele  actuali.  Pre  la  inceputulu
                                                                  sivitate  facia  de  acestu  sistemu  de  guvernare,  ce  i  poterii  esecutive,  esercita  o  mai  mare  influintia
           anului  curinte  se  manifestă,  o  viua  interessare  in
                                                                  amenintia cu sdrobire si esterminare."                asupr’a  estensiunii  partidei,  decatu  identitatea  idei-
           sinulu  publicului  romanu  facia  de  cestiunea  „Ce
                                                                       Din  aceste  apretiari  ale  unui  organu  de  publi­  loru  si  a  convictiuniloru,  si  poporulu,  caruia  i  plăcu
           este  de  facutu"  in  ajunulu  si  in  decursulu  noueloru
                                                                  citate  ungurescu,  deşi  scrisu  in  limb’a  germana,  multu  estremitatile,  crede  ca  fusiunea  va  salvă
           alegeri  de  deputaţi  pentru  parlamentulu  ungurescu  ?
                                                                  p6te  se  văda  orce  romanu  adeveratu,  ca  ce  a  avutu  tiăr’a  de  calamitati  si  o  va  feri  de  periclele  ce  o
           Si  acăsta  viua  interessare,  deşi  curendu  după  aceea
                                                                  si  ce  are  si  pre  venitoriu  de  facutu,  câ  se  nu  a-  amenintia.  Devotamentulu  si  orb’a  încredere,  ce
           parii  a  fi  degeneratu  si  a  se  fi  prefacutu  in  unu
                                                                  junga  de  insult’a  adversariului  seculariu,  care  nu  se  prosternu  înaintea  guvernului  fusiunii,  impunu
           crassu  indiferentismu,  totuşi  avii  acelu  bunu  efectu,
                                                                  tinde decatu la robirea său esterminarea lui.         acestuia  o  responsabilitate  ce  nu  este  capabilu  d’a
           ca  astadi  vedemu  pre  romanii  transilvani  conchia-
                                                                       In  camer’a  din  Budapest’a  se  pertractâ  dilele  o  suportă,  si  caderea  lui  va  trebui  se  sguduia  din
           mati  la  o  consultatiune  generale,  spre  a  decide  de
                                                                  aceste  legea  despre  bugetulu  anului  curinte,  din  temelie  intregu  edificiulu  statului,  pentru  ca  elu  a
           nou,  ca  ce  au  de  facutu;  spre  a  se  dechiarâ  in
                                                                  care   se   vede,   ca   erogatiunile   ordinaria   făcu  concentratu  in  partit’a  sa  pre  toti  factorii  politici
           faci’a  lumii,  ca  tienu  inca  la  drepturile  ce  competu
                                                                  206.521,550  fl.  ăr’  veniturile  ordinarie  206.434,748  de 6re-care inspmnetate.
           naţiunii  romane,  la  libertăţile  ce  ea  le-a  castigatu
                                                                  fl.,  deci  deficitulu  in  ordinariu  face  86,802  fl.,  inse   Pre  anulu  1875  ni  se  spune,  ca  suntemu  ase-
           si  rescumperatu  prin  versarea  scumpu  sângelui  seu;
                                                                  erogatiunile  straordinarie  dau  unu  deficitu  multu  curati,  inse  conspectulu  despre  perceptiunile  si  ero­
           ca  respecta  si  pretiuescu  prestigiulu  si  demnitatea
                                                                  mai straordinariu, pentru ca aceste erogatiuni făcu   gatiunile  din  cartalulu  primu  alu  an.  curinte  ne
           naţionale  mai  pe  susu  de  t6te,  său  ca  se  dau  legaţi
                                                                  26.594.758  fl., ăra veniturile straordinarie numai   făcu  a  presupune,  ca  cu  finea  anului  deficitulu  va
           in  manile  adversariloru  si  de  buna  voia  renuncia
                                                                  5.024.758    fl.  prin  urmare  deficitulu  straordinariu  se  fia  mai  mare  de  21 /   milliăne  si  apoi  spre  a
                                                                                                                                                 2
           la individualitatea naţionale, la dreptulu de esistintia.                                                                               3
                                                                  21.570,106  florini  si  amendăue  deficitele  laolalta  potă  acoperi  erogatiunile  pre  anulu  1876  vomu  avă
                 Pentru  aceea  rogamu  pre  totu  Romanulu,  care
                                                                  21.656,008   IX.   Acestu   deficitu   se   crede   a  necessitate  de  năue  operaţiuni  de  creditu.  Facia
           crede  a  partecipâ  la  acăsta  momentăsa  consultatiune,
                                                                  se  acoperi  din  imprumutulu  de  76  milliăne,  dăca  de  aceste  aspecte  mulţi  vinu  a  se  adressâ  la  mi-
           câ  inca  din  bunu  tempu  se-  si  traga  seama,  cum
                                                                  nu  se  va  fi  gatatu  si  acest’a,  inse  din  care  impru-  nistrulu  de  financie  cu  întrebarea,  ca  ce  vomu  face
           se-si  dă  mai  bine  votulu  seu,  câ  se  fia  spre  binele
                                                                  mutu  se  va  mai  plat!  si  deficitulu  anului  venitoriu,  in  venitoriu?  .  .  .  Inse  este  superfluu  a  mai  in­
           ăra  nu  in  detrimentulu  naţiunii.  Dăca  ar  fi  se  ne
                                                                  acăst’a  numai  D-dieu  o  scie.  Noulu  ministru  de  sistă  pentru  detaiuri  financiari;  cine  scie  face  catu
           luamu  după  presemne,  apoi  amu  avă  mare  cuventu
                                                                  financie  pune  mare  pondu  pre  dările  urcate,  dăr*  de  pucina  socotăla  va  potă  se  văda  inca  astadi,  ca
            de  a  ne  teme,  ca  lucrurile  voru  reesi  catu  se  păte
                                                                  nu  intrăba,  ca  dăca  dările  s’au  urcatu,  ăre  capaci­  la  intrunirea  năuei  camere  vomu  avă  de  ane  ocupă
            mai  nefavorabilu  pentru  caus’a  si  demnitatea  naţio­
                                                                  tatea de platire a cetatiănului urcatu-s’a ori ba.    de  nou  de  operaţiuni  de  creditu  si  de  urcarea  da-
            nala,  inse  ni  place  a  crede,  ca  concursulu  si  soli­
                                                                       In  siedinti'a  dela  5  Maiu  a  camerei  boieriloru  riloru."
            daritatea  celoru  buni  voru  face  se  amutiăsca  vocea
                                                                  unguresci  s’a  respinsu  proiectulu  de  lege  despre
            celoru  ce  voru  a  sacrifică  totu,  spre  a  câştigă  nimicu.
                                                                  reductiunea  tribunaleloru.  Insusi  presiedintele  Mai-
           Legile  in  vigăre  si  mai  vertosu  legea  electorale  este                                                Oprirea  importai  ni  de  vite  ruine-
                                                                  1  at  h  a  vorbitu  pentru  respingere  dicundu,  ca  a-
            asiâ  de  vitrega  pentru  noi,  incatu  nice  nu  avemu                                                    gatorie si de productele Ioni *).
                                                                  cestu  proiectu  de  lege  nu  ofere  nici  unu  avantagiu
            cuventu  s’o  numimu  lege,  ci  o  mesura  discretionaria,
                                                                  financiariu  si  vatema  independinti’a  tagmei  judeca-    Căuşele  pentru  care  Societatea  agronomica  din
           menita  a  esclude  pre  romani  dela  afacerile  publice
                                                                  toresci.                                              Clusiu  pretende  acăsta  oprire,  s’au  atinsu  de  noi  in
           de  stătu,  dela  ori-ce  influintia  si  votu  in  viăti’a
                                                                                                                        nr.  28  numai  pe  scurtu;  ele  merita  de  a  fi  luate
            constituţionale.  Dreptu  aceea  credemu,  ca  astadi
                                                                                                                        multu  mai  de  aprăpe  in  consideratiune  si  a  fi  su­
           avemu  indoitu  cuventu,  d’a  cere  mai  antaiu  egale     Domineca  in  2  Maiu  Maiestatea  sa  imperatorele
                                                                                                                        puse  unei  analise  critice  cu  atatu  mai  virtosu,  ca
           Îndreptăţire  si  apoi  a  intră  intr’o  acţiune  cu  pro­  ajunse  in  caletori’a  sa  pana  la  Cattaro,  unde  la
                                                                                                                        aci  este  totu-odata  vorb’a  de  revolutiuni  radicali  in
           specte  de  bunu  succesu.  Dăca  odata  este  consta-  intrare  fii  primitu  cu  salve  de  tunuri  si  cu  mari
                                                                                                                        tăta  economi’a  tierei,  in  prăsirea  viteloru,  in  agri­
           tatu  si  recunoscutu  chiaru  de  catra  urdîtorii  ei,  ca  manifestatiuni  de  bucuria  din  partea  poporatiunii.
                                                                                                                        cultura,  in  pascuatiune,  in  comerciulu  cu  vite  si
           nou’a  lege  electorale  este  indreptata  directu  contr’a  A  dou’a  di,  adeca  in  3  Maiu  sosi  si  principele
                                                                                                                        producte,  in  cate-va  professiuni,  precum  de  argasi-
           n68tra,  atunci  dieu  nu  sciu  unde  păte  se-i  fia  mintea  Muntenegrului  cu  suit’a  sa  spre  a  bineventâ  pre
                                                                                                                        tori,  talpari,  cismari  său  ciobotari  si  papucari,  cure-
           aceluia,  care  mai  ărbeca  in  sperantie  desierte  si  imperatore.  In  4  Maiu  imperatorele  plecă  cu  nai’a
                                                                                                                        lari,  cojocari,  peptenari,  panurari,  flanelari,  boboari,
           sinamagiri  funeste,  si  mai  astăpta  vre  unu  bine  „Miramare"  catra  Meline.  In  Vien’a  se  făcu  mari
                                                                                                                        tiolari,  coltiunari  (ciorapari)  s.  a.,  in  fine  chiaru  si  in
           său  vre  unu  favoru  dela  unu  asemene  atentatu  pregătiri  spre  a  primi  pre  Domnitoriu  la  reintăr-
                                                                                                                        modulu vietiuirei cu carne de vita si de ăie. In nexu cu
           ucidietoriu polit.                                     cere cu o pompa mai multu decatu strălucită.
                                                                                                                        acestea  este  pusa  netedu  si  chiaru,  cestiunea  de  e-
                 După  aceste  sincere  observatiuni  lasamu  se  ur­  (Diet’a  Ungariei.)  Pentru  câ  onorab.
                                                                                                                        xistentia  in  marele  principatu  alu  Transilvaniei,  a
           meze  aici  unu  micu  eatrasu  dintr’unu  articlu  alu  cetitori  se  aiba  o  mai  buna  ocasiune  de  a  cunăsce
                                                                                                                        locuitoriloru  de  naţionalitate  romanăsca  din  regiu­
           diariului  „Ung.  Lloyd,"  carele  vorbindu  despre  na-  cele  ce  se  petrecu  in  sinulu  parintiloru  patriei  un­
                                                                                                                        nile  limitrofe  cu  Romani’a,  precum  e  pusa  si  exi-
           tionalitati  dice  intre  altele:  „La  inceputulu  erei  de  gureşti  au  mai  vertosu  de  a  se  orientâ  in  privinti’a
                                                                                                                        stenti’a  in  acăsta  tiăra  a  miiloru  de  professionisti
           fusiune,  nationalitatile  manifestară  ăre-care  inclina-  situatiunii  create  prin  fusiunea  partiteloru  mari
                                                                                                                        sasi,  cari  prefăcu  in  manufacture  cele  mai  multe
           tiune  pentru  o  complanare  amicabile  a  diferintieloru  unguresci.  In  siedinti’a  dela  3  Maiu  se  presentă
                                                                                                                        producte  aduse  de  catra  economii  si  speculanţii  ro­
           asistente;  inse  acăsta  inclinatiune  adisparutu.de  camerei  spre  desbatere  si  acceptare  legea  despre
                                                                                                                        mani.  Se  fimu  la  loculu  acesta  bine  intielesi:  noi
           nou;  elementele  mai  sanetăse  s’âu  retrasu  din  glo-  bugetulu  an.  curinte.  Cu  acăsta  ocasiune  Sennyey
                                                                                                                        nu  suntemu  ingrijati  de  existenti’a  individuala  si
           riosulu  locu  si  presa’a  nationalitatiloru  este  dejă  capulu  opositiunii  din  drăpt’a,  luă  cuventulu  si  cerb
                                                                                                                        familiaria  a  classeloru  de  locuitori  enumerate  acilea,
           plina  de  catranu  si  veninu  contra  chauvinismului  dela  guvernu,  câ  inca  inainte  de  închiderea  sessiunii
                                                                                                                        pentruca  indata-ce  oprirea  importului  va  ajunge  a
           magbiaru.  Aceste  suntu  primele  fructe  ale  acelei  se-si  desvălte  programulu,  pentru  câ  poporulu  la
                                                                                                                        fi  definitiva,  aceşti  ămeni  voru  paraşi  Transilvani’a,
           politice,  care  mai  antaiu  sciţi  se  se  sustiena  numai  alegerile  venitărie  se  fia  pusu  in  positiunea  de  a-si
                                                                                                                        Banatulu  si  Bucovin’a  in  tempulu  celu  mai  scurtu,
           pre  terrenulu  de  negatiune,  ăra  acum  proclamă  da  verdictulu  seu  pre  basea  asecurariloru,  ce  i  le
                                                                                                                        si se voru strămută cu locuinti’a pentru totu-deauna
            „sd  r o b i r e a "   de  cinosura  a  sistemului  de  guver­  va  da  guvernulu  cu  privire  la  politic’a  ce  cugeta
           nare.  După  cum  ni  se  pare,  acestu  curiosu  sistemu  a  urmă.  „Astadi  vedemu  —  dice  Sennyey,  —  ca    *)  Yedi  petitiunea  Societatiei  agronomice:  A
           de  guvernare,  ce  p6rta  si  nemeritatulu  atributu  de  lumea  astăpta  lucruri  mari,  ba  chiaru  estraordinari  szomszădos  keleti  tartomânyokbol  a  kărodză  âllatok
            „liberalu,"  va  provocă  graye  consecintie  mai  ver- dela  activitatea  guvernului,  si  sub  influinti’a  ama- hehozatalânak eltiltâsa etc. Rolozsvârtt 1875.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14