Page 5 - 1875-08

Gazet'a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e pronumera la poştele o. si r., si pe Îs
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — Pretmlu; ÂnMn mvm. DD, corespondenţi. — Pentru serie 8 or.
pg 1 anu 10 fl., pe */j 8 fl. w a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de flacare pu­
1
v. a. pe mm arm sdn 2 /? gaibini mon. sunatdris. blicare.

ir. 53 Brasiovn 5 Augustn 24 lnliu 1875.

pare pentru theologia la catholici? âra noi? S’au voru cunâsce totu-odata, ca in asemenea casui: mc
vediutu candidaţi de theologia, cari nu sciâ nici se jâca fârte desu mani străine, careu nu vrea se aud).,
citâsca romanesce, si au trebuitu se apuce dela de civilisatiune romanâsca.
t
A. b. c. Ei sciâ alte dâue limbi, numai roma­ Se ne resumamu.
ISrasiovu 2 Augustu. Duminec’a trecuta nesce nu. Dâra sciţi dv. ca tocma unii câ aceia Amu cautatu lege electorale asia cum se ne
sub pontificarea I prota Rss. d. I o s i f u B a r a c u suntu fârte bine veniţi la multe comune, nu popo­ convină nâue, in beseric’a cea mare a Resaritului
cu preutii se celebră după ritulu orientalu in be- rului, ci boieriului, care e in stare se-i dă indata si nu o amu aflatu.
serica la S. Nicolau unu p a r a s t a s u după Maiest. din alu seu competenti’a de 32 jugere pamentu O cautaramu in istori’a nâstra speciale eccle-
Sa imperator. si regele ap. Ferdinaildu, re- bunu. Vedeţi apoi ce tragemu cu vreo doi proto­ siastica si-i vediuramu numai umbr’a ei.
pausatu in Domnulu, cu cea mai alâsa si mai so- popi si cativa preoţi de calibrulu acestora. Candu O amu cautatu apoi la popârale moderne a-
lemnela modalitate, aflanduse de facia, afara de episcopii voru fi in stare se presente fia-carei co­ junse departe in civilisatiune impacata cu christia-
mulţimea poporului romanu gr. or. si auctoritatile mune cate trei candidaţi crescuţi in seminariu loru, nismulu, si o aflaramu acolo. Se apucamu pe calea
militari si civili in plina parada. Omagiulu adusu trecuti prin t 6te probele necessarie, atunci individii acâsta; se mergemu alaturea cu popârale in adeveru
cu acâsta occasiune de catra romani C a s e i î n ­ de caracteru religiosu si naţionale aequivocu nu se civilisate. Se ne castigamu noţiuni juste despre
a l t e i m p e r a t e s c i află expressiunea in dorerile voru mai potâ furisiâ in turma. dreptulu electorale si se-i damu definitiune precisa,
animeloru, ce se cetea pe feciele publicului, după Unii zaloti se temu, ca rigârea prea mare in de care apoi se ne folosimu nu numai pe terrenulu
perderea inaltei persâne a A c e l e i a ş i , care va examinarea candidatiloru va caus'â treceri dela una besericescu, ci si pe celu politicu. Se cunâscemu
rernanâ eternisatu sub numire de „ F e r d i n a n d u beserica la alfa. Lasa-ti’i se trâca; se vedemu, odata peutru totu-deauna, ca dreptulu electorale
i n d u r a t u l u s i b e n i g n u l u . „ care archiereu si care consistoriu va avâ curagiulu este practicabile intru adeveratulu sensu alu cuven-

Fia-i tieren’a usiâra si memori’a eterna!!! inprudente câ se-i recâpa la sine, câ se impună tului numai acolo, unde existe libertatea; unde a-
manile la cei lapedati de altu archiereu din cause câsta este opressa, insultata, unde domina sclavi’a,
grave. Se credemu domniloru, ca toti archiereii nu pâte fi vorba de drepturi. Suntu si pe la noi
Paciue iiotSs&nS despre dreptul a romanesci suntu gafa se o rupă in acesta cu trecu­ âmeni, cari se tienu ca au invetiatu ceva, si totuşi
electorale in lieseric’a orientale si
tulu, in care amu cunoscutu si âmeni fara carac­ cauta modellu de dreptu electorale in secuii, in cari
anume in cea din iitici’a.
teru, cari au trecutu de cate dâue si trei ori dela domnise tirani’a cea mai feroce preste poporulu ro-
(0 a p e t u.) una la cealalta confessiune. Afara cu ei, faca-se manescu si preste beseric’a lui. Dreptulu electorale
Se ne concentramu t 6te poterile n 6stre intru jidovi sâu ce voru vrea, dâra beseric’a romanâsca este f u n c ţ i u n e a l i b e r t a t i e i , f u n c ţ i u n e a
asecurarea dreptului nostru electorale, nu orbecandu se nu mai fia degradata la midiulocu de specula- i n d i v i d u l u i o m u , c a r e e s t e s i s e s i m t e
prin trecutulu celu intunecosu, ci la facli’a lumina- tiuni miserabili. Chiaru in momentele de facia a- p e s i n e l i b e r u f i s i c e s c e a i m o r a l i c e s c e.
t6ria a scientiei moderne, pe basa larga si sigura, vemu dâue exemple precatu de scandalâse, Voi inse -mi vorbiţi de dreptu electorale acolo,
buna-âra precum se vede in statutulu provinciei ar- pre atatu de instructive pentru oricine. Una unde legislatori selbatici au proscrisu pe naţiunea
chiepiscopesci gr. resaritene orthodoxe, in proiectulu comuna gr. catholica din cele mai mari ame- intrâga si religiunea ei, unde diet’a tierei avuse
archiepiscopescu gr. catholicu alu Albei-Iuliei si in rintiase dicundu; De nu ne veţi dâ altu popa neaudit’a neruşinare, câ se dictedie clerului roma-
cele mai multe parti ale proiectului discutatu in in loculu acestui betivu si docente pe care-lu vomu nescu dogme, canâne si disciplina besericâsca, unde
congressulu r. catholiciloru. Prin legi electorali, noi, ne facemu neuniti. In alta comuna, totu asia principii tierei au supusu pe metropolitii romaniloru
eumu suntu acelea, din care ese congressu generale de numerâsa dâra gr. resaritâna, striga âmenii de la episcopii calvinesci, 'iau degradatu de vicari, ba
compusu din clerici si mireni, congressu protopo- cateva lunii dâca nu ne hirotoniţi pe eandidatulu chiaru de capellani ai loru si le-au inpusu cathe»
pescu si congressu parochiale, fia-care cu comitetele cerutu de partit’a nâstra, ne duceffiu la Blasiu si chismulu calvinescu cu dogme calvinesci, mai in
sâu delegatiunile loru, se asigura existenti’a bese- ne facemu uniţi. In casulu de antaiu protopopulu scurtu, ii făcuseră calvini, si dâca nu se supunea,
ricei, se desvâlta poteri morali, intellectuali si so­ neunitu a scosu pe tramisii unitiloru frumusielu pe ii proscriâ, batea si omorâ câ pe metropolitii Io-
lidaritatea interesseloru nâstre neasemenatu mai usia afara, spunendu-le cateva lucruri, de care se restu, Sava s. a., âra preotimea romanâsca fh oprita,
bine, decatu prin agitaţiuni volburâse, de care se le pocnâsca urechile. Speramu, ca si celu unitu va câ se nu cutedie sub grea pedâpsa a reintârce dela
intempla la alegeri de candidaţi in tâte caşurile, in face totu asemenea. De altumentrea libertatea tre- apostasia pe acea mulţime nenumerata de romani,
care j6ca la midiulocu interesse locali si familiarie. cerei dela una beserica la alta este regulata bini- cari, câ se scape de barbarele persecutiuni, trecea la
Dâra se temu unii de nepotismulu ce s’ar’ incuibâ sioru prin legi sancţionate *); si apoi in fine liber­ legea calvinâsca cu miile, pana candu li se dede si
de su8u in diosu? Se p 6te si acâsta; noi inse tie- tatea conscientiei nu trebue bo remana vorba gâla; superintendente separatu.
nemu asemene nepotismu de unu reu neasemenatu fia-care p6te crede aceea ce i dictâdia lui conscien- Din tâte aceste inchiamu, câ dâca voimu a
mai micu, decatu ar’ fi celu intinsu preste cele mai ti’a sa; dâra se desvatiamu pe âmeni a trece dela ne regulâ afacerile nâstre besericesci asia, câ bese­
multe parochii. Ca d 6ra 9—10 membri ai cutarui una la alta beserica exclusivu numai pentru inte­ ric’a se fia totu-odata si aparatâri’a existentiei nâ­
consistoriu nu voru avâ siepte optu sute de nepoţi. resse personali si familiarie, pentru ochisiorii cei stre naţionale, se ne cautamu modelle cu totulu
Si nici se nu ne mai impedecamu de toti nepoţii, frumoşi ai fetei curatorului, pentru fetiorulu popei, airea, âra nu in tempurile intunerecului, nici la
ci se distingemu fara passiune intre buni si rei. câ se nu mai ambie fara capeteiu, ori si din cau- popâra barbare, si nici chiaru la popâra civilisate
Apoi in fine, de ce trâba voru fi congressele, că se s’a beţiei unui popa, sâu a brutalitatei celui-laltu din periodulu extremei corruptiuni in care cadiu-
nu vâdia si se nu audia nimicu ? In locu de atatea si altele câ acestea. Cea mai mare blastematia se sera. Vechimea unei institutiuni nu este nici de
prepusuri si temeri de âmeni cu sânge negru si intempla atunci, candu ii silesci se faca scâla si cumu criteriu de ajunsu pentru bunatatea ei. Pe
pessimisti desperaţi, cu fierea catu unu puiu de ie­ ei -ti amerintia cu trecerea. Dâra si acâsta bar­ langa multe institutiuni antice bune si salutarie
pure, mai bine se ne resfrangemu cu totii mani- baria se pâte extermină fara mare dificultate din suntu si altele rele, periculâse, ruinatârie pentru

cele, se adunamu barbatesce la capitaluri, se ne momentulu, in care archiereii si congressele roma­ omonime; Ddieu inse de aceea ne-a datu raţiunea,
largimu si inavutimu seminariele asia, in catu nici nesci de ambele confessiuni se voru pune pe ter- pentru câ se le supunemu pe tâte la criteriulu ei,
unu candidatu de preoţia se nu mai invetie pe la renulu adeveratei civilisatiuni c h r i s t i a n e , s i totu-odata se corregemu histori’a in părţile sale
sc61e străine, precum voise odiniâra guberniulu celu falsificate, si in fine se ne dedamu a distinge si
calvinescu, si precum din mare nefericire mai avemu *) Vedi mai alesu art. 53 din 1868, care alege, cu multa agerime de spiritu, institutiunile
inca destule caşuri de acelea. Ati vediutu dvâstra consta din 24 §§-fi. De altumentrea, dâca archie­ aparatârie din cele ruinatârie intre impregiurarile
reii si preotimea romanâsca se simte obligata a face
vreodată clerici r. catholici esiti din scâle calvinesci, si in situatiunea, in care ne vomu fi aflandu. Pre
proseliti religioşi, atunci noi ’iamu rogâ câ se se
sâu popi calvinesci, cari se -si fia facutu cursulu candu sate intregi erâ indemnăte, seduse, fortiate de
ocupe inainte de tote mai vertosu cu planulu, cum
loru gimnasiale la catholici? Nu ati vediutu, afara se intârca dela calvinia pe mai multe câ diece mii possessori calvini si de ciocoii loru, câ se se dâ la
dâra de cate unu proselitu. Si candu vreodată lu­ de familii romanesci, care pana in an. 1700 s’au calvinia si li se recomendâ, câ se-si a l â g a candi­
teranii au tramisu pe clamidatii loru câ se se pre­ calviuitu si apoi s’au ai maghiarisatu, datu calviuitu in scâl’a calvinâsca, âre potea se