Page 5 - 1875-05

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prennmera ia poştele c. si r., si pe 1®
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — Pretiuiu: DD. corespondentă. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 unu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 ti. Anta mvin. Tace’a timbrala a cr. de fiacare pu­
v. a. pe «no anu edu 2 V# galbini mon. sunatâm. blicare.

Ir. 30. ItolOT® 6 Maia 24 Aprile 1875.

p. t. membri ai partiteloru rom. din Transilvani’a Ungari’a ar’ fi applecati a extermină limb’a slava-
Catra p. t. membri ai partiteloru la o c o n f e r i n t i a g e n e r . t i e n e n d a i n S i ­ ciloru cu focu si cu sabia, pentru câ nu care cumu-va,
romane tlin Trausilvani’a. b i i u l a 3 3 M a i u st. n. a. c., spre a ne pro- mai curendu sâu mai tardfu, se ajunga pe de-asupra

Suntu numerâse ocasiunile, unde fiii mai des­ nunciâ asupra atitudinei politice a Romaniloru ar­ celei maghiare, careia si asia ’ia imprumutatu pre­
tinai, energiosi, luminaţi si devotaţi ai cutarui po- deleni facia cu alegerile dietali. ste V din cuvente *), si se fia inaltiata la rangu
3
poru potu dâ probe strălucite despre grigi’a de in- Fia-ne ertatu, facia de suprem’a însemnătate de dialectu comunu officiale, diplomatica alu intre-
teressele acestuia, despre abnegatiunea-lâ eroica si a causei, a dâ espresiune fermei n6stre sperantie, gei populatiuni de origine slaviana preste totu ter-
zelulu loru siuceru natiunale si patrioticu; inse dâra ca barbatii noştri intieleginti si matori din t6te ritoriulu Ungariei, cu atatu mai virtosu, ca acelu
nece-odata mai strălucite, decatu cu ocasiunea ale- unghiurile belei Transilvanie nu voru crutiâ tempu, dialectu este intinsu preste tâta Bohemi’a, Moravi’a,
geriloru dietali in cutare stătu constitutiunale.. A- spesse nece ostenâle, spre a concure cu luminele Silesi’a, Ungari’a pana incâce spre Muncaciu, unde
legerea de deputaţi pentru diet’a tierei e pâtr’a din loru la fericit’a deslegare a cestiunei. Mam’a nâs- se amesteca cu alu ruteniloru, care inca se apro­

capulu anghiului a constitutiunei si constituţiona­ tra iubita, dâra multu cercata, naţiunea, cere in pie multu de alu ceho-slaviloru, si dâca s’ar’ scrie
lismului unui stătu. Acestu dreptu cetatienescu, strimtorarea sa concursulu toturoru fiiloru soi buni cu litere latine, s’ar’ apropiâ si mai multu. Intru
pre catu de frumosu, pre atatu si nepretiuibile, si fideli. Faca cerulu, câ la intentiunat’a confe­ adeveru, ca intelligenti’a celoru 17 milliâne de po-
cuprinde in sene, câ una adeverata picside a Pan­ rintia se se afle intr’un’a lamur’a natiunei si intie- pulatiune slava din acestu imperiu se ocupa fârte
dorei, posibilitatea, tesaurii toturoru bunetatiloru legintiei nâstre ardelene, si se dâ mana cu mana multu cu ide’a si cu planulu, de a cultivă in ve-
politico-sociali, intielesuali si materiali pentru tiâra cei ca anima romana! In unire stă. poterea. Faca nitorin celu multu trei dialecte, adeca celu meri­
si poporu, dâca acele prin indiferentismu, impare- cerulu, câ oftat’a conferintia gener. se ne aduca dionale, care se fia comunu Croatiloru, Serbiloru si
chiari, abusuri si alte asemeni, nu le vomu lasă se pre ranele aniloru din urma acelu remediu, b a 1 - Sloveniloru (din Carinthi’a, Carnioli’a etc.), celu
ne scape din mani. s a m u l u u n i r e i , cu care sant’a causa a natiunei ceho-slavu din Bohemi’a, Moravi’a, Ungari’a etc. si
In patri’a nâstra, precum se sci, preste siepte rom. va fi de diumetate castigata! celu polonescu, carele si asia este ajunsu departe.
optu septemane inca voru fi alegeri dietali; si 6re Din siedinti’a comitetului „Clubului membri- Mare facilitate ar’ fi acâsta in lini’a prima pentru
care patriotu adeveratu, care fiiu credintiosu alu loru rom. a-i comitetului comitat. Clusiu. popârale slave, si in a dâu’a pentru convietiuirea
natiunei sale se nu se interessedie de ele si se nu Clusiu in 27 Aprile 1875. toturoru popâraloru din care este compusu acestu
fia ingrigiatu de decurgerea si modulu reuşitei loru? Presied. club. A l e s a n d u L a z a r u , imperiu. Hei, dâr’ apoi ce s’ar’ alege atunci din
Prin ele se voru decide mare parte destinele tierei vice-presied. Dr. Greg. S i l a s î , cas- limb’a maghiara? Acâsta întrebare si-o punu ei
nâstre, si in ast’a ale natiunei rom., pre unu lus­ sariu Greg. C h i f ’ a , not. Y. R u s u , inşii pe fia-care df. fita cum cestiunea pure filo­
tru de ani inainte; de unde e invederata necessita- membrii: Gabr. P o p u , Y . R o s i e s c u , logica se transformă intre Cehi si Maghiari in ce-
tea imperativa, de a ne sufulcâ de cu bunu tempu L a z a r u B a l d i , I o a n e P e t r a n u . stiune politica de prim’a cathegoria. Cumu dâra
spre a ne defige facia cu cestiunatele alegeri una se pâta vrea maghiarii binele cehiloru, cari preste
tienuta barbatâsca, nu numai corespundietârie ade- acâsta au numeru de âmeni invetiati indoitu mai
verateloru interesse ale poporului, a-i cărui fii ne Missensiunea dintre Cehi si mare decatu este alu maghiariloru, possedu indus­
mandrimu a fi, ci si demna de însemnătatea natiu­ Maghiari #)• tria naţionale, care rivalisâdia cu cea germana, âr’
nei rom. in acâsta patria. industri’a loru este ajutata de unu comerciu, cu
Cunoscutu este lectoriloru „Gazetei,* ca Cehii
Din asemeni consideranti emisese suscrisii cu- care alu poporului maghiaru nu se va potâ mesurâ
si Maghiarii nu se prea sărută in gura unii pe al­
noscutulu loru a p e l u f r a t i e s c u pentru tienerea nici-odata; manufacturele si fabricatele cehiloru au
ţii. Ore inse de candu domnesce ur’a intre acele
unei conferintie rom. transilv. inainte de desu me­ ajunsu de multu articlii de comerciu internaţionale
dâue popâra? Ur’a existe intre densele dela ince-
moratele alegeri dietali; care apelu de mai tâta in* in exportu. Asia dâra ceho-slavii dispunu de mi»
putu, decandu s’au cunoscutu unii pe alţii, cehii si
tieleginti’a n6stra fiendu fostu apretiuitu după in- diulâce fârte respectabili, prin care se-si ajunga
maghiarii; dâra suvenirele cele mai triste ale ace­
tentiunea lui sincera rom., in urmare pentru stabi­ scopulu loru naţionale politicu **). Ei au si bar­
lei ure au remasu in memori’a âmeniloru si s’au
lirea locului unde? a tempului candu? a persânei bati de stătu, cari merita acestu nume, barbati cari
conservatu in istoria, incependu din secolulu alu
au pers6neloru prin cari? si mai alesu a modalita- departe de a fi conduşi de fantasia si a luâ câmpii
15-lea, din dilele imperatului Sigismundu, ale lui
tei, după care se fia conchiamata conferinti’a ? la alergandu după fantome, au invetiatu a si calculă,
Ioanu Corvinu si Mateiu Corvinu, din bellurile Hus-
dorintie mai multelaturali, se tienfi in 11 1. c. la precum a si asteptâ.
sitiloru si ale reformatiunei, pana tardlu in seco­
A.-Iuli’a una c o n s u l t a t i u n e p r e a l a b i l e de In catu pentru atacurile care le vinu dela
lulu alu 17-lea. Cehii tienu bine aminte unu lu­
mai mulţi barbati rom. fruntaşi. Acesti-a, după maghiari, Cehii teneri cu Cehii betrani suntu in
cru: Ca maghiarii la t6te ocasiunile candu autono-
seriâse desbateri, in contielegere fratiâsca statorira, deplinu acordu intru a-i respinge cu aceleaşi argu­
mi’a Bohemiei si naţiunea ceha a fostu in celu
câ „ m e m b r i i p a r t i t e l o r u r o m . d i n mente. Cehiloru nu le-ar’ pasă prea multu de
mai mare peri&ulu, au tienutu cu inimicii acestora,
T r a n s i l v a n i ’ a s e s e c o n v â c e l a o dualismu, candu ar’ vedea, ca iu acâsta systhema
si ca suntu prea pucine acelea epoce in istoria,
c o n f e r i n t i a g e n e r . i n S i b i i u , s p r e candu maghiarii strimtorati greu de impregiurari, de unu nou experimentu, s’ar’ mesurâ la fia-care
a s e p r o n u n c i â a s u p r ’ a t i e n u t e i p o - naţiune si la fia-care provincia a imperiului cu a-
au cercată se dâ man’a cu cehii; din contra, in 1
l i t e c e a R o m a u i l o r u f a c i a c u a l e ­ cele mai multe caşuri ei au conspiratu cu nemţii ceeasi mesurâ, adeca dâca li s’ar recunâsce si san-
g e r i l e d i e t a l i , * c o n v o c a r e a p r o p r i a in contra slaviloru. In tempulu presente spiritele ctionâ de nou i n d i v i d u a l i t a t e a p o l i t i c a s i
a conferintiei cum s i d e f i g e r e a d i l e i intr’unu cehiloru suntu revoltate asupra maghiariloru atatu a u t o n o m a a f i a - c a r e i a , asia, iu catu dâca la
terminu anumitu, câ adeca intre conferintia si ale­ pentru neaudit’a insielatiune ai pacalitura ce li s’a unele este respectatu dreptulu p u b l i c u istoricu,
gerile dietali se remanea unu intrevalu de 30—40 intemplatu si loru, câ la tâte celelalte tieri si po­ se fia respectatu la tâte, sâu se se modifice alu
dile, incredintiandu-o susemnatului clubu; mai adau- pâra, prin inchiaiarea dualismului, catu si din caus’a toturoru preste totu, camu pe calile indigitate in
gundu si acea, câ „ c a t r a p r â s a n t i e l e l o r u persecutiunei inversiunate, puse in mişcare de catra
p p . m e t r o p o l i t i d e B l a s i u s i S i b i i u , c â maghiari in contra nationalitatiei si limbei slavaci- *) Mii de cuvinte maghiare de prim’a ne-
c a p i b e s e r i c e s c i a i R o m a n i l o r u , c l u b u l u loru din Ungari’a de susu, cari câ poporu de aprâpe Cessitate suntu de origine slaviana. Ablak, Abrâ-
s e i n d e r e p t e s p e c i a l m i n t e o r o g a r e , c â 2 milliâne suflete au aceea-si limba cu cei 4 mil- zat, Abrak, Abrasz, Akna. Ako, Asztal, Asztag,
e f l u i n t i ’ a d o r i n t i e i n â s t r e a t o t u r o r u , Azsag, Bâba, Bab, Bâcs, Bagaria, Bajâr, Bajnok,
liâne 200 mii cehi **), differindu numai in unii
p e n t r u c â E x c e l e n t i e l e S a l e a s i s d e r e provincialismi; dâra tocma din acâsta causa se in- Bâlvâny, Bân, Barât, Barâzda, Bârd, Barlang,
s e n u p r e g e t e a p a r t e c i p â l a c o n f e r i n ­ (Brlog), Be8ze, Beszâd, Beretva, Bicsak, Belezna,
tielege fârte usioru, ca literaţii si toti fanaticii din Bodâ, Bodnâr, Bodza, Boglya, Bolha, Bolog, Bolyg,
t i a / Bolylja, Borda, Borona, Borz, Gazda, Szolga, J-
Conformu acestei însărcinări, după ce actulu a- spâny, Kormâny, Yâros, etc. etc.
*) A se vedâ si nr. 29. —
legeriloru dietali se prenunciă intre 1—15 Iuliu **) Yedi F. Schmidt Statistik des oesterr. **) In dilele trecute li se mai votara 300,000
st. n., suscrisii g r ă b e s c u a c o n c h i a m â p r e StaateB, pag. 9 6 — 9 7 . fi. v. a. pentru infiintiarea uuui alu douilea teatru. —