Page 10 - 1875-08

la scaldele din giurulu Brasiovului, n’avemu nice R e s c o l a r e a in Erzegovin’a ia proportiuni ca nu p 6te oprf poporulu se nu iâ parte la rescdla
cea mai mica cunoscintia despre pregătirile de re- din ce in ce mai animate; ciocnirile in dilele din cu Erzegovinenii si -si a tramisu pe generalissimulu
volutiune si despre evenimentele seri 6se, ce au se urma devenira mai dese si după scirile sosite din Plamenatz la Yien’a, se fia explicatoriulu acestei
se ivâsca in Bucuresci si preste totu in Romani’a. Metkovich in 27 Iuliu in una lupta inversiunata otariri.
„Osten" inse ni spune, ca generalulu Florescu, la Stolatz se fi cadiutu morţi 150 turci, si numai Pr. Serbiei Milanu s’a grabitu in persăna la
adeca actualulu ministru de resbelu, ar fi plecatu asia se putură respinge insurgenţii pe malulu stangu Vien’a, unde fii primitu de Mai. Sa in audentia,
la Petrupole cu missiunea, de a sonda părerile gu­ alu Crupei. Conducătorii insurgentiloru tienura a- si apoi fii revisitatu. Milanu veni la Yien’a cu
vernului de acolo in privinti’a eventualei alungări dunare si făcură conclusu solidariu, ca nu se voru Vre de, consululu Austro-ung. din Serbi’a, si in-
a principelui C a r o 1 u de pre tronulu romanu, si supune, inse turcii inca sperâza, ca in scurtu ii data reveni si c. Andrâssy dela moşia si Molinari
dâca se va potâ, de a pipai si pulsulu tiarului in voru domoli. — Sciri anterfore, inse de sensa- din Croati’a. Asia se scrie, ca Milanu vre se ae
acestu respectu; Ca cu ocasiunea plecării, d-lu tiune aduce „Pressa" aceste: asecure de sprijinulu Austriei, pentruca partit’a lui
F l o r e s c u a adunatu la gara pre toti comandanţii Se scrie din Yien’a lui „Standard" cu dat’a Risticiu lu amenintia, dâca nu va luâ lupt’a, pen­
militari din garnison’a Bucuresciloru si s’a adressatu 22 Iuliu, ca 2000 de creştini muntenegrini s’au tru care se agita in Serbi’a, si asia vre se se in­
catra dinsii cu urmat6riele cuvinte: intrunitu la Zavalla in Muntenegru si au declaratu formeze despre politic’a Austriei facia cu orientulu.
„Domniloru! V’am chiamatu aici, câ se vâ ca voru a luă parte la insurectiunea din Erzego­ Rescâl’a in Erzegavin’a inse se totu mai latiesce,
spunu cate-va cuvinte oneste si sincere. Mie nu-mi vin’a. Se mai scrie lui „Standard" de coresponden- la Drenovace s’au luatu turciloru 3 tunuri si 80
plăcu tainele. Se vorbesce de o revolutiune; se tulu seu, ca principele de Muntenegru, cu t 6te si- pusce. Popovo-polje inca e resculatu.
dice, ca ne voru aruncă in inchisâre si ne voru lintiele sale de a opri pe supusii sei, nu-i va potd Insurgenţii au tramisu unu memorandu mari-
legă; bine, se vina, ca-ci noi i asteptamu. Ddr impedecâ de a luâ parte la acea insurectiune si ca loru poteri, cari justifica rescdla si le cere intre-
eu. nu credu, dedrace ei sunt laşi. Inse fiindu ca insusi guvernulu va fi silitu „a incepe resbelu cu venirea in favdrea loru. Unu tramisu extraordi­
se vorbesce despre asemeni planuri, este bine se Turci’a." In Serbi’a asemenea poporulu e prea in- nari alu insurgentiloru a invitatu si pe eroulu
scimu ce avemu de facutu. Eu am pusu pre gen- taritatu si voesce a teri si pre guvernu contra Tur­ Garibaldi, câ se le dâ ajutoiiulu seu morale in
darmi si pompieri la dispositiunea politiei, si credu, ciei, luandu parte la insurectiunea din Erzegovin’a. caus’a liberării de jugulu turcescu.
ca aceştia voru fi de ajunsuj spre a infrenâ ori-ce Iu Dalmati’a diariulu „Narodny Listy* a deschisu In Albani’a inca ferbe, la Scutari intre nizamii,
rescâla. La casu inse, candu aceste poteri nu voru subscriptiur pentru ajiutoriulu insurgentiloru, si trupele turce, si albanezi s’a versatu sânge. Boche-
5
5
ajunge, atunci venit Dv. la rondu. Eu stimezu acestu diariu nu a fostu confiscatu de guvernulu zii inca nu voru sta cu manile in sinu.
părerile fia-caruia, inse credu, ca fia-care-si va austriacu. Diariulu „Czeck" vorbesce de intentiuni NB. Iu Agram „Comitetulu centrale pentru
subordinâ parerea sa detorintieloru militari. — Sciu, de incorporare a Erzegovinei. Regimentele tureesci ajutorarea erzegovineniloru lipsiţi," primi dela re-
ca unu officieru de rangu inaltu, elu cărui nume au sositu la Novi-Bazar. Nu a avutu locu nici unu gimulu Croaţiei v 6ia a face colecte, inse numai
nu vreau sc lu mentionezu, a amblatu a luă bani conflictu seriosu, si nu s’au luatu de insurgenţi sa­ pentru cei refugiti pe territoriulu austriacu; Comit,
si si-a datu pp ol’a pentru ori-ce eventualitati. tele Stolaz si Bilechia, cum diceau unele diaria centrale face multe filiale prin fote orasiele. Lu­
r
Inse si dela acelu officieru asteptu se-si implinâsca slovene. Scrisori de ale insurgentiloru arata lipsa cru e seriosu, se p 6te încinge unu resbelu orientale,
detorintiele de militariu. de munitiunî. cu fote, ca se scrie, cumca Austri’a, Germani’a si
Domniloru! Candu veţi descinde odata in — O alta telegrama din Ragusa spune, ca Russi’a suntu cointielese in acâsta causa.
strade, atunci nu mai e tempu de a se aretâ in-
consululu generalu alu Russiei a sositu in Cetinje, In F r a n c i ’ a fiiulu lui Napoleonu se fi tra­
indulgenti, atunci trebue se pucati pana la ultim’a capital’a Muntenegrului. misu unu manifestu catra unu generalu, ca elu nu
patrâna. Perturbatorii voru a se redicâ mai pre — Se scrie cu dat’a 23 Iuliu din Yien’a totu va agită pentru tronu, pana candu nu va fi chia-
susu de guvernu, de camera si senatu; pentru acea
officiosului „Standard" din Londr’a, ca Pdrt’a a matu de Franci’a; inse create rele lui voru ai face
trebue se li aretamu poterea ndstra. Respunsabili-
tramisu o cerculara pe la poteri, comunicandu-le unu consiliu de stătu in giuru, fora a avă stătu.
tatea înaintea tierei si a lumei o iau asupra mea. Rusi’a pandesce cu ochi de vulturu la lupt’a,
decisiunea'sa de a strivi repede si cu fote poterile
Generalului Zeucaris i-am lasatu instrucţiuni in
insurectiunea din Erzegovin’a, si ca, dâca va fi ne- ce se încinge in Turci’a; dâr’ e ingrigiata multu
scrisu. Sum convinsu, ca evenimentele dela 11 cessariu, va occupâ Belgradu si Muntenegru. din causa, ca socialismulu s’a respanditu forte tare
Februanu ţaeironrrea iul rjusaj nu se voru mai
Trupele austriaco se inmultiescu pe hotaru. prin imperiu, si chiaru si in Petersburg amenintia
repeţi. Atunci officieri erau vendutk Speru, ca
Asemenea au mai inaintatu si alte trupe otomane cu redicarea de comune nedependente socialiste,
asemeni lucruri nu voru mai obvenf." despre Ragusa la Meteorici. conduse de proletari.
Aceste suntu, după „Osten", cuvintele adressate
—• Pe catu se vede, lucrurile se complica si Una mulţime de focuri se iviră in Russi’a,
de generalu Florescu catra comandanţii militari la
iau 6re-cari proportiuni, dice „Pressa," atatu in Moscua catu si in Petruburg, incatu s’au
gar’a dela Bucuresci cu ocesiunea plecării sale la
G r e c i i adurmecandu incingerea unui resbelu luatu pe gânduri cei avuţi, ca socialismulu si pro-
Petrupole. Noi nu credemu in adeverulu acestei
orientale se depadara de fote dusmaniele personali letarismulu ei va aduce si pe ei la sapa de foinnu.
1
relatări. Asemer lucruri se potu intemplâ numai
si absolviră alegerile in linisce, semnu, ca diet’a
in presâr’a unei revolte sigure, candu millti’a este
ce e chiamata pe 23 Aug. va fi solidaria cu regi-
dejâ pre cale de a da peptu cu contrariulu, inse De l a n g a R e g i n u l u s a s e s c u
mulu, gata la orce d'ctamenu alu impregiurariloru
precum scimu noi, lucrHle in Romani’a n’au ajunsu I Augustu n. 1875.
ce a’ar’ învolbură in prejudeciulu interesseloru gre-
asiâ departe. Justiti’a maghiara si mai ceva.
înainte de plecarea Domnitoriului la Sinai’a, cesci. — Romani’a ore ce face?!
Diariale maghiare repârta, ca serbii lucra pe (r.) Dâca domnii dela potere nu voru de locu
opositiunea a tramisu la dinsulu o delegatiune de
supt mana forte multu pentru insurgenţi, ca una se-si deschidă ochii si se vâdia, ca drumulu, pe care
cinci membri, duoi doctori in drepturi si trei co­
comissiune secreta mare si ramurita are comissari mergu, ii conduce in prepasthia; detorinti’a nâstra
mercianţi mari, spre a-i presentâ petitiunea cu e, se vighiamu, se luminamu poporulu după catu
tramisi cu bani prin t 6ta Bosni’a, unde agita pen­
miele de subscrieri, câ se nu sancţioneze proiectele ni mai e possibilu si se inducemu in cronica
tru imperiulu celu mre serbicu cu montenegru cu
de lege votate de camere in tempulu din urma. t6te faptele bune ori rele fia ale n 6stre, fia ale
totu. Comissiunea a emissu una proclamatiune in
Domnitoriulu a respunsu, ca este principe consti- celorulalte naţiuni colocuiforie, câ asiâ se ne potemu
limb’a serba si latina, tipărită in Triestu, care e trage odata socofolele.
tutionalu si trebue se respecteze voturile camereloru.
latita in Erzegovin’a, Bosni’a, Serbi’a, Muntenegru, Starea cea deplorabila, care ni au preparatu-o
Totu-odata a observatu inse, ca pentru ce adunarea
in care laudanduse curagiulu erzegovineanu se pro­ fanaticii maghiari, -ti inrita ochii totu numai la
opositiunii n’a tramisu pre conducătorii sei, cari
vocă cu totii la arme si a nutri rescularea câ, pe puncte negre, la fapte de ciarlatanii. Se nu credie
i-au fosta consiliari, că se se intiefoga cu ei. De- ceneva, ca me voiu suf in sfere înalte: cu amplo­
catu s’ar’ pofo, se tiena mai indelungatu, in catu
legatiunea s’a intorsu si a reportatu si după aceea iaţii de rangurile principali suntemu dejâ in chiaru;
Serbi’a si Muntenegru se fia silite a face causa
a desemnatu pre d-lu C. A. Golescu, câ ae mârga scimu, ca lucra conduşi fiendu de instinctu. Aici
comuna; cuprinde instrucţiuni de resculare si de in sfere mai de diosu, stimate lectore, unde câ de
se dâ Domnitoriului deslucirile necessarie. Golescu
tractare crestinâsca si egale intre creştini si cu mila se mai arunca cate unu ossu de rossu si al-
a cerutu audientia in scrissu, -inse Domnitoriulu a
austriacii, numai cu turcii si cu ungurii, cari suntu toru naţiuni, si aici acum se ardta, ca nu consti-
plecatu la Sinai’a. tutiunea, ci numai arbitriulu j 6ca rolulu. Dâra
Câ semnu, ca lucrurile in Romani’a nu ame- duşmani slaviloru câ si turcii, au se pdrte lupta. facta manent. In ddue comune romane s’a consta-
Se se nisudsca la întrunirea principateloru Serbiei
nintia ordinea, si ddca se făcu manifestări in contra tatu, ca domnii controlori romani au defraudatu.
si Muntenegrului si se tracteze de vendiatori pe
conventiunii de comerciu cu Austro-Ung., aceste Legea pretende fora indoiâla incuisitiune, carea s’a
toti, cei ce ar’ vre se supună Bosni’a si Erzegovi­ si facutu si dnii respectivi fura inehisi; unulu din
suntu avisate a remanâ intre . limitele moderatiunii
n’a sub una domnia străină, ca-ce Milanu pr. Ser­ ei solvi statului totu, cu ce l’a invinovatitu si acum
constituţionali, fora a se teme cineva de revolte, e liberu, alu doile inse si astadi mai jace in preu-
ae p6te lua si supscriptiunea împrumutului comunei biei si Petroviciu N. muntenegreanu se voru intie-
lege ei in punctulu unirei intrunu stătu serbescu. sdre. — Se vedemu acum ce furâre face rigdrea
Bucuresci, care deschisa pe 8 mii. 900mii franci, legei in cea alalta parte!
Subscrierea proclamatiunei e: „Comitetulu princi­
catu ei facea trebuinti’a, se subscrise in suma in- In comun’a maghiaro-romana Maiereu colecto-
pale pentru eliberarea de suptu jugulu turcescu."
cincita, orasiulu ad. subscrise 41 mii., acdsta im- rulu Orbân Jânos a defraudatu mai multu câ ddua
In t6ta Serbi’a ma si in Croati’a se făcu colecte
pregiurare presupune increderea civiloru in ordine sute fi. v. a. Acâst’a o a constatatu dejâ foruln
de ajut6rie pentru insurgenţi fora oprelişte. competentu; si ce i s’a intemplatu respectivului?
si stabilitatea ei. —
Asiâ princip. Muntenegrului a si dechiaratu, Apoi neci mai multu, neci mai pucinu, de catu fii