Page 7 - 1875-08

Amintescu inca in trâcatu, cA tenerii magiari, Aurelianu P. directorele scâlei de agricultura; acâsta parte a sciintiei este din cele mai importante
nu sciu din ce motive, se pârta prea indifirentu Boliacu Cesaru, deputatu; Cantacuzinu Al. princip, pentru o tiera, care aterna aprâpe exclusivu de agri­
faci» de cunoscienti’a limbei si a literaturei romane. membru la cassatia; Cantacuzinu Grig. C., depu­ cultura ei.
Unu fenomenu acestu-a, din care se esplica usioru tatu; Cantacuzino I. A., directorulu „Monitorului"; De se faceau mai de timpuriu observări si cer­
f6rte multe defecte de ale loru in viati’a publica, Cernatescu, professoru; Cretiescu A., membru la cetări, nu s’ar fi pradatu atatea regiuni întregi de
in cugetarea si judecarea loru a supr’a stării si curtea de cassatia; Davila, doctoru in medicina; pădurile loru si nu amu avâ asiâ de desu recolte
causei naţiunii nâstre. Felix, medicu; Florescu Ioanu Generalu, ministru nefavorabile. Deca nu se voru opri cu tâta energi’a
La lucru deci betrani, tenori la carte, toti u- de resbelu; Lahovari George, directorulu posteloru taiarile de păduri, vomu vedâ clim’a nâstra in cu­
niti in cugete si sentiri. si telegrafeloru; Lahovari Grigore, membru la rendu periclitata in modulu celu mai amenintiatoriu.
„Concordia parvae res crescunt, discordia etiam curtea de cassatia; Lahovari I., maioru; Laurianu, Devastarea paduriloru la munte sâca isvârele, si
maximae diiabuntur!" professoru; Maiorescu Titu, ministru de culte; produce surpări; devastarea loru la siesu usucă
Mandrea Nicolau, membru la curtea de cassatia;
Remasu bunu Clusiu, care ai antecipatu diece campiele si preface pamentulu roditoriu in pustia.
ani cunoscientieloru mele pentru viati’a ulteriâra; Mânu George Colonelu, primarulu capitalei; Mânu Nu de mai pucina importantia suntu studiile
eu nu te voiu uită! C o r e s p o n d i n t e l e . Grigore, administratoru la domenie; Marcovici, zoologice, botanice si mineralogice, care potu avă
doctoru si professoru; Melidonu, directorulu scâlei cea mai simtita influentia asupra vietiei nostre eco­
normale; Milo Petre, deputatu; Negri Nicolae, nomice naţionale. Se ve fia datu a deprinde tierâ
fostu deputat; Nica Theodoru, directoru la ministe-
O n . R e d a c t i u n e ! la ameliorarea raseloru nâstre de animale si a plan-
rulu de culte; Odobescu Alexandru, fostu ministru;
Vediendume atacatu de unu-corespondinte ano- Orescu Alexandru, senatoru; Robescu C., ingineru teloru nâstre de hrana. Se ve fie datu a desgropâ
nimu in nr. 50 alu „Gazetei" ve rogu a dâ locu silvicultoru; Roseti Theodoru, ministru lucrariloru prin -o buna charta geologica comorele ascunse in
urmatârei publice; Siaicariu, professoru la Matheia Bassarabu; pantecile pamentului. Gum a fostu cu potintia, câ
D e c h i a r a t i u n e : Soccecu, libraru editoru; Stefanescu Grigore, profea- minele nâstre de metaluri, isvoarele nâstre tama-
duitârie se ne fi remasu nâe si Europei aprâpe necu­
Subscrisulu priinariu alu comunei Tokanulu soru; Vacarescu Theodoru, deputatu; noscute? Ca petroleulu nostru, care se pâte mesurâ
vechiu dechiaru prin acesta, ca d. Ioane Ratiu din Era D-nii membri absenţi suntu: Algiu I., cu celu pensilvanicu — ca-ci aci câ si acolo este
Branu nice singuru, nice insocitu de altu cineva n’a locotenentu-colonelu ; Bacaloglu E., professoru; in asiâ gradu inflamabilu, in catu se aprinde la
venitu in caus’a alegerei de deputatu dietale in co- Barozzi, colonelu; Berendei A., colonelu; Brateanu, simpl’a apropiare a unei flăcări — se nu fi facutu
mun’a nâstra, si t 6ta corespondinti’a anonima nu capitauu; Brateanu George, deputatu; Brateanu inca pe continentu concurentia celui americanu? Este
coutiene altu ceva decatu scornituri reutatiâse. Ioan C., deputatu; Cantacuzino Ioanu C., fostu mi­ de neaperâta trebuintia a ne gândi seriosu la ese-
Nu voiu a trece cu vederea neci nerus. de- nistru; Cantacuzino Ioanu, Ingeneru la municipali­ cutarea unei charte geologice: prin o asemenea lu­
nuntiare a corespondintelui anonimu, ca d. Ratiu tate; Capitaneanu, capitanu; Cogalniceanu Mihailu, crare, societatea geografica-si ar asiediâ unu adeveratu
mi-a pusu in cârciuma o litra de vinarsu in mana, deputatu; Cretiulescu Etn., deputatu; Draghiceanu, monumentu. Atunci in scurtu timpu sarea nâstra
si eu câ omu ne espertu temendu-mi postulu de ingineru de mine la ministerulu de finantie; Falcoianu gemă, despre care nu se scie inca, dâca se tiene
jude a-si fi adunatu cu juraţii alegatori, — cumca St., locotenentu-colonelu, directoru la ministerulu de periâd’a triasica sâu este din epoc’a terţiara,
eu de si imbracatu tieranesce, dâra in privinti’a lucrariloru publice; Filipescu George C., agentu cear’a de pamentu, chihlibarulu nostru celu negru,
mentale credu a posede mai multa minte, câ co­ diplomaticu; Frollo, professoru la liceulu Matheiu' straturile nâstre cu cărbuni de pamentu, puciâs’a
respondintele, pentru ca abstragundu dela aceea, ca Bassarabu; Frunza D., ingineru la ministerulu lu­ vediuta la suprafacia, marmor’a, voru ajunge a fi
de candu suntu am uritu orce influintiare asuprami, crariloru publice; Frunzescu, amploiatu la statis­ cunoscute departe peste granitiele României.
fia aceea prin vorbe sâu alte mediulâce de corup- tica ; Ghica Ioanu D., fostu ministru; Ghica Deleanu
tiune, — totu-deauna consciinti’a si raţiunea mea C., deputatu: Ghica Vladimiru, deputatu; Golescu Secţiunea ethnologica va observă moravurile si
mi a dictatu, ce se făcu si ce se lucrediu, si to­ Al. G., deputatu; Jtiajdeu, pruieBaiuu, -----------------------, datinile, traiulu si portulu poporului nostru din
punem ue veucno ouuu..uv»
. . . .
.
t
tuşi numindume corespondintele de omu neespertu, colonelu; Ştirbei Alexandru Princip, deputatu; loru amanuntitu, se faca comparaţia cu alte popâre.
eu -lu dechiaru pe dinsulu de hebeucu. Sturza Dimitrie A., fostu ministru; Sutiu Mihailu Cercetările archeologice, care suntu deja ince-
C., directoru generalu la ministerulu de finantie;
I o s i f u M a i e r u t i u , pute cu multu zelu si cu bunu resultatu de catra
jude. Teclu, tipografu; Urechia V. A., directoru de in- Archeologii noştri, ne voru da materialulu doritu
stitutiune privata;
Din acestea ronduri ve veţi convinge, D. Re- pentru a descrie si a judecă starea culturei nâstre
Se da citire processului-verbalu alu ultimei
dactoru, despre starea adeverata a lucrului si apoi, siedintie pregatitârie din 9/21 Iuniu curentu si se celei mai vechi.
incatu mai poţi fi in dubietate, me provocu la acei Cum vedeţi, D-lor, campulu activitatii D-vâstre
dăscăli, cari se dice, ca ii am dusu cu mine in adâpta. D. secretariu generalu inmanuâza M. Sale statu­ este fârte intinsu si timpulu ce ve mai remane in
Fagarasiu si mai vertosu la Siancu si Danila din anulu acest’a prea scurtu. Ya fi totuşi cu potintia,
Tohanulu vechiu, cari câ pmeni străini si departati tele definitive ale societăţii. prin ajutorulu lucrariloru de pana acum, se se
de presinte de pe aici, credu, ca voiendu a vorbi Harfa sa Domnitorulu saluta pe alcatuâsca unu conspectu generalu asupr’a fapteloru
adeverulu inca nu voru dechiarâ pe anonimulu co- membrii societăţii cu urmatâri’a cuventare: geografice relative la tiera nâstra, asiâ in catu se
respundinte de altu ceva, decatu de unu calumnia- D o m n i l o r u l potemu fi bine representati la congresulu din Paris
toriu. — -Mi vine a crede, ca ehiaru dlui au fa- „Salutandu societatea geografica Romana, a care s’a convocatu in acestu anu prin initiativ’a
cutu acele ce mi le imputa mie, si pâte ca nu i cărei infiintiare ideplinesce un’a din vechile mele societăţii geografice fraucese, din care suntemu
s’au recunoscutu meritele pe deplinu câ in timpulu dorintie, bucuri’a Mea este cu atatu mai mare, cu mândri a face parte.
lui M a d a y si pentru aceea arunca cu tina in mine. catu suntu incredintiatu ca lucrările ei voru fi de Fia câ j un’a nâstra societate geografica se se

Din altele nu denegu infaciosiarea mea la a c - unu folosu nemarginitu pentru viitorulu tierei, a asocieze intr’unu modu demnu celoru alte societăţi
tuld alegerei, pentru ca, câ notariu am fostu in- cărei desvoltare economica si politica o urmaresce instituite in mai tâte tierile, si din parte-Mi nu ma
drumatu a me infaciosiâ cu consemnatiunile alega- Europ’a cu unu interesau crescendu. Terenulu indoescu, ca spriginita prin barbatii noştri de sci-
toriloru in mana la loculu de alegere, apoi dâca d. deschisu esplâtarei D-vâstre scientifice este fârte intia — ea si va îndeplini missiunea ei si, prin
capitanu supremu la prandiulu datu de alesulu de­ intinsu, si o munca de diecimi de ani va fi de charti si opuri geografice îngrijite, va scâte tiâr’a
putatu a redicatu si unu pocalu in sanetatea mea, trebuintia pentru a ajunge la esactitatea cunoscin- din regiunea necunoscutului".
credu, ca aceea nu strica nici intr’o parte, avendu tieloru neaperate in asemenea întreprinderi. Inse D. vice-presiedinte A. A. Cantacuzino in nu­
a nutri si cresce, pe lunga detorintiele ce le amu impartirea D-vâstra in secţiuni va pune o regula mele membriloru societăţii, respunde M. Sale cu
implenitu si mai amu se le implinescu facia de in lucrări si le va simplifică. urmatoriulu cuventu:
fraţii mei, pe cari i-am crescutu in scâle mai in- Secţiunea matematica si astronomica este chia- (Y a u r m â.)
alte si mai buni romani câ d-ta dle corespundente, mata a se pune in legătură cu acea ratiea de ad­ t , r - • > - • i j * •
— inca o familia frumâsa de 6 suflete. mirabile cercetări scientifice, care au coprinsu si
In fine mai adaugu cumca eu suntu multiu- au ilustratu intregulu nostru globu terestru si ob­ S c i r i d i n p r o v i n c i e .
mitu cu positi’a mea actuale, si dâca totuşi asiu servările D-v6stra se voru potâ esecuta cu succesu, In 30 Iuliu s’a tmnutu adunarea despartie-
venâ postu de szolgabirau, ce gresiala mare asiu indata ce veţi posede instrumentele trebuintiâse loru.
face, pentru-ca amu mai imbracatu acelu postu vreo Cu deosebita plăcere vedu, ca mai mulţi din montului XVII alu Associatiunei in Sz.-Raginu, unde
6—7 ani cu on6re, si caderea mea n’a urmatu pen­ oficierii noştri de statu-majoru au intratu in socie­ s’au pusu totulu in ordine, pentru câ adunarea ge­
tru vreo crima ori ca nu mi-am preceputu chiama- tatea geografica si s’au inscrisu in secţiunea ei nerala si in anulu acest’a se aiba una decurgere
rea sâu in fine câ asiu fi perdutu încrederea popo­ matematica. De la zelulu si silintiele D-loru sum catu se pâte , de frumâsa. Intelligenti’a in sene
rului, pe care l’am condusu, fara din ambiţiunea in dreptu a asceptâ, ca voru esecuta in modu siste- mica la numeru e entusiasmata pentru onorulu of-
unora, cari nu -si potea face mendrele de mine maticu redicarea planului trigonometricu alu tierei. feritu de adunarea estraordinaria dela Alb’a, cu tâte,
după cum le placea. I o a n e R a t i u . Lucrările de triangulare, întreprinse anulu trecutu ca timpulu de pregătire e cam scurtu! Impartesi-
in judetiele Suceava Botosiani si Dorohoi, suntu unu
. ‘ • i o ! . ; n • V I ,111(0*18 toriulu spera aceste: ca va fi lucru frumosu si pen­
!
Societatea geografica romana in inceputu bunu pentru acâsta. Se speramu, ca in tru străini impunetoriu. Vomu vedâ program’a.
curendu chart’a de statu-majoru a Moldovei se va
JSwciaresci. Tempulu e frumosu prestetotu; recolt’a buna,
termină si aceea a Valahiei se va supune unei
Processu verbalu âlu siedintiei solemne de inaugu­ noue prelucrări. Ele împreuna vor formă oper’a âr’ cucurudiulu, câ nici odata. Mulţime de stru­
rare din 15/27 Iuniu 1875 sub presiedinti’a demna si frumâsa a junelui nostru statu-majoru. guri cu bâbe mari se vedu mai petutindeni.
Inaltimei Sale Domnitoriului. Mai usiora este sarcin’a sectiunei fisicale, câ In R o m a n i ’a se iviseră in 9 judecie, sâu
La 5 âre după amâdi M. Sa Domnitorulu so- un’a ce pâte deja dispune de ore care materialu. districte locustele, inse mosurele după lege le au
aindu la palatulu Academiei, a fostu intempinatu Prin deosebitele cârti, cari inse ceru o prelucrare
de d. ministru de culte si instrucţiune publica si mai esacta si o complectare in detaliuri, se potu mai exterminatu, candu inca erâ olâge.
de biuroulu societăţii. fixă aproximativu relatiunile orografice si hidrogra­ Pe la bălti inca se mai afla. La Cahulu stri­
Mari’a Sa Domnitorulu declarandu siedinti’a fice. Nu totu asiâ de inaintati suntemu in atmos- cară 36 falei, pogâne (delnitie) cucurudiu si 80
deschisa, d. secretariu generalu face apelulu nomi- ferografia si mai alesu in Climatologia, cureia i s’a grâu. Pe la Ismailu si Bolgradu începură a sburâ,
nalu, la care respundu 31 d-ni membri si anume; datu pana acum prea pucina atenţiune, de si tocmai inse fura gonite spre Sulina si Turcia, Tempera-