Page 2 - 1876-02

de noi Mama, ca de aceea te facil Ddieu impera- In a. 1791 sub imperatulu Leopoldu II se dintele din Pest’a alu diariuiui prussacu „Nordd.
tdsa si de aceea -ti pomenimu numele in t6te ro- înduplecă abiea si diet’a Transilvaniei, câ urbariulu allg. Ztg." observa, ca acâsta coalitiune numai
gatiunile n6stre, si mai alesu in s. liturgia. Nn Măriei Theresiei se-lu cunâsca de lege, decretă si asiâ se va potd tiend la potere, ddca va potd aplicâ
te mai teme si M. Ta de ei, precum se temea unu migratiunea libera, inse mai restrinsa decatu fusese cu successu vechiele principie ale betranei Austrie,
Apafy." Si alte multe. a lui Iosifu II, ddra dreptulu poporului de a -si cari principia se resuma in urmatdriele trei cu­
In fine urîndu-ise si imperatesei Măriei Tere- potâ castiga proprietate de pamentu pe banii sei vinte: infanteria, cavaleria si artilleria.
siei de atatea blastematii, de agitaţiuni, care mer­ nu i-se concesse cu nici unu pretiu. Asia in a- Proiectulu de reforme, prelucratu de Andrâssy
gea crescundu, si de nenumeratele plansori atatu ale cestu punctu essentiale alu libertatiei omenesci par­ in favdrea crestiniloru din Turci’a si presentatu
poporului romanescu, catu si ale celui ungurescu, tea cea mai mare a poporului Transilvaniei remase guvernului turcescu spre acceptare si esecutare,
asemenea tiranitu, se decise a taia la midiulocu cu spoliata si mărginită numai la unu usufructu pla- preocupa inca cu viu interessu intreg’a lumea poli­
t6ta plenitudinea potestatiei sale, si in 12 Novem­ titu cu sudori de sânge, câ si poporulu Russiei si tica. Caus’a ca acestui proiectu i se da o însem­
bre 1769 emisse unu asia numitu Motu proprio sub alu Poloniei. nătate asiâ de mare, este, ca aici sunt angagiate
titlu de C e r t a p u n c t a — Bizonyos Punctumok Acdsta fit si remase starea populatiunei rurale si celelalte doue poteri de nordu, si anume Ger-
— Gewisse Puncte, adeca una specie de Urbariu in Transilvani’a pana in an. 1848. Intre acestea mani’a si Russi’a; prin urmare se p6te prevedd
său regulamentu agrariu, ale cărui base era deci- in a. 1819/20 se incingu revolutiunile carbunarie cu positivitate, ca dela acceptarea sdu respingerea
siunile anteriori susu atinse, cu acelu adausu inse, in Itali’a, Spani’a, Portugali’a etc. Curtea impe­ proiectului din partea porţii otomane va depinde
ca acuma li s’a spusu feudaliloru fbrte la intielesu: riale crediendu, ca in midiuloculu acelei spaime ar’ pacea sdu resbelulu. Este inse o cestiune, care
Său ve supuneţi vointiei mele, s6u de nu, veţi fi fi momentulu propitiu de a mai usiora sdrtea po­ face câ cumpen’a se aterne mai multu in partea res-
tractati că, orice rebelii. In acelu Urbariu se spe­ porului, se apuca de conscriptiuni si regulari. A- belului. Se p6te intemplâ, câ si celelalte poteri
cifica robote de cate 4, 3, 2 dile si 1 di; se da tunci boierii dicu poporului: „Mei prostiloru, nu europene se sprigindsca proiectulu de reforme alu
tieraniloru voia, câ sa-si rescumpere robi’a dileloru vedeţi voi ce vrd ndmtiulu? Yrd se afle, care cate celoru trei poteri dela nordu si asiâ port’a ottomana

cu bani prin învoiala, se defigu 6rele robiei din locuri aveţi, câ se ve iâ dări mai multe. Se nu se fia necessitata a-lu acceptă; atunci inse se va
resaritu pana la apusulu s6relui; se decide, câ scla- ve pună draculu, câ se spuneţi t6te locurile cate le nasce întrebarea, ca potâ-va Turci’a se sugrume re-
vulu (iobagiulu si dileriulu) se nu p6ta fi manatu cultivaţi voi." Asia se si intemplă: poporulu in- volutiunea si fora interventiune, si apoi ddca va si
la munca necurmata pe tempu mai indelungatu câ sielatu minţi barbatesce si jură strimbu de • fric’a sugrumâ-o, fi va ea in stare se garanteze esecu-
trei septemani, si numai 4 dile cu merindea sa, impositeloru statului, pe care le platea numai elu, tarea aceloru reforme? — Cu privire la acesta
dra pe restulu dileloru se-i dă domnulu seu pane, âra nemeşii nimicu pe lume. Dupace trecit acea cestiune diariulu russescu „Gîolos" observa, ca
dra viteloru vdr’a pasiune, drn’a de adapostu unu frica, nemeşii disera catra curte: Yedi acumu: ata­ poterile nu se potu multiumi numai cu primirea
siopronu; se mai da voia robiloru, câ se p<5ta si tea suntu moşiile iobagesci, cate au aflatu comis- proiectului de reforme din partea Turciei, ci trebue
recurge asupra tiraniei la auctoritatile municipali sarii tei; totu celalaltu territoriu alu tierei este alu se căra garanţia pentru esecutarea reformeloru.
(recurse cu totulu vane). In p. 7 imperatâs’a se aristocraţiei *). (Ya urmâ). Dreptu aceea numitulu diariu este de părere, câ
demitte chiaru si la regularea servitieloru extraor­ pentru pacificarea provincieloru rescolate se intre
dinare iobagesci, care era multe, precum: cărăuşii, trupe austriace in Ertiegovin’a.
Brasiovu 2 Fauru 21 Ian. 1876. La acdsta dorintia a diariuiui rusescu respunde
manaturi la venatu, pescuitu, portari de scrisori
(ca-ci lipsiea orice posta in tidra), trieratu, dra Mdrtea lui Franciscu Deâk, caruia naţiunea „Neue freie Presse" din Yien’a in modulu urma-
pentru femei ţaiatu de curechiu, plivitu, lucru la maghiara are de a-i multiumi aceea ce este ea toriu: „Tdte semnele ne făcu a crede, ca Russi’a
canepa si inu, torsu, tiesutu si alte multe. Dumi- astadi, si anume are de a-i multiumi recastigarea ar avd mare pofta se ne încurce intr’o politica orien­
nec’a si in serbatori se nu lucre (p. 9). Decim’a supremaţiei sale asupra celorlalte popdra din com- tale aventuridsa, ale cărei spese si desavantagie se
si non’a se se dă si de aci inainte. Mulţime de plexulu tiereloru si alu provincieloru tienetdrie de le pdrta Austri’a. Russi’a vrâ se intrevina prin a
alte abusuri se cassddia in capu II alu urbariului, cordn’a sântului Stefanu, m6rtea acestui mare bar* trei’a mana, vrâ se folosâsca pe Austri’a de para-
precum de ex. tienerea in ernaticu a viteloru (si bătu, care a sciutu se redice pre o naţiune ârasi vanu .. . Andrâssy a luatu asupra sa prelucrarea
caniloru) domnesci fara nici o plata, smulgerea pe- la poterea, vedi’a si fal’a sa istorica, a facutu se proiectului de reforme — cu t6te ca potea se re-
neloru dela găscele femeiloru pe sam’a cocânei si încete pentru unu momentu nu numai certele si fuse acdsta ondre, — si prin acest’a a promovatu
alte blastematii de aceste. In capu III se numera frecările politice in tiâra, ci a opritu in locu acti­ intrigele Russiei pana la unu gradu 6recare, si a
datoriile boieriloru catra poporu. In capu IY alte vitatea corpuriloru legiuitorie si chiaru si a poterii facutu câ pericululu contr’a caruia lupta, se se
datorii r e c i p r o c e . esecutive. Perderea naţiunii maghiare e mare, e apropia cu unu pasu mai aprdpe, deârace Russi’a
Acestu urbariu totu ar’ fi mai prinsu radecini; irreparabila, pentru aceea trebue se fia mare si nu va intardiâ a face paşii ulteriori, si indata ce
ddra guberniulu transilvanu amblandu cu siold’a, nelecuibila si dorerea ei. pdrt’a ottomana ar primt proiectulu lui Andrâssy,
portă pe imperatâs’a de nasu pana in a. 1776 di- In asemeni momente deci, candu dela o mar­ ea ar pune apoi fora amanare cestiunea garanţiei,
cundu, ca are se lucre si elu la nesce instrucţiuni gine a tierei si pana la cealalta nu se observa care va fi apoi si mai dificila,"
urbariali, a caroru elaborare fusese comissa de im- decatu o mişcare de doliu si dorere, este lucru Din t6te aceste spicuiri lectorulu va potd se-si
peratds’a; candu colo, curtea află, ca instrucţiunile prea firescu, ca revist’a ndstra de astadi nu va avă faca o idea chiara despre seriositatea situatiunei,
gubernului nu platescu unu baraboiu si ca lucrulu se contiena multe e enimente din intrulu monarchiei, carea va deveni si mai grava, indata ce se va
tsebuiea se se apuce d’a capo, buna-6ra câ si cu ci vomu trebui se ne aruncamu privirile mai multu constata scirea, ca bulgarii in Turci’a inca se afla
catastrele si cărţile de moşii din dilele n6stre, care asupr’a politicei si a evenimenteloru esterne. in ajunu de a se rescolâ.
de si costa milidne, ddra suntu făcute câ de claca. Negotiatiunile de noua impacatiune intre fraţii
După 4 ani M. Theresi’a mori. După alţi 4 ani siamesi inca au incetatu pentru unu momentu, inse
cestiunile agrarie ale Transilvaniei se luara in fur­ numai pentru câ in tempulu celu mai de aprdpe Noi si scolele comunali.
cile de feru si in lăncile lui Hor’a, Closc’a si Cri- se se suscepa cu mai mare vehementia. Intr’aceste Anulu 1868 ne aduse si scdlele numite comu­
sianu, câ se fia rapresentate imperatului Iosifu II, comentariele si combinatiunile din partea diur- nali, sc61e făcute din suddrea poporului, ddr’ scdse
de sub supraveghiarea lui:
care apoi se si apucă de regularea loru cu modu nalisticei devinu, se pare, totu mai acute. Diuariulu
Legea concede poporului dreptulu supra-
multu mai simplu, decretandu l i b e r ’ a m i g r a t i - „EllenOr" vorbesce dejâ câ si candu ministeriuln
veghiarei, realitatea inse mai pretotindenea demin-
u n e , pe care nu a voitu se o retraga nici in 6r’a lui Tisza ar fi perdutu t6ta speranti’a relativa la tiesce legea.
mortiei sale, care pentru poporu a fostu si a re- o intielegere amicabila cu nemţii si asiâ ar fi mai Pretotindenea inspectorulu regescu e „totum
masu m 6 r t e m i s t e r i d s a , si in care acestu po­ inclinatu a se retrage dela potere, decatu a lasă fac."; elu escrie concursu pentru invetiatori, elu
poru nu credea nici pre candu eramu noi copilan­ macaru catu e negru sub unghia dela ceea ce recomanda, aprdba său reprdba alegerea unui inve-
drii, ci credea, ca imperatulu mai traiesce, si ca voiesce a esoperâ pentru Ungari’a si anume dela tiatoriu, totu elu impune si limb’a de propunere —
(?!) pe ceea a statului, — esceptiuni - su rari si
âra va veni câ se-lu scape cu totulu de sierbitute. cele trei puncte ale programei sale: infiintiarea
provisorie.
Totu asia credea si bieţii iobagi unguresci, cari pe bancei naţionale, restituirea darii de consumu si
Scopulu scdlei e instrucţiunea si educatiunea,
alocurea era tractati si mai reu decatu romanii, respectarea interesseloru economice ale Ungariei
cari ambe împreuna ducu la cultura . . . . Au si
pentru*ca ei mai avea advocaţi de ai loru, se mai in cestiunea vamale. sc61ele comunali totu acestu scopu? Oeriulu si pa-
oppunea, mai ascundea s6rele la cate unu deroga­ Din acdsta causa se pdrta mare grige, ca la mentulu I
toriu domnescu, la cate unu arendatoriu si la ar­ casu, candu Tisza s’ar retrage dimpreună cu partit’a E unu adeveru recunoscutu preste totu ca:
gaţi boieresci mai tirani, prin urmare ei irritâ si sa cea mare, atunci ar trebui se urmeze Sennyey nimicu nu tempesce facultăţile unui baiatu asia ra-
mai multu. Ddra se fimu si aici drepţi. începu­ si se formeze unu cabinetu neparlamentariu. In dicalu, nimicu nu pdte corumpe si degenerâ semtiulu
sanetosu saditu de natura in anim'a lui câ: a-lu
seră se appara si in Transilvani’a boieri de civili- acelu tempu ar cadă si ministeriulu din Yien’a si
smulge din braciale mamei s’ale in fraged’a etate,
satiune superi6ra, mai umani si prevedietori; nu­ in loculu lui se ajunga Schmerling, Thun si con-
si a-lu aruncă de jafu si prada in ghiarele unei
mai catu aceştia era preste totu in minoritate. Po- socii loru. Inse facia de acdsta possibilitate correspon- educatiuni străine, a-i impune jugulu unei instruc­
porulu ii cunoscea si si -i respectă, ceea ce s’a ţiuni predate intr’o limba diametralu opusa liatbei
vediutu chiaru si in a. 1848, candu in multe co­ *) Ios. A. Gtrimm Das Urbarialvesen in Sie- lui materne.
mune poporulu le apară persdn’a si averea. benbtirgen, pag. 8—19. De oene, si unde in lume se mai propunu prunci-