Page 6 - 1875-08

convină archiereului romanescu dreptulu electorale catu mane. Limbagiulu officiosului „Peşti Napl 6“ este mai colosale de catu t 6te zidurile lumei, este
in parochii? Acdsta specie de patronatu se o aba- este scosu din tesaurulu limbistjcu de pre tempulu n e î n c r e d e r e a . Acestu zidu numai aceia -lu
potu derimâ, cari au poterea in mana, dra noi nu­
temu din t6te poterile dela besericele roinanesci. impacatiunii dela 1867; inse este dejâ tardiu a se mai a ne feri vomu nisul câ se nu ne „sfarime"
15. folosi acum de unu asemene limbagiu, pentru ca
petrele din inaltime, ca-ci orbi si ologi nu voimu
lucrurile stau cu totulu altmintrelea. La an. 1867 se trai mu.
Austri’a se aflâ intr’o situatiune silita, unde deli­ In corespondintiele mele totu-deaun’a am fostu
ISrasiovn, 3 Augustu st. n. 1875.
berarea libera nu avea locu. Astfeliu Austri’a a condusu de sinceritate, de a spune fara sfidla ade-
Din cele ce amu inregistratu pana acum in facutu o i m p a c a t i u n e n e f a v o r a b i l e s i f o r a verulu, a numi faptele după numele loru celu ade-
coldnele acestui diurnalu, onorabilii cetitori au avutu d e n i c e u n u s c o p u d e s t ă t u . Prin urmare veratu si a aretâ fratiloru maghiari gresielele si
pecatele, ce ei comitu fara dreptu si fara ansa in
ocasiune a*si face o idea despre seriositatea si in- astadi trebue se incepemu lucrulu drasi dela ince-
semnetatea negotiatiuniloru, sdu mai bine disu a putu. Trebue se punemu întrebarea: ca ce orga- contra n6stra.
Cu mare plăcere asiu fi comunicaţii
v r e - o
polemieloru si capacitariloru restite, ce se tiesu in­ nisatiune de stătu este acdst’a, care totu la diece fapta a loru imbucuratâria pentru noi, mai cu sdma
tre Pest’a si Yien’a acum in ajunulu reînnoirii ce­ ani se nimicesce spre a se reformâ din reu in mai in aceste tienuturi, inse, dorere, neci odata n’amu
lebrului pactu dualisticu. Inse precum din cele reu? Astfeliu de organisatiuni dubiâse nu p 6te su­ ajunsu in acea fericita pusetiune.
dejâ comunicate, catu si din cele ce reproducemu portă nice unu stătu. Ori-care alta organisatiune In diuaristic’a de aici amu cetitu neincetatu
aici mai la vale se vede apriatu, ca divergintiele de stătu, fia ea si mai defectu 6sa, este de prefe- totu numai insulte, calumnie si minciuna de celu
ce esistu intre fraţii siamesi, se afla numai in sta- ritu.“ mai greu calibru in contra naţiunii romane. In
diulu de nascere, ele nu suntu inca bine lemurite, Astfeliu se tratdza fraţii siamesi astadi, si se vidti’a publica politica am vediutu numai batjocorite
ddr’ cu t 6te aceste natur’a loru gingasia si suscep­ p6te intemplâ, câ mane se se id chiaru si de peru. si dripite justele pretensiuni si postulate ale roma­
niloru, si in t 6te celelalte mişcări sociale de vidtia
tibila ne face a conchide inca de pre acum, ca de După multa sfada urmdza neaperatu parudla. naţionala ne am sentitu ofensaţi si tractati câ nesce
aici se potu nasce lucruri mari, lucruri ce potu parii indiane.
sdruncinâ t6te sc6bele dualismului si potu creâ o Tdte aceste pentru, ea voimu se traimu si se
S a b e s i u , 30 Iuliu 1875.
situatiune cu totulu n 6ua. Dreptu aceea, interes- morimu câ demni fii ai naţiunii romane.
sele nâstre cele mai vitali ne inddmna se fimu a- Iu conferinti’a romaniloru acestui scaunu si Nimicu nu ne-a scutitu in contra acestoru-a,
orasiu, tienuta eri aici, după discussiune îndelun­
tenti la ceea ce se petrece, câ se nu fimu nepre­ cu atatu mai pucinu ne-a scapatu ce-va de ele.
gata si seridsa,(?) maioritatea preponderanta s’a de-
gătiţi pentru eventualitati grave. Singuru numai mangaierels n 6stre reciproce
chiaratu pana acuma, pentru principiulu activitatii,
Diurnalistic’a este, precum se scie, mediuloeulu facia de diet’a pestana. Cei mai mulţi romani din ne mai alimentă, si speranti’a firma in tempuri mai
prin care pre de o parte se formdza, dra pre de orasiu au absentatu dela conferintia. S’a decisu favoritârie ni dâ potere in acdsta lupta fara pro-
portiuni.
alta parte se manifesta si esprime opiniunea publica solidaritatea toturoru alegutoriloru de aici si convo­ Limb’a floriloru n’am aflatu de lipsa a o a-
la pop 6ra. Astfeliu pana candu divergintiele intre carea la teinpu potrivitu a unei alte consultări. plicâ. Am nisuitu, câ resunetulu se fia fidelu vo-
Reportulu speciale va urrnâ la tempulu seu.
fraţii siamesi voru remand in stadiulu de fermenta- cei ce l’a provocatu, ca-ci este însuşirea sclavului
C o r e s p.
tiune si pana candu ele nu voru ajunge se capete numai a cantâ, candu cine-va ataca in modu bar-
forme espresse si precise, noi vomu duce contu mai baru sentiemintele cele mai publice.
Romanulu cu conscienti’a de sine trebue se fia
vertosu de opiniunea publica, de dispositiunea spi- Clusill, in Iuliu 1875.
in veci si pururea Romanu verde si se platdsca ori
riteloru in castrele unguresci si nemtiesci. Deocamdată pre urma scriu d’aicia. Agendele cărui după ostenelele si meritele sale.
Officiosulu „Peşti Napl 6“ publica unu articlu mele in acestu orasiu s’au terminatu in pucine dile, Ceste din urma mai cu sdma la adress’a sur-
imflatu, relativu la acdsta cestiune, din care estra- si nu sciu candu voiu mai fi silitu a me reintdrce. diloru de aici si aiurea, cari si acum’a credu, ca
gemu urmat6riele : Sum convinsu, ca pene mai destere voru su- in lupt’a pentru alu meu si alu teu, capulu lucru­
plenl a mea debila in viitoriu, care sierbitiu fara
„Apucaturile si amenintiarile austriaciloru nu lui ar’ fi etichet’a, sdu fraculu, sdu manusiele de
amenare trebue adusu spre înaintarea causei naţiu­
speria pre unguri. Austri’a se amagesce amaru, glagde.
nii nâstre din Ardealu.
ddca crede, ca noi vomu mai fi asiâ de nebuni, se Eu tienu, ca e dubiosu resultatulu luptei se-
Astadi, fara indoidla, aici este centrulu, in care ridse, portate in glande contra maciucei.
subscriemu unu contractu leoninicu. Noi o svatu- se reflectddia limpede tdte mişcările politice din a-
imu in interessulu ei propriu, câ in decursulu ne­ cestu mare principatu. In fine fraţii maghiari, ddca seriosu si din
gotiatiuniloru cu noi, guvernulu seu se fia mai sin- Acestu orasiu este anim’a maghiariloru arde­ anima dorescu pace si buna intielegere, curatidsca-si
sufletulu de tâte cugetele rele si stricatidse; ochii
ceru, cercurile financiari mai indulgente si mai pu- leni, incungiurata de miile romaniloru de secuii ne- loru atunci se voru limpedf si se voru convinge, ca
cinu pretensive, dra press’a mai moderata, ca-ce pre numerati, si aici poţi imediatu observă fia-oare vi­ romanii, numai câ romani adeverati, au fostu, suntu
brare a sângelui, fia-care batere de pulsu,
langa procederea de pana acum prea usioru se pdte si voru reraand asemene fideli si sinceri fii ai ace­
intemplâ, câ se dsa lucrulu la unu resultatu cu to­ Tendintiele niauintiele ai dorintiele maghiare stei patrie comune.
aici se plamadescu, capeta vidtia si de aici se im- „Inter duos litigantea tertius jure gaudet!*
tulu neasteptatu. Atatu in cestiunea vamale, catu
prascia in largulu tierei ndstre, Aici le poţi cu- — Romanii de aici, cari prin nisuinti 1 a si
si in cestiunea bancei naţionale austriacii mergu
nâsce si judecă fara gresidla, ca ci se născu si ae&- dilliginti’a loru, sporescu in multe privintie, de
asiâ departe, incatu nice nu e sperantia de a ne vâlta înaintea ochiloru. vre-o cativa ani mai alesu in desvoltarea si întări­
potd intielege cu dinsii. Ei vorbescu câ si candu Aici deci asiu dorf se petrdca, multu pucinu, rea conscientiei naţionale, cate trebue se indure,
„trosculu n’ar’ fi eruptu in Yien’a, si câ si candu fia-care dintre acei romani, cari nu suntu in chiaru merita, după mine, t 6ta laud’a. După imbucuratd-
noi amu avd neaperata lipsa de ei, câ se li ceremu inca cu relatiunile politice ale natiuuiloru patriei. riele semne de pana acum’a, nu dorescu alt’a de
Ei in curundu s’ar’ convinge despre zadarnici’a catu numai paciintia si indulgentia, si am firma
elemosina pentru statulu si tidr’a n 6stra. Inse a-
optimistiloru noştri dela natura si de professiune; sperantia, ca in scurtu tempu va fi multu mai bine,
cestu calculu e facutu fara de birtasiu. Noi scimu,
despre imaturitatea politica a favoritiloru de sârte, ca-ci scâla despre teori’a nduei politice a fostu de
ca vecinulu nostru nu ni dondza nimicu, si nice nu
ceea ce aceştia dovedescu prin ingamfarea loru. Si, ajunsu.
ne trebue donurile lui, inse pana candu vomu fi după mine, acest’a este isrorulu nesecatu, din care Tenerimea romana studedsa dela institutele de
noi domni la noi acasa, nice noi nu vomu da drep­ gresielele politice ale maghiariloru curgu in abun- aici imple anim’a cu bucuria. Toţi fara osebire,
turile n6stre loru spre prada. dantia, pana ce i va cuplesf si innecâ. traiescu in pace si iubire la olalta, si -si inmul-
Intre noi si intre ei legea este dreptulu jude- In diuaristica, in vidtia sociala publica si pri­ tiescu cu zdu cunscintiele din anu in anu. Limb’a
vata n’am aflatu altu ce de catu creeri infierbentati, si naţiunea li e scumpa, o cultiva; direcţiunea loru
catoriu. Ori-ce svercolire rabulistica este in daru.
lipsiţi de t 6ta calmitatea necessaria in combinatiuni este cea adeverata romana patriotica. Ei se ardta
Mistificatiunea legii, ca adeca din caus’a cuotei nu
si enunciatiuni. Si aici am aflatu inradecinatu ve- demni fii ai parintiloru buni si aleşi, si povatiuitori-
potemu se anunciamu conventiunea vamale, si din chiulu pecatu resbunatoriu alu maghiariloru: s i n - loru loru binevoitori.
caus’a valutei nu potemu se infiintiamu banca na­ a m a g i r e a . Este forte de doritu, câ tenerimea romana,
ţionale, si alte inventiuni de acdsta natura nu ajuta Ingamfarea si sînamagirea, sorori dulci, nu­ celu . pucinu .din Ardealu, se concurgă, după po-
nimicu, pentru ca legea este chiara câ sdrele, pre trite si desvoltate mai cu sdina prin imensulu con- tentia la universitatea d’aici, unde pre langa mai
care nu-lu poţi acoperi cu sdrentie.... Inse poli- tingentu de spurcaţi renegaţi de totu soiulu, a ca- pucine spese si cu ajutoriulu diligintii si a studearii
roru patria este f61ele si credinti’a pung’a im- seriose potu cascigâ asemene conoscientiele teoretice
c’a, care urmaresce acdsta cale, va aduce lucrulu
pluta. necesarie. Universitatea este ardeleana, fia daci
acolo, ca Ungari'a -si va perde patienti’a si nu va
Aceste negre lipitori au infectata sângele na­ aceea.
mai sta de vorba cu Austri’a, c i . . . . va anunciâ
ţiunii maghiare si au implutu corpulu ei cu ranele Spera, ca catedr’a pentru dreptulu canonieu
conventiunea vamale si va redicâ banc’a naţionale expusiloru din s. scriptura. alu besericei resaritene, eonfWflin leg*e§,
independenta . . . Vointi’a naţiunii maghiare este Si pana candu pucinii, ddr’ adeveratii maghiari inca se va deschide pentru viitoriu, daca nu, apoi
destulu de poternica, incatu se-si p 6ta pastrâ drep­ voru suferi la sinulu loru aceste cangrene, pana se voru face reclamatiunile necesarie.
turile si aperâ interessele.* atuncia vedemu, ca nu potemu trai in pace si iu­ Catedr’a pentru limb’a si literatur’a romana
„Neue freie Presse* din Yien’a respunde la bire, pentru ca renegaţii suntu ce impedeca apro- este unu decoru, si spre onorea universităţii. II-
piarea si intielegerea. Yorbele loru de pace suntu lustrulu professoriu se distinge in zelu, diligintia,
aceste espectoratiuni unguresci intr’unu tonu totu
amestecate cu fiere, cele de iubire cu veninu si labore asidua si conoscientie solide.
asiâ de bruscu si de categoricu.
tâta suflarea loru seamena miasmei, ce ucide in Pucinele prelegeri, la cari am potutu luâ
„Diurnalele unguresci — dice numit’a f 6ia — germine totu ce este bunu, nobilu, folositoriu si parte din diligintia propria, mi-voru remand pre-
o spunu pre facia, ca unguriloru li-ar’ placd, ddca fromosu. tiose si asiu dorf se le potu ascultă in tota viati’a
legaturile esistenti s’ar' rupe mai bine astadi, de* Zidulu, ce renegaţii au sciutu redicâ intre noi, mea.