Page 3 - 1875-08

nunciulu mortiei neevitabile, la care fora deosebire directorelui scdlei pentru de a se pune unadata te- ticululu de fondu alu gazetei sale din 24 Iuliu
trebue se-si dă tributulu seu totu ce viăza; totuşi meiu stabile si securu acestui institutu romanescu d u p ă alegerea dela Miercurea. Se-i fia de bine
o dorere si găle adunca lovi pre toti audiţii, pre­ de cea mai mare importantia culturale nationale- mileniu vota alu jupanului vicenotariu Ale-
patriotica, spre cea mai plăcută bucuria ne apro> manu din Toparcea. Pace tie!
cum causăza m 6rtea unui parente dorere animeloru
mise, ca va efeptul si va dispune in celu mai scurtu Brasiovu 29 Iuliu 1875.
fiiloru sei. Defunctulu Regentu M. S. imperatulu
tempu possibile coadunarea comitetului şcolare si
si rege Ferdinandu va remană neuitatu in urm’a regularea flnancieloru ei gignite, ca-ce e sciutu, ca I o s i f u T r a u s c h ,
fapteloru sale umane si măreţie, pana in cele mai fora acăsta mai multu nu se p 6te aşteptă ceva în­ proprietariu.
tardie generatiuni. Suntu regenţi, cari se reintorcu aintare, si ca decumva acăsta nu se va intemplă
triumfători din campulu de lupta si adaugu pro­ curendu — voru se se pronuncie cuvintele: — Pe-
rirea ta din tine Israile —. Constatamu, cumca A l b ’ a - I u l i ’ a , 25 Iuliu 1875.
vincia de provincia la unu intregu, si pentru de a
professorii dela acestu institutu romanu intre
le remană numele nemoritoriu, li se redica statue Prlni’a adunare generala estra-
t6te lipsele materiale, numai din iubire catra popo- ordinarla a Associatiunii transilvane etc.
de pdtra si metalu, cari vestescu tempu indelungatu rulu romanu incordandu-si t 6te poterile pătură re-
glori’a loru, — inse mai pre susu de acele monu­ siste pana adi navaliriloru inimice. In 18 Iuliu, fiindu domineca, după celebrarea
liturgici, ospetii si membrii sau adunatu in beseric’a
mente trecatdrie i se redică gloriosului monarchu — Nu potu aminti aci t 6te, — destulu se fia romana din piatiu.
unu monumentu, care e impodobitu cu trei dintre aceste pucine cuvinte luate din impressiunea ce ve- La 11 ore representantii comitetului centrale
diuramu arâtandu III. Sa in scdl’a Lapasiului-un-
cele mai scumpe petre, precum: adorarea lui Dum- din Sabiiu D. D. Bolog’a v.-presied., Rusu secre-
gurescu, care ne intaresce cu speranti’a resultatului
nedieu, umanitatea si filantropi’a. Dreptatea a fostu tariulu II si Stezariu casariu, insociti de membrii
favorabile din lupt’a continuata si continuanda.
incingat6rea c6pseloru sale, adeverulu si fidelitatea, comitetului d’aici au intratu in beserica.
Cu ocasiunea esameneloru si antisti’a opidana
legatur’a intre sene si poporu. Astfeliu de virtuti — la rogare — darul pentru premia 4 fi. v. a. După asceptare de pucine minute, in care
se potu privi mai multu de unu monumentu eternu, precum si Spl. d. Iacobu Voith magistru poştale tempu beseric’a se implu c’o mulţime de romani
d’aici, si galeri’a cu o prea mandra cununa de
decatu monumentele făcute din metalurile cele mai 1 fi. 25 cr. Primăsca toti aceştia multiamita fer- dame romane, Dlu Bolog’a deschise siedinti’a cu
durabile. — binte a tinerimei şcolare. Numai pucinu si Prea- unu scurtu si nimeritu discursu, prin care repeţi
onoratele Redactiuni: „Economulu", „Transilvani’a",
Oratorele caracterisasa mai departe cu trasuri dorerea, ce sentiesce associatiunea si fia-care ro­
„Revista scientifica", Convorbiri literari©", „Buco-
viie si poternice domnirea Mai. Sale a imperatului manu la perderea binemeritatului presiedinte bar.
viner Pedagogische Blătter", „Predicatoriulu Sati­
Ferdinandu si se cobăra la tempulu acel’a, care nului" si „Federatiunea" pentru deruirea gratuita L, Yasiliu Popu.
fusese criticu pentru Austro-Ungari’a. Sapientulu a pretiuiteloru sale diuaria primisca recunoscinti’a Aceasta trista intemplare, pre cum si seriăsele
regentu se convinse, ca pentru regimulu tronului n6stra, cu atatu mai vertosu, ca intru lipsele sc61ei pronunciatiuni si observatiuni a supr’a tienendei
adunări generale la Lugosiu, a indemnatu comitetulu
seu e de lipsa neincungiuravera o potere mai te- numai prin părtinirea toturoru potemu progresă. centrale, conformu statuteloru, a convocă acăsta
Lapusiulu-ungurescu in 24 Iuliu 1875.
nera, — astfeliu abdise de domnire cu resignatiune adunare estraordinaria, care să decidă asupr’a locu­
C o d e u s,
si predede domirrea regentelui presente Mai. Sale lui si tempului viitorei adunări generale. Si acăst’a
prof. diriginte si catechetu.
F r a n c i s c u I o s i f u I. Astfeliu de fapte aflamu cu atatu mai vertosu, fiindn că in părţile Logosiu-
lui sunt fărte pucinu membri ai associat. transilv;
in istoria numai ici cole, ca-ci acel’a, care a por-
deci acolo alegerea presiedintelui, negresitu, este
tatu corbn’a si s’a podobitu cu sceptrulu, cu anev 6ia „ M a g y a r P o l g a r " s i a l e g e r e a d e l a mai pucinu corespundietoria cerintieloru.
se p6te dedă de a vietiuf cu si intre poporu. Pen­ M i e r c u r e a din 22 Iuliu 1875.
După acăsta nimerita motivare a adunării gen.
tru astfeliu de fapte măreţie -lu gelesce pre de­ In art. de fondu din 24 Iuliu vorbesce „Ma­ estraordinarie, cetesce program’a compusa de corni-
functulu monarchu cu anim’a infranta de dorere gyar Polgar* despre alegerea dela Miercurea din tetu, saluta membrii presenti si ii invita la desba-
intrăga Austri’a si Ungari’a; toti locuitorii acelor’a 22 Iuliu 1875, numindu program’a mea, conceputa terea obiectului.
in limb’a romana si impartita la alegatori, o nai­
de fia-care religiune si confessiune, limba si naţiune. La propunerea Dlui Mezeiu adunarea aclama
vitate ridicula.
Elu portă in anim’a s’a invetiatur’a lui Israelu, alu pre Dlu Patitia de notariu.
Cu cateva dile inainte de acăsta alegere am
cărei principiu eră, asemene a invetiacelului Aron, Dlu A x e n t e , luandu cuventulu, dîce, că s’au
facutu cunoscintia cu unulu din cei doi invetiati
— care iubesce pacea, se nisuesce după pace, — dela „Magyar Polgar,“cari veniseră la Miercurea se auditu păreri, după cari acăsta adunare să se trans­
care iubesce ămenii si i aduce la credinti’a cea a- agiteze pentru alegerea d. Moritz Păi. M’am bu- forme in ordinaria si se alăga presiedintele; inse
acăst’a este contra statuteloru, deci neci nu se
deverata a lui Dumnedieu. curatu, ca in cerculu II electorale alu Miercurei, pote face.
Mai inainte de tdte se simte comun’a israelita in care suntu numai doi germani, ăr’ ceilalţi ale­ Elu a fostu, dîce Dlu Axente, care la Dev’a
gatori toti romani, aflai emissari de ai lui „Mag.
bes. de aci îndatorata de a-si esprime sentiemen- a propusu tienerea adunării la Logosiu, inse acum’a
Polgar"; pentru-ca, de ar’ fi fostu ceva in stare a
tele sale de multiamire si aducere aminte, ce le induplecâ pre alegatori se-si dă voturile loru si se ăra Dsa vine si, din motive plausibile, a propune, că
nutresce facia de marele defunctu, care pdrta nu­ aldga unu deputatu dietale germanu, una că acdsta adunarea gener, ordinaria să se tiena in orasiulu
mele nemoritoriu „Ferdinandu benignulu," ca-ci s’ar’ fi potutu efeptul mai bine prin emissari de ai Reghinu, loculu celu mai potrivitu, pentru a aduce
omagiale umbrei defunctului presiedinte, ale cărui
acest’a a fostu monarchulu, care inainte cu 40 de lui „Magyar Polgar" ce ranjea si colindă cu mă­
guliri printre alegatori. oseminte jacu acolo imormentate.
ani s’a induratu prin o decisiune prealabila din 16
Durere, ca in aceeaşi di si in aceeaşi 6ra, in Mezeiu partinesce propunerea lui Axente, Care
Maiu 1837 a asecurâ comunei israel, bes. de aici, se si primesce cu unanimitate.
care i am intalnitu in Miercurea au si disparutu
a cărei drepturi erau din caus’a prea multoru pre-
amendoi emissarii lui „Magyar Polgar"; si i am in­ La desbaterea asupr’a hotarirei tempului Axente,
judeciuri religi 6se desconsiderate, esistintia stator­ talnitu la intdrcerea mea dela Miercurea in diu’a din consideratiunea profesoriloru si a economiloru
nica si neconturbata. Astfeliu vomu inaltiâ pentru de alegere, adeca in 22 Iuliu in Secelu, unde le propune diu’a de 27/15 Augustu. Protopopulu
mântuirea sufletului nemoritoriului nostru defunctu, am comunicatu resultatulu alegerii si ei -mi spu­ Elechesiu observa, că atuncia este serbatore mare si
care se p 6te numi cu dreptu cuventu parentele pa­ seră: ca asia dăra s’a alesu candidatulu l o r u Mo­ mulţi preuti voru fi impedecati a partecipâ; pro­
ritz Păi. pune diu’a de 28/16 Aug. Protop. Tordosianu pro­
triei, din adunculu animei o rogatiune catra dom- pune că mai potrivita diu’a de 29/17 Aug. După
Reportulu despre adunarea de alegatori con-
nulu domniloru. scurta discusiune a supr’a”serbatori!oru, postului si a
chiamata de mene pe Dumineca 18 Iuliu se basdsa
Dlu cantore Rosenberg, inca a contribuitu la calendariului, la care discusiune iău parte D. D.
asia dăr’ numai pe vorbe flottante, si nu pe cea-ce
frumseti’a cultului divinu prin cantarea sea frumăsa au vediutu cu ochii loru aceşti doi domni. „Mag. Mezei, Tacitu, profes. Stezariu, Balintu, prot. se
si fărte potrivita, de drace in aceea se manifestă Polgar" inchia: „si glum’a s’a finitu* si priD a- decide diu’a de 29/17 Augustu a. c.
pietatea, ce o simte fia-care pentru defunctulu in- căsta caracterisaza „Magyar Polgar" conceptulu seu Dlu Bolog’a deci enuncia conclusulu, că con-
despre alegerea dela Miercurea. Cuvintele din re- clusulu adusu la adunarea din Dev’a se modifica
altu domnitoriu Maiestatea Sa Ferdinandu benignulu
portu: „De altmintrele, cum se pare, mai seriosu intr’acolo, că prossim’a adunare generala ordinaria
si care o p6rta fia-care in anim’a s’a. — a Associat. transilvane se va tienă in 29/17 Aug.
a luatu lucrulu d. Iosef Trausch,* nu me potu
irrită. si dilele urmatărie in orasiulu Reghinu.
La propunerea Dlui M. Cirlea se alege unu
M u l t i a m i t a p u b l i c a . — Illust. Sa d-lu „Magyar Polgar" a jocatu mai de multu cu comitetu de trei membri (D. D. Tordosianu, Mezeiu
episcopu alu diecesei Gherlei, M i c h a e l u P a v e l u mare successu pe democratulu rosiu, acum tramite si Al. Comanescu), cari se inacrie membrii nuoi si
— cu ocasiunea trecerei prin opidulu nostru ne fe­ doi emissari, că se veneze votulu vicenotariului din se primăsca tacsele.
licită cu înalta S’a visitare la sc61’a principale ro­ Toparcea pentru candidatulu regimului, carele afara
mana din locu, candu se îndură preagratiosu a da­ de acăsta este omu bogatu. D. Axente propune suspinderea siedintii pre
rul pentru cumpărarea cartiloru si spre a se impartl „Magyar Polgar" se vede ca crede, cumca cine una Ya dra, io care tempu să se faca înscrierile
că premia intre şcolari cu ocasiunea essamineloru voiesce se se pună in cointielegere cu concetatianii si să se compună procesulu verbale spre verificare.
10 fi. v. a. Pentru care fapta parintăsca primăsca sei, trebue se fia unu copilandru cu idei retecite După redeschiderea siedintii Dlu Mezeiu repor-
multiamita filiale a totorora. Momentulu acesta ne de pe la 1848, carele vrea se-si aduca la desertu tădia, ca s’au inscrisu membrii nuoi ordinari si au
aduse cea mai mare bucuria, mai vertosu, ca nea- pre unu Aristo, pre care „Magyar Polgar" pana depusu tacsele recerute D. D. A. Molnar, M. Cirlea
vendu cunoscintia previa despre acăsta inalta visi- acuma l’a crutiatu si acuma lu protege. Cine a candid, de advocatu. A. Yelicanu jude la tribuualu
tatiune intru surprindere ne intari in credintia de­ fostu insusi pitulatu după cuptoriu, cauta si pe al­ toti diu Alb’a-Iuli’a, Laur. Bercianu notariu comun,
spre zelulu si iubirea ce pastrăsa totu-deaun’a 111. ţii după cuptoriu, său pe romania: „Lupu -si schimba in Vaideiu, Petru Oprisiu adv. si secretariu la direct,
nostru archiereu facia de progressulu culturale alu perulu, dăr’ naravulu nu." telegrafica in Canisi’a-mare, Ionu Grhibu, inspectoru
tinerimei fiiloru sei sufletesci. Cu acăsta ocasiune „Magyar Polgar" p 6te se-si aprinda la aceste la banc’a „Transilvani’a", si alţi.
111. Sa se convinse despre lupt’a ndstra facia cu cuvinte sugar’a. Eu nu suntu curiosu a află ce Notariulu cetesce procesulu verbale, si după
vitregimea tempului si cu cuvinte parintesci ne voiesce elu si ce s c i e elu se dica, de drace crede pucine observări făcute de Bolog’a, Secul’a si Axente
apromise poşibile ajutoriu, si la ferbintea rogare a in istorii simple si deformate si le tiparesce in ar- se verifica.