Page 6 - 1876-01

inse forte, cine ar’ crede, ca cei, cari an adoptata de estinsu, — dbra pe statulu austriacu -lu lasara cuite de croato-şerbi. — Prin anexarea loru, Oroa-
acea lege, se vora fi si supusa ei. Nici vorba. cu unu pitioru in Itali’a cu unulu in Russi’a (Po- ti’a si Dalmati’a ar’ deveni unu centru, unu focu-
Apoi Sigismundu precum era totu duau din tibra, loni’a), cu capulu si una mana in Germani’a, cu lariu nationalu pentru croato-serbii austriaci. Ei
nici n’a ingrijitu intru nimicu de executarea ei. alta mana in Oriente. De aici urmă apoi, ca tbte ar’ deveni unu poporu austro-ungaru n o u , c u
In fine tocma după 38 de ani, adeca in a. 1435, sdruncinarile acelei ordine de stătu, de multe ori p u n c t u l u d e g r a v i t a t i u n e i n i m p e r i u ;
ei mai vene in minte regelui, ca dieu legea aa re- incercate din partea popbraloru nemultiamite, pen- — si prin urmare — n e f i i n d u b a r b a t i i l u i
masese litera mbrta; de aceea elu mai cbrca cu tru-ca au fostu divisate, — a pusu pe Austri’a in d e s t ă t u t a n d a l e — ar’ potb se guste tbte
altu edictu, in care amerintia cu pedepse pe toti mişcare, vediendu-se amenintiata. — Apoi presi- benefieiale suveranităţii; bra grautatile ei numai in
cati se oppunea la migratiunea libera.- Intr’aceea diulu in Germani’a, că manifestatiune de onbre parte, adeca pe catu nu ducu din aceste grautati
după doi ani prorumpe crunt’a revolutiune in co­ pentru cas’a domnitbria — inca n’a procuratu Au­ celelalte popbra confederate sub unu monarchu co-
mitatele Transilvaniei, care inse după alţi doi ani striei nice unu folosu, dbr’ i-a costatu multu. — munu. Asia imperiulu austriacu, avendu o perdere
de lupte, se innbca in sângele poporului. Acumu Asia imperiulu austriacu a fostu silitu a fi de territoriu după principiulu suveranităţii naţionale,
era Yae victis! Inse curendu după aceea vinu tur­ politianulu Europei pe spesele sale, si datoriele sale — ar’ fi ajunsu desdaunatu br’ după acelaşi prin­
cii si apoi, in an. 1444 vine catastrofa terribile se potu numi cu dreptu: d a t o r i e e u r o p e n e . cipiu. — (Va urmă).
dela Varn’a. Invetiatau bre din aceste ungurenii In mani'a acelei ordine de stătu, se intemplă
si mai vertosu ardelenii minte? Nimicu precum in Europ’a de atunci (1815) incbce unu siru de
vomu vedb mai la vale. strămutări politice, cari făcură rupturi mari in men- Brasiovu 10/22 Ianuariu 1876.
(Ya u r m i ) tionatulu tractatu. — Astadi, prin acele strămutări Spre a tienb pre cetitori in curentu despre
} ----------------------- sancţionate de tbte poterile si popbrale, acelu trac­ cele ce se petrecu in tibra si in afara, ne vomu
tatu nu mai esiste, si in l o c u l u l u i a v e n i t u adoperâ a face aici, la spatele articliloru de studiu,
Brasiovn 22 Ianuariu st. n. 1876.
p r i n c i p i u l u s u v e r a n i t ă ţ i i p o p b r a l o r u , o scurta revista, ce are se intrunbsca evinemintele
La c e s t i u n e a o r i e n t a l e . recunoscutu chiaru si de Austri’a in Itali’a, in Ger­ mai momentbse dela ordinea dilei. . Yomu incepe
Sub acestu nume generale, intielege diploma- mani’a, in Belgiu, in Greci’a si in tempulu mai cu camer’a din Budapest’a, de unde avemu se noti-
ti’a europbna pecatele sale proprie de unu tempu recente in Spani’a. — ficamu, ca in siedinti’a dela 19 1. c. s’a inohiatu
incbce, cama de 200 ani, — stagnatiunea ginteloru Prin acestu principiu inse Austri’a, după com­ desbaterea generale asupra proiectului de lege despre
de rasa vechia slava, romana si elina in civilisa- punerea sa vechia, a venitu a fi in multe parti ale comitetele municipali, care proiectu s’a acceptatu
tiune, suferintiele loru trupeşei si sufletesci, si in sale in contradicere faptica cu popbrale si poterile de base pentru desbaterea speciale cu 277 contra
fine intregulu galimathi’a politicu stabilitu la Bos- constituite in poterea lui, pentru-ca numai maghia­ 66 voturi.
foru si pe peninsul’a balcanica după usurparea ace- rii si cecho-slavii suntu popbra intregi in leintrulu Partit’a dela 1848 in frunte cu Ernestu
storu tieri frumbse, ei binecuventate de o clima ei, tbte celelalte suntu fracţiuni de popbra, cari au Simonyi, indata ce s’a primitu acestu proiectu, a
dulce si fertila. foculariele loru naţionali si culturali afara de con- parasitu camer’a dechiarandu, a nu mai partecipă
Au fostu multe ocasiuni, de cari Europ’a s’ar’ finiale imperiului, — si suntu tienute la olalta mai la siedintie pana candu va dură discussiunea speciale
fi potutu folosi, spre a restaură pop6rale christiane multu prin alipirea catra cas’a domnitbria de catu asupr’a unei legi, contra careia a remonstratu tibr’a
rodite după origine in celelalte familie etnografice prin legaminte si interesse vitale naţionali ori cul­ intrbga, Este de insemnatu, ca in contr’a acestui
si politice europene in drepturile loru, si de a re­ turali. — Acbsta anomalia in compunerea Austriei proiectu de lege au petitionatu, la camera 27 de
duce supremati’a musulmana la acelu m i n i m u m , a nascutu apoi alt’a si mai mare. S’a stabilitu orasie si vr’o 7 comitate, bra in favbrea proiectului
care după gialusiele poteriloru europene intre sene doctrin’a despre elemente austriaco asiă numite si-a redicatu vocea numai unu singuru districtu.
si neintielegerile christianiloru suprematisati intre- „ s i g u r e " si elemente „ s u s p e c t e . " Nemţii si Cu tbte aceste inse proiectulu va deveni lege,
olalta se infaciosiâ de necessariu pentru evitarea maghiarii au trecutu dela 1815 inebee de elemente pentru ca asiă voiesce dlu Tisza. — Totu in acbsta
unei certe intre descendenţi. — sigure, (Ritt, Polizeivblker) de candu inse s’au in- siedintia camer’a a anullatu mandatulu d-lui Dr.
Spre ruşinea ei, Europ’a a privitu secule in- templatu straformarile relatiuniloru politice ale Au­ Iosifu H o d o s i u si a decisu a se publică alegere
tregi, cu deplinu indeferentismu, convulsiunile po- striei facia de ceealalta Germania, se ebrta cecho- noua in cerculu dinsului. Caus’a anullarii acestui
pbraloru slave, romane si eline fara de a se indurâ slavii cu germanii austriaci pentru acbsta positiune mandatu este, ca d-lu Hodosiu nice in urm’a repe­
a le sari intru ajutoriu. Grrecii, Romanii si Serbii, favorita. ţi teloru provocări din partea camerei n’a voitu se si
apoi miculu Montenegru in fine -si creara prin pro- Candu nationalitatile favorite numite (staaten- tramita mandatulu, resolutu fiindu a nu mai ocupă
priele fortie un’a sbrte mai suportabile; cea d’an- haltende) in imperiu ar’ fi fostu mai numerbse si locu in parlamentulu ungurescu. De buna sama
taiu chiaru d e p l i n ’ a suveranitate. — cu multu mai culte, ar’ fi potutu fi mai indurate Moldovăn Gergely se va fi convinsu despre neco-
In momentele aceste, Turci’a este ruinata ma- si mai ecuitabile facia de asia numitele elemente ruptibilitatea alegatoriloru romani din districtulu
terialminte prin administratiunea s’a financiaria cea suspecte numite: (staatsfeindliche, inimice sta­ Zarandului si asiă nu ne vine a crede, că la pros-
rea; justiţia nu a fostu in Turci’a pentru popula- tului). Ele nu s’ar’ fi temutu asia multu de sim’a alegere dinsulu se mai indrasnbsca a-si pune
tiunile vechi indigene nice odata, — au fostu inse ceste din urma. Spre calamitatea Austriei inse a- candidatur’a, spre a insultă pre acei bravi alegatori
legi draconice, si arbitriulu violentiei asiatice in ceste elemente au fostu după numeru relative mici, dbr pre de alta parte nu incape indoibla, ca iu
contra loru totu-deaun’a; invetiamentulu publicu o bra după cultura differite. Asiă se intemplă, ca loculu dinsului se va potb afiă alta creatura de
satira etc. etc. (pardon! nu pretindeti dela noi se germanii au fostu si suntu cu fracţiunile menţio­ calibrulu dinsului si asiă poporulu romanu de acolo
dicemu: Tout comme chez nous). In acbsta situa- nate mai ecuitabili, mai blandi, maghiarii mai in­ totu va fi ispititu de catra cei ce i voiescu reulu
tiune trista, hertiegovinenii si bosniacii s’au deter- toleranţi mai — severi. — si perirea, inse noi avemu buna sperantia, ca ange-
minatu a da unu respunsu la demonstratiunea din Cas’a domnitbria totu-deaun’a a intentionatu a rulu celu bunu, care l’a condusu pana acum, lu-va
Budapest’a cu ocasiunea incoronarii imperatorelui aplanâ si imblandf urmările acestei anomalie fun­ conduce si in venitoriu.
Austriei că rege alu Ungariei, — si a dice turcu­ damentale a imperiului ei, — inse de ale evită Ministrulu de financie Szbll vrb se mai redice
lui cu arm’a in mana: ori autonomia, ori ne du- cu totulu nu i-a successu, debrace ele au fostu si vr’o 20—22 de milibne floreni dela consortiulu
cemu dincolo, unde rudeniele nbstre consangene in suntu, cumu amu dice, morburi acute ale corpului. Rothschild, si totu-odata are de cugetu, că cu
Croati’a si in Dalmati’a au una sbrte mai de sufe- Candu cineva este nascutu ghibosu, insedaru se os- ajutoriulu acestora bani se convertbsca ^mprumutulu
ritu. — Decurgerea acestei lupte o amu imparta- tenesce si celu mai bunu medicu alu face se stb de 153 milibne. Minunatu omu mai pbte fi si
situ si noi cetitoriloru noştri in fasele ei cele mai dreptu. acestu ministru, care cu 20 milibne voiesce se con­
momentbse, — si o vomu inpartasi si de aici in- Pe de alta parte este unu remarcabile jocu vertbsca 153 milibne. Gomissiunea financiaria a si
colo. — / alu sortii, ca afara de italianii lombardi si vene- primitu proiectulu de lege in acbsta privintia. Inse
De astadata inse diplomati’a europbna s,e parea, tiani, tocmai popbrale suspecte au fostu acele, care chiaru si omulu celu mai scurtu de vedere pbte se
ca voiesce a se curatf de epitetulu „matrbna sbir- nu au intentionatu scisiuni, nu s’au aliatu cu ini­ intîelbga, ca convertirea acbst’a e numai vorba gbla,
cita" si se prepară, la un’a acţiune solidaria mai micii statului, candu au fostu „ i n d i s p u s e , " ci deorace banii aoestia sunt de lipsa spre scopuri
decisiva. au ajutatu a indreptâ pe cele „sigure" la ordine. — multu mai urgente; vistieri’a statului de buna sama
In frunte stete la inceputu Austro-Ungari’a. Asia spre exemplu in anulu 1867 maghiarii brasi a flama,nditu.
Austri’a cu ocasiunea stabilirei ordinei de stătu in nu ar’ fi avutu pe cine incoronâ, dbca croaţii si Inse aceşti bani sunt inca in pung’a lui
Europ’a la congreasulu din Yien’a 1815 fii cum- romanii, apoi serbii din Ungari’a, in rondu cu cele­ Rothschild si cu tbte aceste guvernulu se afla in
plitu păcălită. Diplomati’a ei, ce nu sciea pe a- lalte popbra austriaco nu iar’ fi silitu in 1848 a negotiatiuni de tergu cu cousiliulu de administra-
tunci studeb tempulu si istori’a de catu din punctu conservă dinasti'a astadi si de ei iubita. — tiune alu călii ferate maghiare de ostu, voindu a
de vedere alu legimitatii, in sensu dinasticu, — După cele dise, nu este lucru de mirare, ba luă acbsta cale in proprietatea statului. Dbr ce e
procură casei nbstre domnitbrie territoriu destulu nice de inculpare, dbca ministrulu affaceriloru de dreptu, aici guvernulu vrb se faca unu tergu avau-
esterne austriacu — după cumu asecura unele diur- tagiosu oferindu că pretiu de cumperare numai 10

non natura, sed humana potentia sibi ipsi jugo sub- nale străine, ar’ fi luatu iniciativ’a ia resolvirea milibne, precandu capitalulu actionariloru dela acbsta
jicere conaretur servitutea etc. etc. (Decretum II causei orientali cu reservatiunea mentale de a pro­ cale ferate se urca la 30 milibne.
de 1405). cură imperiului provinciile turcesci rescuiate si lo­ După aceste se aruncamu o privire si in afara.