Page 8 - 1876-01

1
TITLULU V. Despre procuristi si despre manda­ Noutati diverse. — (Scdl’a si r e u n i r i ! ) Cu via bucuria
\
tari comerciali. ' t i . . j v j J ■ vediuramu, ca pe terrenulu scolariu petagogicu si
i

-
j

>
§ 37. Procurista se numesce acel’a, care din flSaloIll R e u n i u n e i f e m e i l o r u r o ­ didacticu au inceputu inca in anulu decursu a esi
partea proprietariului unui stabilimentu comerciale m a n e pentru ajutoriulu crescerii fetitieloru rom. la lumina făi scolastice cu missiunea de a inlesni
priimesce autorisatiunea directa pentru portarea pro- orfane etc. se va tienă cstanu iu 17 (29) IaDuariu cultur’a generatiunei presente prin comunicarea
curei, său se declara anume de procuristu, său se in localităţile redutului de aici. Biletulu de in­ ideeloru si întrunirea poteriloru la scopulu comunu.
autorisa a subsemnâ raţiunea (firm’a) siefului prin In a. c. inca continua a apară Foi’a pedagogica di­
procuratiune (per procura). trare e 1 fi. 50 cr., ăr’ pe galleria 2 fi. 50 cr. dactica si economica din Gherla sub redactiunea
Acestu baiu filantropicii a fostu dela inceputulu D. Alessandru Mica, care continua cu atudiale di­
Procur’a se p6te deferi (da) la mai multe per-
săne, atatu fia-careia in parte, catu si la t6te in Reuniunei o convenire per eminentiam fii. naţionala si dactice si economice, apare odata pe septemana
comunu. In casulu din urma se nasce procur’a confidenţiala si a importatu sume considerabili pen­ lunea, una căla cu pretiulu 5 fiorini pe anu.
colectiva. tru fondu. Speramu, ca si in anulu acest’a va — „Fă ia s c o l a s t i c a * , adausu la „Econo-
§ 38. Procur’a autorisa pe procuristulu la fi asiă. mulu in Blasiu, inca ’si luă missiunea a cultiva
tăte speciele de affaceri si la tăte actele juridice si terrenulu invetiamentului prin reunirea poteriloru
private, ce suntu legate de gestiunea (portarea) unei — ( B a l u l u j u r i s t i l o r u din Sibiiu) tie- intr’o activitate solidaria, reunindu poterile prin 15
professiuni de comerciu, ea inlocuesce verce procura nutu in 8 Ianuariu a. c., de altmintrea destinatu reuniuni invetiatoresci in tăta archidiecesea si alta
speciala reclamata de legile tierei si defere (da) pentru ajutorarea juristiloru miseri, fă parasitu de reuniune centrala compusa din representantii reuni-
dreptulu de a primi si de a concediâ (departa) co- catra juriştii maghiari din causa, ca corpulu stu- uniloru cercuali.
misi si mandatari. Acăsta foitia se privesce de officiala pentru
dentiloru dela universitatea din Pest’a a respinsu
Procuristulu numai atunci va fi autorisatu a invitatiunea, fiindu-ca nu se află tipărită in limb’a reuniune. Asteptamu se vedemu deffinitiv’a ei
vinde si a hipotecâ, bunuri inmobile, candu i s’a constituire prin statute aprobate, ca dela acăsta
datu acesta autorisatiune in speciale. statului (maghiara). Si ceilalţi maghiari din locu întreprindere suntemu indreptatiti a spera mare
le imitara exemplulu, ma officiali de stătu inca -lu
§ 39. Facia cu tertii o restringere a limite- înlesnire la resolvirea problemi de a se înainta cul­
loru (hotareloru) procuratiunei nu va avă nici unu incungiurara. Exemplu de imitatu la naţionali. — tur’a poporului romanu.
efectu legalu.
— Conveiltiimea c o m e r c i a l e s i — Tocma primiramu nr. 1 din alta făia, totu
§ 40. Procuristulu trebue se subsemneze ra­ v a m a l e a României cu Austro-Ungari’a, după ce cu-missiunea acăsta nobila:
ţiunea cu unu adausu, care indica procur’a, punendu
si propriulu seu nume. fh primita si in senatulu imperiale din Vien’a si „Scăl’a r o m a n a * , făia pedagogica si didac­
in Camer’a deputatiloru Ungariei nemodificata in tica pentru .interessele instituteloru de cultura si
La o procuratiune colectiva va adauge fia-care ale organeloru acestora, edata si redigeata de
dintre procuristi propriulu seu nume ratiunei inses- esentia, apoi acum in cass’a de susu a Ungariei I o a n u C a n d r e a s i B a s i l i u P e t r i , ăsa iu
trate cu indicatiunea procurei. fii incredentiata unei comissiuni de trei inşi spre
Sibiiu in tăta vinerea cate o căla, in cuartuformatu
§ 41. Diferirea procurei se va anunciă la examinare si consultare asuprai. Acesta comissiune totu cu pretiulu de 5 fiorini pe anu. Este nău’a
tribunalulu competente spre inscrierea sa in reper­ afianduse facia si ministrulu de finantie inca o f6ia cu missiune conducatăria pe calea culturei po­
toriale de comerciu de catra siefulu in persăna său primi fora modificatiuni spre a reporta casei mag- porului, după principiale pedagogice moderne. Pri-
in modu autenticu. mulu nr. alu acestei făie asiădia de base principiu lu
natiloru, ca e calificata a fi primita in totu cu-
Totu-odata va trebui se subsemneze totu acolo prinsulu ei. celu mai sanetosu de educatiune in art. „Se
procuristulu, raţiunea împreuna cu numele seu său educamu tenerimea pentru diligintia său activitate".
se sustărna aceste subscrieri in modu autenticu. — C l ă d i r e a c a l e i f e r a t e pe lini’a Bra- Uramu braviloru intreprindiatori de susu successele
Persănele respective se voru suma (provocă) la siovu-Ploiesei inca nu e pusa in cursu de lucrare cele mai salutari si satisfacatărie!
observarea acestei prescrieri de catra officiu prin cu t6ta securitatea si resolutiunea, cu tete, ca ter-
amenintiare cu amenda in bani defipta in § 21.
minulu, pana candu are a fi gata după contractulu
§ 42. Stingerea procurei trebue denunciata invoitu, e scurtu facia cu difficultatile, ce se intem-
de siefu spre improtocollare. Pretiurile piacei
pina printre monti. Cu finea an. 1878 calea acesta
Pe catu tempu nu s’a inscrisu in repertoriale in 21 Ianuariu 1876.
de comerciu si nu s’a publicatu acest’a stingere a ce incopciarea linieloru ferate Brasio.u - Ploiesci
procurei, siefulu numai atunci va pot6 opune acestu trebue se fia gata după contractu, si lumea mai Pretiulu
faptu unei a t r e i ’ a persăne, dăca va potă probă, vertosu cea comerciale aştepta cu mare nerăbdare Mesura Speciea fructeloru fi. cr.
ca acăsta din urma, adeca persăn’a tertia, a avutu seriosulu inceputu alu acestei clădiri, care e cestiune
sciintia de stingerea procurei chiaru la inchiărea vitale pentru viati’a comerciului si a comunicatiunei | fruntea . 5 40
affacerei. CD Granu > midiulociu- 5 20
intrevecinali. j de diosu 4 80
§ 43. Mandatulu prepusului comercialu (calfa), Mestecatu . . . . 4 2 0
— pe care siefulu -lu pune la professiunea sa de — ( F o r t i e l e m i l i t a r i ) s’au maritu chiaru | 1 fromosa 3 40
n
comerciu fara deferirea unei procure, pentru că se si in Statele-Uuite republicane din America, că . «r-U 1 Secara / de midiulocu . 3 10
gereze (conducă) său intrăg’a sa professiune de co­ cum republicanismulu s’ar’ ’ preingrigf de a nu fi 1 _ , 1 frumosu 3 80
| Ordiulu ]
merciu său numai afaceri de o specia determinata, cumva incalcatu de monarchismulu aliatu. Fortiele r—< d0 midiulocu t 3 70
. , 1 frumosu
8ău in fine numai afaceri singulari — se refere la ' o ' Ovesulu | de m i,ii i 2 63
55
2
u ocu t
tăte afacerile si la tăte actele ce suntu legate de navali ale staturiloru-unite suntu acuma de 63 vase 1 Porumbulu . . . . 3 2 0
gestiunea un8i atari professiuni de comerciu. armate cu 572 tunuri si se mai construieza alte Meiu............................................ 3 50
Inse prepusulu comercialu numai atunci va fi 11 vase marine de 15, 360 tăne cu 124 tunuri, O j i Hrişcă............................................. — ---
autorisatu a contracta obligaţiuni cambiali, a luă 24 vase chirasate părta 63 tunuri de celu mai CD 1 Mazerea...................................... 1 8 0 10
Lintea .
.
.
.
.
—
bani imprumutu si a intenta procese, candu va po­ mare calibru, t6te construite după modelulu Moni­ Faseolea . . . . 3 10
t
sede o autorisatiune speciale pentru asemenea ca­ torului, cu turnuletie si mai multe suntu armate n [ Sementia de inu ... 12 „
şuri. Pentru operaţiunile, la care se refere man­ si cu berbeci. Astfeliu in restempu de 2 septemani 1 1 Cartofi . . ,, 1 60
datulu seu, nu are necessitate de o procura spe­ f Carne de vita . . . . — — 3 2
ciale. se potu pune pe pitioru de resbelu cu unu tonagiu 1 Chilo j „ de rimatoriu — 44
1
20
„ de berbece
§ 44. Prepusulu comercialu, pe candu va de 20,773 tăne. f Seu de vita prospetu 29
subsemna raţiunea (firm’a), se va abtiene de ver-ce — „ A r b o r ă s a " , societate academica socialu- lOOChilo 1 „ „ topitu
adausu, care ar’ indică procur’a, dăr’ va subscrie literaria a studiăsiloru romani dela universitatea
punendu in vedere autorisatiunea sa. din Cernautiu in Bucovin’a inca s’a infiintiatu in
§ 45. Dispositiunile celoru duoi paragrafi pre­ Decembre 1875 pe basea statuteloru aprobate de
cedenţi se voru aplica si facia cu cei prepusi co­ guvernulu c. r. alu tierii cu datu Cernăuţi 29 No­ C/aursurHe
merciali, cari se intrebuintiăza de siefii loru la af- vembre 1875. Scopulu acestei societăţi e cuprinsu
faceri afara de siediulu (loculu) stabilimentului co­ in § II alu statuteloru, care suna asia: la bursa in 21 Ianuariu 1876 stă asia:
merciale. Aceştia se voru considera autorisati, a Gălbuii împărătesei — — 5 fi. 42 or.t. a.
lua in priimire pe de o parte pretiulu de vendiare a) Perfecţionarea reciproca a membriloru sei Napoleoni — — — 9 ff 21 * n
la vendiarile executate de densii si a da termini pe terenulu l i t e r a r i u — n a t i o n a l u ; Augsburg — — — 105 ff —
*
de plata, ăr’ pe de alta parte a recupera (incassa) b) desvoltarea spiritului socialu;
Londonu — — — 114 0 40 *
creantiele pendente ale siefului loru. c) Ajutorarea materiala a membriloru sei ordi­ V
§ 46. Simplulu comisu nu este autorisatu a nari lipsiţi de medilăce. Imprumutulu nationalti — 68 n 90 n fi
severgi acte juridice in numele si pentru contulu Acestu nobilu scopu, care si la prefiptu on. Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 73 fi 90 fi n
siefului seu. societate academica, trebue se imple de bucuria Obligaţiunile rurale ungare 76 n — ft n
§ 47. Cine este pusu intr’o pravalia (bolta) peptulu si acelui romanu, care era dedatu a privi „ „ temesiane 76 n — n J9
său intr’unu magazinu său intr’unu depositu de la junimea romana din Bucovina că la o dauna „ „ transilvane 76 —
fi
mărfuri, se considera autorisatu in asemene prava­ nereparabile, din caus’a indiferentismului ei pentru „ „ croato-slav. 79 ff — ff p
lia, magasinuri său deposite de mărfuri. cultur’a naţionale. n p
§ 48. Cine aduce marf’a impreuna cu o nota Acţiunile bancei — — 892 n — n ff
acuitata, se considera autorisatu a primi plat’a. Dovad’a acăsta justificatăria de simtiulu iubirei „ creditului — — 191 n 80 n ff
(Va urmă.) culturei naţionali se devină încoronata cu cele mai
latite successe in eternitatea viitoriului!!!

Bedactoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B U M U R B S I A N U . IOANE GOTT si Biu HENRICU.