Page 2 - 1875-08

lepte si vigor 6se in contra lui. Intre alte mesuri sitate de banca naţionale propria nu numai din „ R e s o l u t i u n e : Subscrisii cetatiani lasîani,
vigorâse noi nici-odata nu vomu inregistra acea sa­ motive economice, ci si din motive politice, — si inspaimentati de periculele ce amenintia tidr’a prin
conventiunea cu Austri’a, prin imprumutulu de
tira de dreptu electorale, care s’a exercitatu pan’ ddca guvernulu austriacu nu va spriginf aceste ni-
63.500,000 franci in folosulu Comp. BleichrOder
acilea cu ocasiunea alegeriloru de candidaţi. Nu suintie ale Ungariei, atunci guvernulu ungurescu va si prin darea unei n 6ue concessiuni de cale ferata
voiescu a memorâ la loculu acesta resistenti’a ca- apelâ numai la ajutoriulu ungurescu, va apelâ nu­ la străini, protestamu contra acestora adeverate ca-
piloru diecesani, cari proptiţi pe doctrin’a loru po- mai la ajutoriulu legislativei si apoi va infiintiâ lamitati naţionali si delegamu pe dd. colonelu Ia-
sitiva, pe apostolii loru, ne voru sci respunde totu- banca naţionale cu totului totu independinte, deârace mandi, 0. Marzescu, N. Ionescu, princ. Al. G-hica,
Alex. Holbanu, A. I. Georgianu, Gh. Catargiu, A.
deauna: „Alegeţi pe cine veţi vrea; ddra noi nu i s’au oferitu destule capitaluri străine intru reali-
Varnavu Liteanu si V. Georgianu, pentrucâ se se
vomu impune manile pe capulu nici unui individu, sarea acestei idee.
associeze in numele nostru la protestarea, ce au
care nu a invetiatu sub ochii noştri, pe care nu La tdte aceste, diurnalele nemtiesci respundu, pregatitu totu pentru acestu scopu cetatianii din
l’am cercetatu noi insine, cu ann întregi, câ mii, ca ungurii n’au trebuintia de banca naţionale si capital’a României." Urmdza numerdse subscriptiuni
cari portamu greutatea respunderei pentru toti in o asemene banca nice nu este de nasulu loru. — cu princ. A. Ghica in frunte.
lumea acdsta si in cealalta; dra ddca nu ve place Astfeliu vedemu, ca c o r d ’ a a c d s t ’ a se iutinde Aceste porniri iritate parte de fric’a si teme­
asia, dreclarati ca nu vreţi se sciţi de hyerarchia, totu mai tare, pana ce in fine va trebi 1 ' se se rea de pericule pentru naţionalitate la unii, parte
exploatate si folosite de alţii pentru scopuri de
si atunci puneti-ve voi insive rabini, hahami si rampa, inse candu se va rumpe, pre cine va plesni
partita, prefăcură situatiunea in Romani’a intr’o
Schachteri, de carii ve voru placd." Cum diseiu, preste ochi? —
mare de agitaţiuni, cari potu casiunâ si urmarf ne-
r
acesta este curatu t db’a episcopiloru câ se-si apere Ddr ddca unguri au socoteli cu fraţii loru, de precalculate. —
dreptulu loru. Noi inse avemu alte raţiuni f 6rte crace, cu nemţii, atunci ce voru fi avendu ei bre
M. S. Domnitoriulu cu Dbmn’a a calatoritu in
grave, câ se ne invoimu cu mărginirea dreptului si cu noi, cu supusii loru? Ddca nemţii i supera 8 Iuliu la Sinai’a, pentru catuva tempu de odihna.
electorale p r i n c a n d i d a t i u n e , pentru câ asia, si i necasiescu, pentru ce 6re voru ei a-si versâ Dela R a g u s a se telegrafdza, ca in 23 Iuliu
prin una singura lovitura se curmamu dintr’odata, veninulu si necasulu asupra nbstra? Cugeta ei d 6ra, trupele turcesci atacara pre insurgenţii din Erzego-
ori-ce incercare streina de a se amestecâ in aface­ ca avemu mai mari simpatii catra nemţi, decatu catra vin’a la Nevesinea. Aici se incinse o lupta cerbi-
rile n6stre religi6se. Pana candu adeca se ne im­ dinsii si pentru aceea ne ondra cu injuiiele loru? c6sa; din ambele parti remasera mulţi morţi pre
campulu de lupta.
pună alţii pe pastoriulu sufletescu, prin ale cer ui Din încidentulu, ca generalulu in pensiune
In 24 Iuliu se incinse alta lupta la Dobra,
mani primimu baptismulu, mirulu, s. cuminecaţi’-», T r a i a n u D o d a , cu ocasiunea alegerii sale de care dură tdta diu’a. Turcii aprinseră satulu Go-
ungerea de pre urma, cununile pe capu si ca-e ne deputatu, a esclamatu dimpreună cu alegutorii sei riti’a.
citesce evangeli’a lui Lazaru la grâpa?! din comitatulu Severinului „se traidsca imperatorele Suditii austriaci in provinciole turcesci suntu
(Va u r m â . ) si armat’a," ungurii a ’au apucatu de acestu bravu espusi la t 6te atacurile, pentru aceea Austri’a a
si celebru barbatu alu natiun" romane nu numai tramisu mai multe trupe la confinie.
a-lu incarcâ cu totu feliulu de insulte si injurie In F r a n c i ’ a , după o lupta ferbinte in ca­
Krasiovu, 29 Iuliu st. n. 1875.
necalificabile, ci ei pretindu acum dela procororulu mera se primiră actele constituţionali si legea de
Unele foi maghiare respandira faim’a, ca nu de stătu, câ se faca paşii necessari intru pedepsirea alegere si pentru senatu. Adunarea dela Versaille
numai ministrulu de justiţia Bela Perczel a r e de generalului Doda, care trebue se scia, ca Ungari’a se va prorogă in 4/8 si in 4 Noembre se va readună.
cugetu a-si da demissiunea, ci si siefulu cabinetului câ atare nu cun 6sce imperatn, nice armata austriaca. Archiducele A l b r e c h t , terminandu cur’a la
Treport, fh primitu cu căldură de maresialulu si
actualu Bela Wenkheim cugeta a se retrage din Ei tienu pre genera lutu Doda de unu agitatoriu si
capulu republicei Mac-Mahon in Parisu si au visi-
gloriosulu locu re occupa. Si nu este mirare, ddca reactionariu si câ se scape comitatulu Severinului, tatu împreuna forturile, fiindu onoratu si cu prandiu
;
se respandesce asemene fa ma despre actualulu mi­ respective acea parte a confinieloru militari provin- mare diplomaticu. —-
nistru presiedente, care pre langa aceea, ca nu p 6te cialisate de sub influinti’a acestui domnu generalu, Din London citimu urmatoriulu telegramu of.
consemti cu tdte ideele, principiale si planurile m. ei tindu a-lu alungă din sinulu parintiloru patriei, L o n d r a , 2 7 Iuliu. — Spre respunsu la in-
Tisza, ddr trebue se se fi saturatu dejâ si de in- câ elu se nu mai aiba ocasiune a se intrepune terpelatiunea lordului Stratheden asupra conventiu-
gerinti’a tiszaiana in afaceri'e si drepturile sale de pentru drepturile si libertăţile poporului romanu. nei de comerciu austro-romana, Derby declara, ca
primu-miuistru. Tdta lumea scie, ca in forma Ei ar voi bucurosu se bage maghiarismulu in con- nu crede, ca Romani’a va face in timpii de facia
încercări pentru a obtiend independinti’a. Garanti’a
Wenkheim este capulu cabinetului actualu, inse totu- finiele militari, inse vedu ca in fruntea românismu­ poteriloru constitue singura existinti’a României. —
odata scie si aceea, ca in fapta Tisza conduce si lui de acolo se afla unu generalu, facia de care Stratheden retragundu apoi antai’a parte a motiuneî
dirige destinele statului ungurescu. Astfeliu d-lui tendintiele maghiare nu potu străbate si nu potu sale, mantiene partea, care exprimă regretulu, ca in-
baronu Wenkheim, care pre laDga principiale si ocupă nice o palma de locu, apoi afara de acdst’a chiarea conventiunei austro-romana nu a fostu im*
părerile sale proprie trebue se mai aiba si ambiţiu­ mai esiste si acea neplăcută impregiurare pentru pedicata sdu intardiata. — Lord Gairus propune
in urma chestiunea prealabila si Camer’a decide a
nea sa de barbatu de stătu, nr romane alta de unguri, ca in corpulu loru legislativu se afla unu înlătură afacerea dela ordinea dilei.
facutu, dicu diariale, decatu a se retrage. Apoi pre singura generalu si acel’a inca nu e unguru, ci
langa acdsta se mai adaugu inca si neintielegerile r o m a n u , Ori si cari ar’ fi inse motivele,' pentru
cu cealalta parte a monarchiei, pre cari d-lu Wenk­ cari ungurii făcu asaltu asupra generalului Do(la$ iSrasiovo 28 Iuliu* Dumineca in 1 An-
heim de buna seama vrâ se le evite, inse elu scie atat’a totu remane constatatu, ca scopulu loru e gustu st. n. se Va celebră in beseric’a romana re-
prea bine, ca va fi cu nepotintia a le evitâ, de 6- necuratu si negru. Ddr’ noi dubitamu tare, ca li fiuiem după Mai. Sa imper. F e r d i n a n d u repau-
race n6u’a camera este creata după tipulu si aseme- va succede se-si ajunga vr’odata acestu scopu. satu in Domnulu.
narea m. Tisza. In t d t a R o m a n i ’ a se mai continua aduna- In beseric’a rom. cath. sub pontificarea Abba-
Lupt’a dlurnalistica, ce s’a incinsu intre Pest’a , rile si subscriptiunile la petitiuni catra Domnitoriu, telui, E d u a r d u M o l i e r , s’a celebratu cu mare
;
si Yien’a din caus’a conventiun i vamali si a bancei câ se nu sancţioneze conventiunea comerc. cu Au- pompa acestu actu funebrale, in presenti’a garnisb-
naţionali unguresci, devine din ce in ce totu mai ' stro-Ung. neci imprumutulu de 63 mii. 500 mii nei, a scâleloru si poporului numerosu.
• franci pentru rescumperarea calei ferate dela comp.
interessanta. Dilele trecute aparii in „ Peşti Napl 6“ In 25 Iuliu st. n. s’a celebratu in beseric’a
Strusberg-Bleichrbder, neci concessiunea la nbuele
unu articlu referitoriu la aceste cestiuni, unde intre ev. luterana. In templulu israelitu de aici totu
caii ferate data soc. anglese. Cetatianii bucuresceni
altele se face amenintiarea, ca ddca nemţii nu voru persbne alese, spaimentati de consecintiele desnatio- r e q u i e m in memori’a repausatului M. S. imperat.
luâ in drdpta si justa consideratiune, pretensiunile nalisatbrie, ce ar’ potd trage după sene acdsta con- si rege F e r d i n a n d u . La acdsta serbare fune-
unguresci, atunci se scia dinsii, ca Ungurii nu nu­ ventiune cu Austro-Ungari’a, subscrisera rapede una brala inca partecipâ o mulţime mare de poporu,
;
mai ca voru dispune ! beru de tarifa vamale si petitîune la Domnitoriu, rogandulu se-si intrepuna atatu de religiunea mosaica, catu si de alte con-
voru redicâ muri chinesici la riulu Lait’a, ci ei -si „Veto* alu Seu câ o bariera in contra desnationa- fessiuni. De facia au fostu si aici generalulu îm­
lisarii si amenintiarii statului si se nu sancţioneze
voru redicâ si banca naţionale fora consemtiemen- preuna cu intregulu corpu alu oficeriloru de aci ;
legile cele 3 de susu votate; ei numiră si una de-
tulu nemtiloru. putatiune, câ se presente Domnitoriului acea peti- inclitulu magistratu etc., D. presiedente d. L.
Pre de alta parte se comunica din Pest’a unui tiune, inse intrarea la Domnitoriu nu li s’a concessu, Aronsohn dr’ luâ asupra-ai intregulu arangementu;
diurnalu germanu din Vien’a, ca ministrulu de ci numai petitiunea s’a primitu in sirulu petitiuni- elu este acel’a, care ingrigesce cu adeverata iubire
financie Szdll ar’ fi tramisu guvernului austriacu o loru. Alta petitiune cu unu însemnatu numeru de parintdsca pentru binele si înflorirea comunei israe-
semnature a avutu asemene sbrte; din motivu „cum
nota, unde mai înainte de tdte se plânge de nea- lite de aici; elu e barbatulu acel’a, care cu pro­
spune „Pressa", ca toti cetatianii au dreptu a pe-
micabil’a atitudine a bancei naţionale din Vien’a funda multiumire e devotatu casei domnit 6rie si
titionâ la Domnitoriu, care le primesce si le apre-
facia de Ungari’a, si se incdrca a aretâ prin date, tiasa; inse deputatiuni la Domnu nu se potu primi, totu-deaun’a, câ si cu acdsta ocasiune, si-a mani-
ca prin acdsta Ungari’a este impedecata in desvol- după „Pressa", „decatu dela corpurile constituite, festatu fidelitatea si devotamentulu facia de inaltulu
tarea s’a economica si prin urmare are o neaperata cum e Camer’a, senatulu etc. Numai deputatiunile regimu si patria. —
necessitate de una banca naţionala propria. Gu- unora fiintie collective abstracte, juridice potu avd Dlu Rabinu si prof. Steinhart rosti cu acdsta
caracteru de representatiune, dr’ orce alta deputa-
vernulu maghiara astdpta deci dela guvernulu au­ ocasiune unu cuventu funebra demnu de auctoru si
tiune are numai caracteru privatu si representa nu­
striacu spriginulu necessariu in acdsta privintia, cu mai persdn’a loru." de publicu, de cuprinsulu urmatoriu:
atatu mai vertosu, ca temerea, cumca banc’a un- „O dorere mare si aduncu petrundiatdria a lo-
„Aparatoriulu legii * fbia pol. in Iaşi relata,
gurdsca va periclitâ ,banc’a austriaca, nu este nice ca acolo inca au inceputu întrunirile si resultatulu vitu Austro-Ungari’a prin mutarea din vidti’a acd-
decatu întemeiata. Ungari’a are neaperata neces­ celei din urma e resolutiunea urmat6ria; st’a a înaltului Regentu. Deşi etatea înaintata este