Page 7 - 1875-05
P. 7

nu  este  tocmai  asiâ  de  asecurata,  precum  se  spune.   Degulameutulu Întreprinderii                    duşi  loculu,  deput.  actuale  din  cerculu  superiore
         Caimaconulu  ministrului  de  resbelu  a  plecatu  dilele  a-         subcomitetului                          uliu  Horvâth  da  cetire  proiectului  de  decisiune
         ceste  la  marea  nbgra,  câ  se  faca  o  revista  asupra  dela  despartiementulu  VI  alu  Associetiunei  transil­  conformu  altoru  proiecte  din  alte  municipia,  care
         fortificatiuniloru  de  acolo,  bra  la  Adrianopole  se  vane  pentru  literatur’a  romana  si  cultur’a  poporu­  mminduse  cu  cele  mai  entusiastice  „bljenuri"  se
         concentra  bste  însemnata,  spre  a  se  formă  castre   lui  romanu,  privitoriu  la  îndemnarea  tenerimii  ro­  redica  la  val6re  de  conclusu,  si  se  decide  totu-odata
         de  esercitiu.  Comand’a  asupra  acestei  armate  con­  mane spre imbracisisrea măiestriei si a comerciului.  a  se  tramite  clubului  natiunale  maghiaru  in  Clusiu,
         centrate  a  luatu-o  principele  Iussuf  Izeddin.  —                                                        afora  de  aceea  una  adressa  ministrului  presiedinte,
                                                                            S e c ţ i u n e a   I .   S c o p u l u .
         Diurnalele  semi-officiali  din  Rhssi’a  inca  vorbescu                                                     ministrului  de  interne  Col.  Tisza,  precum  si  adressa
         multu  de  resolverea  cestiunii  orientali,  de  eliberarea   §  1.  Scopulu  întreprinderii  pe  langa  celu   de  incredere  nou  denumitului  secretariu  de  stătu
         crestiniloru  din  jugulu  turcescu,  ba  mergu  pana  a   generalmente  desemnatu  in  §  2  din  statutele  ge­  )r. Gabriele Kembny.
         aruncă  sorti  asupra  aceloru  provincie  turceaci,  cari   nerali  ale  Associatiunei  transilvane,  e  specialmente   Se  decise  a  se  dă  votu  de  incredere  actuale-
         la  resolverea  Gestiunii  orientali  ar  trebui  se  cada   inaintarea  comerciului  si  a  industriei  prin  conferiri   ui  vice-comite  Josef  P6tsa  pentru  tactic’a  condu-
         in  manile  Russiei.  —  Din  alta  parte  se  comunica,   de  stipendie  sistemisate,  si  alte  ajutbrie  pentru  te­  cerei  trebiloru  comitatului  in  tempulu  dela  1872,
         ca  creştinii  din  Bosni’a  suntu  asiâ  de  maltrataţi  de   norii  romani  din  territoriulu  despartiementului,  cari   de  candu  figurbza  câ  vice-corniţele  acestui  comitatu
         catra  turci,  incatu  sate  întregi  se  vedu  necessitate   voru  a  se  aplică  la  vre-o  meseria  sbu  la  comerciu   si  câ  midiulocitoriulu  celu  mai  mare  alu  fusiunei
         a emigr’a parte in Muntenegru, parte in Serbi’a.       preste totu.                                           partiteloru odenibra opuse maghiare. —
               Soirile  mai  n6ue  de  pre  campulu  de  lupta  din      S e c ţ i u n e a   I I .   M  e d i u l b c e l e .  Cu  acbsta  se  finf  adunarea  si  membrii  se  in-
         Ispani’a  spunu,  ca  carlistii  au  suferitu  la  Lerta  in   § 2. Mediul6cele pentru ajungerea scopului    trunira  la  unu  prandiu  in  otelulu  din  locu.  —
          Oastellon  o  lovire  cumplita.  Generalulu  Montenegro  indigetatu in § 1 suntu:                            Aicia  după  datena  se  redicara  toaste  preste  toaste,
         i*a  Surprinsu  si  după  o  lupta  scurta  a  facutu  o   a) taxele anuali dela membrii acestei intrepinderi;   pentru  regele,  ministeriu  actuale,  carele  singuru  e
          mulţime  de  prisonieri.  Morţi  au  remasu  vr’o  30   b)  veniturile ce voru incurge din prelegeri publice   chiamatu  a  salvă  on6rea  si  poterea  Ungariei;  pen­
          de  carlisti,  bra  prinşi  21  oficieri  si  214  soldaţi.   si alte petreceri, cu scopu filantropicu, si   tru  senguraticii  miniştrii,  capii  foşti  ai  partiteloru
         Scirea  despre  acbsta  victoria  a  facutu  mare  bucuria   c)  alte contribuiri benevole.                   acuma fusionate etc. —
          in  Madridu.  Carlistii  la  Orio  inca  au  invinsu  si
                                                                     § 3. Membrii acestei întreprinderi suntu:              Nu  potu  intrelasâ  neamentita  aceea  incidentia,
          tocma  se  scrie  ca  in  Ispania  acumu  merge  reu  lui   a)  fundatori, cari contribue una-data pentru totu-   care  m’a  surprinsu  mai  tare,  candu  d.  vice-comite
          Alfonsu, si din confusiune se consolida republicanii.
                                                                     deaun’a 3 fi. v. a. si cari voru potb face usu    ridică  unu  toastu  numai  de  patru  cuvinte  si  inca
               —    Doi)   Alfonso,   principele   sbu   infan-      de drepturile acordate in § 14 alu regulamen­     germanesce  pentru  cavalerii  sasi  „ E i n   H  o c h   d e n
          tulu  Spaniei  qua  rege,  aflandu-se  in  Greciu  (Grătz)   tului despartiementeloru;                       S a c h s e n , "   dbra  de  naţiunea  romana  nece  pomana,
          in  Styria,  fii  de  catra  junimea  universaria  persiflatu   b)  ordinari, cari solvescu pe anu 2 fi. v. a.;   firesce,  ca  nece  nu  a  fostu  presente  neme.  —  Unu
          si  batjocoritu  parte  la  palatulu  seu  parte  in  mer-   c)  ajutori, cari solvescu pe anu celu pucinu 1 fi.   betranu  proprietariu  din  comitatu  cu  numele  Tu-
          sulu  si  intorsulu  lui  dela  beserica  cu  soci’a  Dona   val. astr.                                      roczi  Păi  se  adoperă  a  redicâ  unu  toastu  intru  sa-
          Blanca.  La  esitu  din  beser.  ei  facil  junimea  mu-   §  4.  T6te  afacerile  administrative  si  finan-   netatea  a  doi  romani  prea  demni,  cari  au  colucratu
          sica  de  pisici  spectacul6sa  strigundui-se  tiranu,  lo­  ciarie  cadu  in  competinti’a  subcomitetului  despar­  resp.  au  voitu  a  colucrâ  la  pacific’a  învoire  intre
          tru,  carnifice,  „Abasso  il  brigante,"  pentru  sângele  tiementului,  conformu  §-lui  13  din  regulamentulu   ungurii  si  romanii  din  acestu  comitatu  si  anume  a
          versatu  intre  poporulu  Spaniei,  si  numai  politi’a  ii  pentru despartiementele Assoc                   dd:  Vasilie  Moldovanu  si  Ioane  Orosz-Rusu,  cari
          scapă  câ  prin  pene;  sbr’a  altu  tumultu,  strigundu­  S e c ţ i u n e a  III. D  e t e r m  i n a t i u n i   g e n e r a l e .  firesce  nu  fura  presenti;  la  care  d.  deputatu  Juliu
          i-se  „Capitanu  de  lotri."  Politi’a  numai  cu  arm’a                                                     Horvâth  i  respunse  infuriatu  câ  totu-deauna,  candu
                                                                        5.   Cassariulu subcomitetului e datoriu
          ii  potil  imprasciâ  si  cu  arestarea.  Rectorulu  mag-                                                    vede  bataru  pomenindu-se  de  romani,  in  unu  tonu
                                                                tramite in totu semestrulu comitetului centrale din    destulu  de  categoricu,  dicundu,  ca  Ungari’a  si-a
          nificu  nu  i  potil  linisci  si  in  28  vigili’a  de  secu-   Sibiiu spre scientia si publicare unu conspectu sub-
          rantia  petrunse  cu  arm’a  pana  la  universitate,  după   scrisu de directorele si controlorulu subcomitetului,   eluptatudominatiunea(uralmât),  de  a l t e    n a ţ i u n i
          ce  Alfonso  suferi  si  lovituri  si  palmi.  Sbr’a  luara                                                  n u    v r b    s e    m  a i    s c i a , s i c a   acia  acuma  nu  se
                                                                 despre starea fondului acestei întreprinderi.
          parte  la  tumultu  preste  10  mii  lucratori,  toti  in-                                                   tractbza  de  singuratece  persbne  si  natiunalitati,  ci
                                                                        6.    Numerulu  stipendieloru,  precum  si  spe­  numai  despre  „Magyarorszâg."  —  La  acbsta  se  a-
          versiunati  asupra  lui  Alfonso  pentru  tirania.  S’a
                                                                 cialitatea  meseriei  si  a  comerciului,  pentru  cari  voru  cordă  si  marele  boieriu  si  capitanu  alu  Fagarasiu-
          consemnatu  armat’a,  s’a  desiertatu  asupra-i  pistole,
                                                                 avb  a  se  impartf  stipendiele  sbu  ajutbriele,  le  sta   lui  —  carele  inca  fuse  presente  la  „âldamasiu"
          aruncatu  petre  si  reg.  de  inf.  Franz  Cari  numai
                                                                 toresce  din  anu  in  anu  adunarea  generale  a  des-  si  inca  se  esprimă,  ca  nu  recun6sce  altu-ceva  de
          cu baioneta potil imprascia poporulu.
                                                                 partiamentului.                                       catu  unu  „Magyarnemzet"  si  cene  vrb  se  locuibsca
               In  29  proclamstiuni  pe  păreţi,  ca  celu  mai
          micu  escesu  se  va  năduşi  cu  arm’a.  La  8  6re  to­   §  7.  Din  midiulbcele  incurse  se  distribue  in  cu  elu,  acelu-a  invetie  alu  respectă,  ori  „menyen."*)
                                                                 totu  an.  /   parti,  br’  a  5-a  parte  se  capitalisbza  —  Asia  trecfi  ospetiulu  celu  mare  alu  fusionarei.—
                                                                           4
          tuşi  se  repetiesce  scen’a.  Armat’a  incarca,  cavale-         5
          ri’a  asemenea,  si  numai  asia  incetara  aruncurile  de   in favbrea crescerii fondului intreprinderei.         Si  din  acbsta  impregiurare  potu  invetiâ  acei
          petre  asupra  miliţiei.  Alfonso  -si  batea  jocu  de     §  8.  Tbte  publicările  de  concursu  se  voru  domni  romani,  cari  s’au  fusionatu  pana  acuma  cu  asia
          poporu  cu  scliime  de  pe  ferbstra.  In  30  brasi  si   face  atatu  in  f6i’a  Associatiunii,  conformu  §-lui  33  numit’a  „partita  liberala,"  câ  se  pbta  vedb  ce  potu
          repetiesce  tumultulu.  Vine  la  9  6re  unu  batalionu   alu  statuteloru  generali,  catu  si  pe  territoriulu  des­  asceptâ mai in colo. —
          de  inf.  si  husari  si  regalisara  cu  sabiale.  Mulţi   partiementului  in  t6te  comunele  apartienetbrie  de                         Unu T e r n a v e a n u .
          fura  răniţi  ai  de  arma  si  de  petre.  Focu  nu  se   elu,  după  modalitatea,  carea  o  va  află  comitetulu
          comendâ.  La  min.  si  imperatulu  se  reportă.  Vine   despartiementului mai corespundietbria.
          si  gubernatoriulu  tierei  si  impuse  strictu  regimentu*   § 9. La casa candu s’ar’ dissolve acbsta in                  ţi A T I A I I.,
          Dela  min.  sosi  telegramu,  ca  gubern.  e  impoteritu  treprindere, tbta averea ei Va trece la „Associatiu-                    ( U  r m  a r e . )
           a  închide  universitatea  pe  acestu  sem.  Studenţii  nea transilvana pentru literatur’a romana si cultu­       Fiindu-ne  date  identitatea  CUgetariloru  si  des-
           de  frica  s’au  liniscitu,  tragundu-se  mulţi  la  disci  r’a poporului romanu."                           voltarea  inteligintieloru,  analogi’a  limbeloru  nbstre
           plină.                                                       D  e v ’ a ,  30 Martiu 1876.
                                                                                                                        respective  nu  mai  e  ua  minune.  Adi  religiunea  nu
                Ce  se’nsemneze  simpathi'a  poporului  in  Stiri’a  I o a n e  P a  p i u  m. p.,   A l e s i u   O  l a r i u  m. p.   mai  are  nici  puterea  politica  nici  puterea  morale
           catra  tiranisatii  spanioli?  E  materia  multa  preg       directore.                   actuariu           d’ua-dinibra.  Dbr’  religiunea,  in  epoce  apropiate  de
           nanta  in  aeru,  care  va  exploda.  S’a  si  pusu  la                                 „Transilvani’a."     noi,  a  fostu  totu  idealulu  esistintiei,  suculu  simtie-
           cale  politi’a  de  stătu  stricta,  in  Gratiu,  după  man-                                                 mentului,  fiacar’a  căminului,  mus’a  poesiei  si  a  ar-
           datu inaltu. —                                                                                               teloru,  lumin’a  sciintiei,  regin’a  politicei,  refugiu  si
                (Archiduc.  Cari  Ludovicu  e  cumnatu  lui  Don           Din c o m  i t a t u l u   C e t a t e i   d e   b a l t a    consolare  in  durere,  paveza  si  ajutoriu  in  lupta,
           Alfonso).  Miuistr.  Stremayer  resosindu  din  Gratiu                               in 28/4 1876. —         sprijinu  si  usiurare  in  munca:  eperantia  intr’ua
           conferi  cu  Unger  si  Lasser.  Din  Dalmati’a  sosiră                                                      vibtia  mai  buna,  in  care  sufletulu  se  dilata  câ  ete-
           avisari stricte.                                              Prea Stimate D. Redactorul                     rulu  prin  infinita,  acea  sperantia  atatu  de  combătută
                                                                     ....  In  18  cur.  se  tienil  si  in  comitatulu  Cetatei  de  si  atatu  de  inradecinata,  si,  gratia  careia,  prin  mbrte
                                B u c u r e s c i ,  19 Aprile 1876.  balta  adunarea  pentru  fusiunea  partiteloru  maghiare.  dierimu nemurirea.
                M.  S.  Domnitorulu,  Vineri,  18  ale  curentei,  Convocarea  se  facă  cu  datu  din  5  Aprile  a.  c.  de   Si  religiunea  a  fostu  una  si  singura  la  popb-
           a  primitu  in  audientia  pe  Ex.  Sa  D.  Comite  Iosef  catra  presiedentii  partiteloru:  conte  Bethlen  Camillo  rele latine.
           Zichy,  consiliaru  intimu  alu  M.  S.  Imperatorelui  câ  deakistu  si  Petri  Jstvân  câ  stengaciu.  —  Con-
                                                                                                                             Consciinti’a  nbstra  religibsa  numera  trei  trans­
           Austriei,  Rege  alu  Ungariei,  care,  in  int6rcerea  s’a  vocatoriale  s’au  tramisu  deodata  la  toti  membrii
                                                                                                                        formări  de  căpetenia.  Adoramu  mai  antaiu  natur’a
           dela  Constantinopole,  s’a  opritu  in  capitala  spre  a  atatu  virili,  catu  si  aleşi  ai  comissiunei  comit,  per­  siavemu  alu  ei  cultu.  Apoi  admitemu  paganismulu
           se pre8entâ Inaltimei Sale.                           manente,  afora  de  aceea  la  toti  onoratiorii  fora   greco-latinu.  In  fine,  candu  dieii  pagam  cadu  de
                M.  M.  L.  L.  Domnitorulu  si  D6mn’a,  in  a-  destingere,  dbra  mai  cu  sbma  maghiari,  chiaman-   p’ale  loru  altare  si  fugu  dintr'ale  loru  temple  câ
           ceeasi  di,  au  binevoitu  a  întruni  la  prandiu  pe  duse  pe  18/4  in  localulu  municipiului  comitatense.   si  din’a  nbstra  credintia,  doctrin’a  produsa  prin  u-
           Ex.  Sa  D.  Comite  Iosef  Zichy,  D.  Viconte  de  Cor-  —  Convocaţii  maghiari  veniră  mai  toti,  dintre  ro­  nirea  dieului  semitu  cu  ideele  elenice  —  doctrin’a
           nulier-Lucinibre,   comandantulu   Staţionarului   de  mani  n e c e u n u l u ,   si  una  parte  neconsiderabila   numita  crestinismu  —  deschide  unu  nou  ceru  spe-
           resbelu  francesu  „Le  Petrei";  D.  A.  de  Krehmer,  câ  vre-o  6—7  sasi,  si  si  aceştia  numai  din  par­  rantieloru nbstre.
           maioru  in  armat’a  rusa;  D.  Comite  Pierre  de  Cossb-  tea  inferi6ra  a  comitatului,  din  cea  superibra  nece   Candu  barbarii  se  respandescu  in  Europa  si
           Brissac,  atasiatu  la  ambasad’a  Franciei  din  Oon-  unulu. —                                             candu  credinti’a  interna  nu  pbte  tienb  loculu  unei
           stantinopole;  D.  Comite  August  Zichy  si  mai  mulţi    Coadunatii  se  si  constitue,  alegundusi  presie-   tari  autoritati,  catolicismulu  romanu  se  organisa  si
           D-ni membri ai membri ai corpului diplomaticu.         dente  de  etate,  care  după  una  vorbire  scurta,  in   ale  sble  temelii  se  rădică  din  colibele  pene  la  pala­
                D.  ministru  presiedinte,  D.  ministru  de  externe,  carea  -si  exprima  bucuria  fusionarei  partiteloru  ce-   tele  nbstre.  La  cea  d’antaia  crisa  a  spiritului
           D.  principe  Dimitrie  Ghic’a  si  D.  Nicolae  Cr9tiu-  loru  dbua  mari  unguresci,  precum  si  folbsele  ce  le   modernu,  chiaru  de  candu  cu  reform’a  protestante,
           lescu,  agentu  diplomaticu  alu  României  la  Berlinu,  pbte  aduce  acbsta  fusiune,  dechiara  adunanti’a  de   nu imbracisiamu de locu nou’a religiune, cam in-
           au luatu parte la acestu prandiu. „Monit."             deschisa. —
                                                                       După  alegerea  presiedentelui  clubului  in  per-    *) Si dbca va   fi elu unu tiranu, i se cuvine
                                                                  sbn’a  contelui  Camillu  de  Bethlen,  acesta  ocupan­  respectarea? R.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12