Page 9 - 1875-08

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se premunera la poştele c. si r., si pe Îs
Fdi'ft, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Jknmlu IIXIIIL DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fi., pe */s 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. da flacare pu»
v, a. pe una anu sdu 2 1 / galbini mon. sunatâria. blicare.
l

Sr. 54. Brasiovu 8 Augusta 27 luliu j375.
.............. ..» ;

SSrasîovM, 6 Augustu st. n. 1875. Erzegovin’a diariulu nemtiescu „Fremdenblatt* si-a „Semnulu specificu, trasur’a specificş, care re-
luatu ansa de a croi unu articlu, care, fiinduca vor- dica pre guvernulu actualu preste tâte partitele si
Polemi'a referitâria la revisiunea pactului dua-
besce si de poporulu romanu, in totu casulu merita guvernele de mai ’nainte, este, ca elu face numai
listicu se p 6rta inca cu mare esacerbare si tena­
se-lu cunâsca si cetitorii noştri. Numit’a foia dice, si numai politica naţionale maghiara, elu si-a pro-
citate in diariele maghiare si germane austriaco;
ca se ingrozesce candu cugeta la eventualitatea pusu a realisâ cu orce pretiu idea de stătu ma­
ba ea incepe a luâ dimensiuni totu mai mari si a
unei imbucatatiri a Turciei, inse cu tdte aceste nu ghiaru si de a imblandi elementele naţionali, cari
se manifestă chiaru in adunari publice, conchiamate
crdde, câ vointi’a, de a respectă tractatele si do* nu se potu împacă cu ideea de stătu nationalu ma­
numai spre a se face demonstratiuni si eventual-
rinti’a, de a sustiend pacea in orientulu Europei se ghiaru si gravitdza in afara. . . . Noi nu suntemu
minte a se esercitâ 6re-care pressiune a supra spi-
mdrga asiâ departe, incatu se se stabildsca princi­ mai pucinu buni maghiari, decatu guvernulu actualu
riteloru irritate ale unguriloru pretenţioşi si mal-
piulu, ca Austri’a trebue se r e n u u c i e n e c o n ­ si partisanii sei, inse după parerea ndstra nice o
contenti. In Austri’a s’au tienutu deja mai multe
d i ţ i o n a ţ i i l a c u g e t u l u , d e a-si l a r g i c o n - partita na p 6te av6 dreptulu, de a monopolisâ pen­
adunari de alegatori, cari se pronunciara categoricu
f i n i e l e t e r r i t o r i u l u i s e u . Austri’a a perdutu tru sine maghiari 8mulu. Unu guvernu sdu o par­
si resolutu contra ori-carei concessiuni, ce s’ar face
provinciele italiano, garnisănele sale nu mai ajungu tita constituţionale nu p 6te se faca in Ungari’a de­
Ungariei din partea guvernului austriacu.
pana la Rinu si Main, ba a perdutu chiaru si catu politica maghiara, inse întrebarea este, ca de ce
Diariulu „Deutsche Ztg.* dice, ca ungurii n’au
partea sa in Schleswig-Holstein, si acum totuşi se midiuldce se folosesce intru ajungarea scopului po­
nimeritu momentulu oportunu, spre a-si realisâ pla-
nu spere a-si largi confiniele, la casu se i se ofere liticei sale? Statulu maghiaru nu se p 6te consolidâ
nulu, ce tinde la esoperarea unoru concessiuni de
ocasinnea binevenita? înainte de ast’a cu 21 de ani prin declamatiuni sterile, ci prin fapte si institu-
mare gravitate. Ungurii amenintiau pana acum cu
Austri’a a avutu cea mai buna ocasiune de a-si tiuni sanetăse. Conditiunea cea mai esenţiale, adeca
uniunea personale, cu redicarea vamei la riulu Laita
întinde confiniele departe in sudu-ostulu Europei; Alfa si Omega adeveratei politice maghiare este
si altele, inse aceste nu mai suntu amenintiari.
a t u n c i f l a m u r i l e A u s t r i e i f a l f a i a u i n „crearea unei bune administratiuni de stătu.“ Po­
Numit’a foia asdmena apoi legaturele dintre unguri
B u c u r e s c i si regimentele austriaco veghiau la litic’a opositiunii din drdpt’a nu este o politica ma­
si nemţi cu legaturele corjugali intre duoi căsăto­
Dunarea de diosu. O resolutia audace, unu cugetu ghiara mai pucinu buna, câ a lui Tisza, inse noi
riţi si observa, ca nemţii s’au saturatu de acdsta
mare trebuiâ si f r u m 6s e l e p r o v i n c i e dela Du­ nu ne genamu a mărturisi, ca nu suntemu de ac-
vibtia conjugale si prefera a rumpe legaturele esi-
narea de diosu, camer’a de bucate a Europei, pie- cordu cu teori’a lui de „sdrobire si distrugere.*
stenti si a se desparţi.
destatulu naturalu alu Transilvaniei, ar’ fi Acdsta politica, intru catu se manifesta numai prin
Cu privire la infiintiarea bancei naţionale un­
f o s t u s i a r ’ f i i n c a s i a s t a d i a l e n 6s t r e . cuvinte, este intru adeveru ridicula si nedemna. Or­
gureşti s’a schimbatu corespondintie inca in de-
„Noi stamu astadi — dice „Fremdenblatt* mai de­ dinea de stătu si aplicarea consecuenta a mediulă-
cursulu lunei trecute intre ministrulu de financie
parte — in relatiuni amicali cu guvernulu prin­ celoru binevoit6rie ardta totu-deaun’a resultatelo
maghiara si celu austriacu. D-lu Szdll Kâlmân a
cipelui domnitoriu in Romanica, inse cu Mie aceote Colo mai mari, mai Tortosu pro loronulu oooliuuii
facutu urmat 6riele propuneri: Guvernulu austriâcu
trebue s’o spunemu pre facia, ca astadi Europ’a ar nationalitatiloru, precandu violintiele si alte fapte
se-si pună t 6ta influinti’a, câ banc’a naţionale din
fi scapata de multe complicatiuni si multe cestiuni pline de patima, strica totu-deaun’a mai multu de­
Vien’a se rampa din fondurile sale o suma de 30
s’ar fi resolvitu fora versare de sânge, ddca Au­ catu ajuta.*
milliâne si se o destine pentru banc’a naţionale
stri’a s’ar fi folosita atunci de momentulu favorabilu. Intr’altu diurnalu maghiaru aflamu alta voce,
ungurdsca, care inse se fia cu totului totu indepen-
Atunci amu respinsu ofertulu Sybillei, se scimu celu care lamentdza din altu punctu de vedere. Fran-
dinte. Banc’a naţionale maghiara va emite acţiuni,
pucinu, câ se-lu primimu si pastramu la a dou’a ciscu Pulszky, aruncandu o privire asupra Ungariei
pre cari se le p 6ta semnă numai indigenii in sen-
ocaâiune. Austri’a n’ar mai fi Austri’a cea be* si a staturiloru esterne, esclama cu dorere, ca lu­
Bulu strinsu alu cllventului, spre a se evită influin-
trana, ddca s’ar dechiarâ singura de necapace de mea din afara nutresce inca si astadi idei fdrte ra-
ti’a străină. După intrarea sa in vidtia, ceea ce
a face fapte mari intr’unu momentu mare.* tecite despre esistinti’a isolata a unguriloru, si cu
are se se intemple cu prim’a Ianuarie 1877, banc’a
jâcca neamtiulu catu e de intieleptu; elu nu tdte aceste dinsii, in locu se db literaturei străine
naţionale maghiare va emite numai 20 milliăne
se multiumesce a contestă ungurului dreptulu de ocasiune, câ se-si faca o mai buna opiniune despre
florini sub numirea de „note de ale bancei ungu­
completa independintia, ci vrâ inca se lege fede- unguri, in locu câ se resfranga si combata articlii
reşti^. După emiterea bancnoteloru ungureşti,
lesiu si pre poporulu romanu din Romani’a libera. duşmănoşi, ce aparu necontenitu in „Augsb. allg.
banc’a naţionale austriaca de fia obligata a garantă
La acdst’a noi n’avemu se reflectamu alta, decatu Ztg.*, ei petrecu tempulu in grandetia aristocratica
facia de strainetate pentru validitatea si soliditatea
ca neamtiulu „F.“ a fostu si remane perfidu, in dara- si laşa pe tbta lumea se crdda si se consemta cu
bancei ungureşti.
simuldza amiciţia, candu profesdsa perfidia, ddr’ cu baronulu Sennyey, ca dieu ungurii suntu barbari.
Ministrulu de financie austriacu, d-lu de Pretis
t6te aceste -lu lasamu se ocupe camer’a de bucate De press’a rusdsoa nu-i pasa d-lui Pulszky nimicu,
respunse la aceste propuneri, ca intru adeveru re-
a Europei, ddca se semte in potere. ca-ci dela russi nici-odata ungurii nu i-au bani im-
cun68ce, ca aceste pretensiuni suntu juste, inse din-
prumutu; inse i pasa de nemţi, francesi si anglesi,
sulu nu afla cu scopu infiintiarea unei bance naţio­
cari, ddca ar’ fi mai bine informaţi despre unguri,
nale maghiare din motivulu, ca prin acdst’a Aparintie rari. de buna sama n’ar’ luâ interesse asiâ grele după
a’ar nasce mari daune si desavantagie pentru stătu.
Precandu diurnalele officibse maghiare si t 6ta banii ce li dau acestor’a imprumutu. Deci d-nulu
Mai înainte de t 6te creditulu monarchiei s’ar peri-
cdt’a coditieloru închinate politicei lui Tisza striga Pulszky este de parerea, câ se se desfiintieze biu-
clitâ cu totulu. Dreptu aceea d-sa r 6ga pre col-
in gur’a mare, ca statulu maghiaru este inca atatu roulu de pressa si cu banii aceia se se platdsca
legulu seu din Pest’a, „câ se renuncie la
de poternicu, incatu se-si apere si valideze dreptu­ niscari foiletonişti nemţi, cari se arete lumei pe un­
p r i n c i p i u l u i n f i i n t i a r i i u n e i b a n c e m a ­
rile sale chiaru si fora învoirea nemtiloru austriaci, guri in adeveratele loru colori!
g h i a r e si la ide’a, de a realisâ successivu acestu
si este in stare se-si păstreze caracterulu seu spe-
principiu, si se-i d& dinsului, adeca lui de Pretis,
cificu maghiaru, pre langa tdte încordările si sub­
o plenipotentia in scrisu, câ se păta face paşii ne-
minările inimice din partea agitatoriloru din sinulu Despre Situatfcittea iu lioiua-
cessari pentru noulu contractu privilegialu, ce este
nationalitatiloru, — pre atuuci aparu totu in diur­ ni "a. Diariulu „Oâten* din Vien’a publica in
de a se inchiâ intre banc’a naţionale austriaca si
nalele maghiare nisce articli, cari -si bătu jocu de numerulu seu de la i. Augustu o corespondintia
intre guvernulu maghiara.*
t6ta politic’a tiszaistica si spunu unguriloru in fa­ din Bucuresci cu datulu 28 Iuliu st. n., in care
Ddca ar fi se resumemu in cate-va cuvinte cia, ca se făcu numai ridiculi si demni de dispretiulu se comunica lucruri nu numai seridse ci si curidse
procederea nemtiloru facia de unguri, atunci ar popăreloru, candu vreau se fia giganţi, fora ce con­ si in momentele actuali nu prea dorite. Luandu
trebui se dicemu si noi câ mulţi dintre unguri, sidere, ca in forma si in fapta suntu pigmei. notitia despre noutăţile de sensatiune impartesite
ea neamtiulu linge si frige. Astfeliu aparii dilele aceste unu asemenea ar­ de corespondintele lui „Osten*, premitemu din ca-
Se trecemu inse si la lucruri de alta natura, ticlu in diariulu „Kelet Ndpe,* care se tiene de pulu locului, ca noi, cari in tempulu acest’a de
se vedemn 6re neamtiu catu de intieleptu e elu si partit’a lui Sranyey. In acestu articlu se dice in- vâra venimu in contactu asiâ de immediatu cu
in alte privintie. Din incidentulu revolutiunii din jtra altele; barbati din capitalea României, cari făcu escursiuni