Page 12 - 1875-08

La 6 6re după amddie, Mari’a Sa Domnitorulu totale alu scdleloru a crescutu iu anulu d) ca au o purtare morala buna.
ridica siedinti’a, si după ce s’a intretienutu fu 1873 — 74 cu 25; inse acestu sporu pro­ Mai încolo se arate ca, — cari limbi din pa­
toti membrii societăţii in parte, parasesce sal’a in- vine din instrucţiunea privata, care a cres­ tria si in care mesura le sciu. —
socitu de toti membrii societăţii. cutu in acestu anu cu 60 de institute Dela comissiunea silvanale din districtulu Na­
Presiedinte, CAROLU, private; prin urmare instrucţiunea publica, seudului.
a snferitu si in acestu anu scadiementu Naseudu 26 Iuliu 1875.
Yice-presiedinte, A. A. C a n t a c u z i n u .
Secretariu generalu G. I. L aho v â r i . de 34 de sc61i. Presiedintele:
Si numerulu totale alu scolariloru a
După „Monitoriulu officiale* alu României. P o r c i n s .
scadiutu cu.............................. 6470
(Revist’a pedagogica.)
A l t u a v e n t u . In Paris s’a creatu la scdl’a — In comitatulu Turdii locustele continua a Nr. 2047—1875., 1-3
de limbd orientali viie una catedra de limb’a si r6de totu pe unde se asiadia, pana si foile cele Concursu.
literatur’a romana. Ecca cum referdza Aleg. Liberu amare de nuci. De ce nu se instruesce poporulu,
si Telegrafulu despre aedsta: vedi Orientulu. câ indata după pldia sdu demindtia, candu rdu’a le Devenindu in vacantia staţiunea pofessorale
impedeca sburarea, se le nimicdsca cu totulu, pana
Suntemu informaţi in modulu celu mai positivu pentru music’a instrumentale si vocale la gimnasiulu
câ s’a creatu in Paris, la scol’a de limbi orientale a nu fi facutu daune? In Romani’a se practica de aici, se publica concursu in terminu pana la 1 5
vii, o catedra de limb’a si literatur’a romana. acdst’a cu successu, de si ârdele vinu stoluri preste Septeinlire a. C. pre langa urmatdriele con-
stoluri din Turci’a, in catu laşa multa dauna după
Totu Franci’a, care puse petr’a fundamentale sene in părţile mai sudice. ditiuni:
la edificiulu nostru politicu, totu ea a trebuitu se 1. Concurentele se doveddsca, ca este romanu
aiba onorea de a se face percursorele ideiloru si — In Ardealu se afla pana acum 12 baterii de nascere si greco-catolicu de religiune.
simtieminteloru romane in ocidente. artileria, si mai vinu 2 la regim. 8 din Ardealu, 2. Se aiba cunoscintia perfecta nu numai a
9 remanu in Sibiiu, 3 in Brasiovu si 2 in Clusiu.
Pentru ocuparea acestei catedre este chiamatu In Transilv., Banatu, f. granitie militari si unele artei musicali si instrumentali, ci si a celei vocali,
unu invetiatu emineute, D. Emile Picot, care nu- comitate naţionali, se va organisâ gendarmeri’a rni- si in specie: se cun 6sca cântările ndstre besericesci
mera intre cunoscuţii sei, pe cei mai destinşi băr­ litaricesce, supuinduse min. de interne. Asia cu­ spre a le potd pune pre note, si a formă cm juni­
baţi din Romani’a, asia câ. numirea sa promite cele prinde proiectulu de lege nou despre organisatiunea mea scolastica de aici unu choru besericescu catu
mai mari serviţii causei romane. mai perfectu.
politiei.
Felicitandu din totu sufletulu pe D. Emile — Ministeriulu comunu de resbelu vre a luâ 3. Se producă documente autentice despre ser-
Picot, aducemu omagiele nostre de recunosointia 25 mii pusce Wendl dela min. ungur, de apararea vitiele sale de pana aici, si despre progressulu ce
gloriosei Franciei. -lu va fi facutu.
tierii, si pretiulu se-lu socotdsca in quot’a bugetu­ 4. Se producă atestate de moralitate.
Cursulu va incepe in lun’a lui Novembre viitoru, lui de resbelu, ce are Ungari’a a respunde. —
si se voru face regulatu cate trei lectiuni pe sep- Emolumentele împreunate cu aedsta staţiune
temana. Pensionaţii pentru lucruri de mana. consistu in 500 fi. v. a. si relutu de cortelu 100 fl.
v. a. anuali.
Speramu forte multu câ inteligenti’a si patrio­ Indemnatu de unele onorate ddmne zsldse pen­
tic’» junime romana din Francia, va pune umerulu tru instruirea secsului femeescu in lucruri de mana Dâritorii de a occupâ aedsta staţiune voru avd
câ acestu cursu se ajunga intre cele d’antaiu din industriari, m’amu resolvitu a deschide unu ate- se-si substdrna concursele sale in terminulu indigi-
scol’a de limbi orientale vii. lierill de totu-feliulu de lucruri cu la na, m ă r ­ tatu la Y e n e r a t u l u O r d i n a r i a t u m e t r o p o ­
Fiindu câ D. Picot, doresce se instruiască pe g e l e , c u m e t a s e , i n d r e i t u r a , t i o l u i t u , l i t a n i i .
auditorii sei si asupr’a istoriei si geografiei tieriloru f l o r i si cuseturi de totu-feliulu si cu m a s i n ’ a , Din siedinti’a consistoriului metropolitanu gr.-
romane, solicita dela romanii invetiati si iubitQri dela cele incepatârie pana si la modista, c r o i t u catolicu de Alb’a-Iuli’a tienuta in Blasiu la 31
de progresu, tramiterea toturoru documenteloru si d e r o c h i i si t 6te cele cerute de activitatea unei Iuliu 1875.
materialeloru esacte cari ar’ potd se-i fia utile la economiste active industruarie si vorbirea nemtiesce.
cursulu seu. „Orient." Pretiulu la incepatârie 1 II. pre luna; la
Nu Yomu fi atatu de indifcrinti, incatu se nu c u s u t u l a a l b i t u r i , t i o l u i t u , m o d i s t a Pretiurile piacei
ne interesamu si se nu folo 3imu aedsta occasiune, 2 IX., cusutu la m a ş i n a 3 II.Ş la croitura de
tramitendu eminentului literatu E. Picot si din păr­ r o c h i i 6 II. pe luna si vorbirea nemtiesce. in 6 Augustu 1875.
ţile nâstre datele geografice si descrierile impregiu- Tempulu instruirei va fi dela 8 — 12 si dela Pretiulu
rariloru patriei ndstre. Sapienţi satis. — 2—6 6re in Uliti’a mare cu ceva mai insusu dela Mesura Specia fructeloru fl. cr.
băile de aburu cu 3 —4 case. Cunoscintiele casci-
gate la calitate de madama in cursu de mai mulţi
fruntea . 4 48
Noutati diverse. ani, atatu in sc61a, catu si la madame de renume, Granu • midiulociu 4 14
■mi dau curagiu a face apellu la t 6te mamele ro­ de diosu 3 88
CD
( M i ş c a r e a s c o l e l o r u d i n R o m a n i ' a . ) mane naţionali,- rogandu-le a me spriginf in pro- cu Mestecatu • • 3 24
După tablourile statistice ale ministeriului de culte pusulu meu, care pentru tdta vidti’a juneloru eleve o 1 from6sa 2 34
si instrucţiune publica, starea scâleloru din Romani’a pdte fi numai fericitoriu. Din partemi me voi in- o Secara de midiulocu 2 28
j-,
pe anii şcolari 1871-1871, 1872-1883 si 1873 cordâ a satisface comuneloru dorintie si pretensiuni C<3 Ordiulu frumosu 3
—1874 se afla astu-feliu: ale parintiloru, inaintandu si fortiele activitatii in* O de midiulocu 2 88
frumosu
74
1
Numerulu totale alu scoleloru publice dustriarie. •fi Ovesulu de midiulocu 1 68
1
si private de ambele secse din Romani’a B r a s i o v u , 23 luniu 1875. cO Porumbulu 3 20
pe an. scolariu 1871 1872 a fostu . . 3,591 B i d n, ca Meiu * » • 4 68
CD Hrişcă — —
Din acestu numeru 2130 de scoli croitoriului de totu-feliulu de lucruri, Mazerea • * * 4 14
apartienu instrucţiunii primare rurale de barbatesci, femeesoi si pentru preoţime s Lintea , , — —
arabele secse; 239 apartienu instrucţiunii si la mortu serviţi’». Faseolea 4 40
prim. urbane de ambele secse; 27 in­ Sementia de inu 7 32
strucţiunii speciale; 35 instrucţiunii se­ Cartofi . 1 6
cundare de ambele secse; 8 instrucţiunii Nr. 21 — 1875, 1-3 S3 Carne de vita , — 18
a
superiore, adeca cele doue universităţi (din Escriere tle concurau. £3 „ de rimatoriu 28
Iaşi si Bucuresci) cu 8 facultati; 152 „ de berbece — 14
instrucţiunii private de ambele secse. Devenindu in vacantia unu postu de Magistru H >2 Seu do vita prospetu 20 —
<X>
—
Oi CO
Numerulu totale alu junimii studiose silvanale (forestieriu) din districtulu Naseudului cu o p WWW topitu
de ambele secse............................................ 104,033 locuinti’a in Naseudu sdu eventualminte in Borgo-
Pe an. scolarin 1872 — 1872 nume­ Prundu, se escrie prin aedsta concursu.
rulu totale alu scdleloru publice si pri­ Cu acestu postu suntu sistemisate urmatdriale Csirsimrll©
vate de ambele secse a fostu . . . . 2,647 emolemente anuali: la bursa ia 6 Augustu 1875 stă asia:
dr’ numerulu totale alu junimii studiose. 109,028 a) salariulu.................................... 600 fi. V. a.
Prin urmare numerulu scdleloru pe b) pausialu de calatoria . . 150 „ » » Galbini împărătesei— 5 (1. 28 cr. V. H
an. scol. 1871—1873 a scadiutu cu . 944 c) pausialu de cancelaria . . 50 , , , Napoleoni — — — 8 fl 91 * n
dr’ numerulu junimii studiose a crescutu cu 4,995 800 fi. v. a. Augsburg — — — 528 n — * fe
Minusulu in sc61i si plusula in şco­ Afara de aedsta pentru unele afaceri speciali Londonu — — _ 111 » 35 w r
lari lu gasimu astu-feliu: se competu si spdsse de calatoria si diurne. — Imprumutulu naţionala — 74 D 20 w V
Instrucţiunea primara rurale de am­ Cei ce voiescu a occupâ acestu postu, au se-si Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 a 95 fi b
bele secse a scadiutu cu . . . . . 155 astdrna cererile loru dea dreptulu la subscris’a co- Obligaţiunile rurale uugare 82 n 20
de sedii; dr’ instrucţiunea primara urbana missiune silvanale pana celu 1 1 1 3 1 ft 11 In teill|lU b a
a crescutu cu................................................ 97 de O septemani, prin care se documenteze; » » temesiane 80 ţ» 75 n w
Instrucţiunea speciale a cadiutu cu. 5 a) ca suntu maioreni si sui juris, t f n transilvane 8l w 25 w w
Iustructiunea secundara stătu-quo . — b) ca au absolvatu studiile forestali la o acade­ n n croato-slav. 84 n — w w
Instrucţiunea privata a crescutu cu. 28 mia sdu la o facultate publica, Acţiunile bancei — — 933 Ti — n W
de sc61i si cu 875 şcolari. c) ca au depusu essamenele de forestieria, si au „ creditului — — 217 n 20 b w
Pe an. sc61. 1873 — 1874 numerulu practisatu cu successu bunu celu pucinu doi ani,

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U , IOANE GflTT si fiiu HENRICU.