Page 7 - 1876-02

internaţionala. Drepţii acbeâ pre de o parte Au- Naplo,* care inainte de fusiune erâ organulu de diumetate de anu din partea guvernului; guvernula
stri’a va cere dela guvernulu turcescu pedepsirea căpetenia alu partitei lui Deâk, depinge dejâ peri- p6te ordină infientiarea scâlei comunali etc. . . .
colulu in colorile cele mai negre. In presâr’a mor­ Cumu? Inspectorulu regescu 6re a cetitu §-lu
celoru culpabili, âra pre de alta parte va tramite
ţii lui Deâk aparii in acestu diariu unu articlu re- acâst’a alu legei? De la cetitu, pentru-ce n’a in-
si dins’a nai de resbelu in portulu Clecu, câ se
lativu la cârt’a dualistica, care din mai multe pun­ cunoscientiatu pe auctoritatea confesiunale compe­
pună capetu acestoru violări. cte de vedere merita a fi cunoscutu si de catra tente? — Zelulu de a cultivă tempindu, atatu i-a
Diariulu „N. Fr. Presse* aduce scirea din publiculu romanu. Spatiulu inse nu ne permitte, fostu de mare, de n’a potutu aşteptă nece celu
Constantinopole, ca marele Mamudu pasi’a ar fi câ se-lu reproducemu aici in totu cuprinsulu seu, pucinu, câ se se premita cele trei admoniţiuni pre-
dechiaratu, ca P6rt’a voiesce se urmeze consiliele dâra pentru aceea vomu nisuf a face unu estrassu vediute in lege?
catu se p6te de fidelu si essentialu. Ecca deci ce
intieleple, ce i le da poterile amice, inse mai inainte — Se închide -una scâla confesiunale âca
dice numitulu diariu:
de t6te trebue se scia ce i se propune. Proiectulu numai asiâ, câ in tierile asiatice, fora a consideră
„Ne aflamu in ajunulu unoru dile decidietbrie. legea in vigâre, fora a dice celu pucinu auctoritatii
lui Audrâssy ar contienâ principie generali, cari
Nu e vorb’a de portfoiu ministerialu, de vre unu competente: „Iti inchidemu sc61’a.* — Invetia-
mai antaiu ar trebui definite, spre a evită, ori ce principiu sâu de vr’o idea vulgare, ci e vorb’a de toriulu a deschisu scâla privata in alta casa; —
dubietate si neintielegere. e s i s t i n t i ’ a natiunei si a statului. Noi am pre- âr’ bietulu poporu s’a inversiunatu pana la esacer-
Una depesia telegr. din Constantinopole 1 Febr. vediutu de multu aceste dile si pentru aceea na­ bare,.............. pentru-ca voiesce a-si invetiâ copii
spune, ca ambasadorulu Austro-Ungariei c. Zichi, ţiunea a grabitu a se contopi intr’o singura partita, a casa in limb’a materna, âr’ nu in alta comuna si
spre a-si aperâ dreptulu si interessele, candu austria- in limb’a maghiara.
informandu pe representantii poteriloru despre mis-
culu va cutediâ a i le contestă ... Si pericululu
Biunea ce are dela poterile nordului, a comunicatu Ecca una mica asemenare cu sârtea raialeloru
nu ne amenintia astadi numai cu cuvinte g61e, ci
min. de eaterne turcu Raschid-pasia propunerile de este gafa a ne complesî cu fapte. Situatiunea este din Hertiegovina! Intr’aceea din partea Vicaria­
tului de Hatiegu facundu-se remonstratiune la comi­
reforma decisse prin cointielegere intre poterile de critica, pentru ca poporulu e seracu si statulu ne- tatu-, Yice-Comitele, la acarui ordine s’a inchisu
nordu, laSandu copia ministrului. In asemene modu si potentiosu pentru lupt'a cea mare; âra din afara scâl’a, cere investigatiune asupra notariului pentru
cons. Russiei si alu Germaniei -si pliniră missiunea se prevalesce complicarea cestiunei orientali asupr’a atacarea dreptului privatu si închiderea scâlei cu
monarchiei intrege si pre noi ungurii ne atinge
fiendu spriginiti si de celealalte puteri semnatari?. fortia............ Vorba se fia!
asiâ de aprâpe, câ si candu cas’a vecinului se in-
Ministrulu turcu de esterne declara contelui Zichi, — La astufeliu de inconsecintie duce zelulu
nâca in flacare. Câstiunea acâst’a da certei nâstre
ca sperâdia a fi in stare de ai comunica respunsulu cu nemţii austriaci unu caracteru europeanu si mana orbu, de a maghiarisâ iute si cu grab’a.
Porţii preste pucine dile. ap’a nu pre m6r’a nâstra, ci pre a slaviloru si au- In opidulu Hatiegu e scâla elementaria din
In camer’a din Berlinu se discuta asupra unei striaciloru, pentru ca se dice, ca pretensiunile n6s- vechime, âr’ din 1871 s’a transformata âra in gra-

novelle la legea penale. Scopulu acestei novelle tre collidu cu interessele monarchiei, ca dualismulu nitiarâsca, e organisata câ tote scâlele granitiaresoi
e perniciosu si este de doritu restituirea unitatii după modelulu scâleloru din Elveti’a si Germani’a,
este, a inaspri pedepsele si mai cu seama a luă. provediuta cu tete aparatele, frecuentata regulatu ...
monarchiei. Nu tarif’a vamale sâu rebonificarea
nesce dispusetiuni cu totulu draconice contra demo- cu unu cuventu sc61a de modelu in patri’a nâstra.
darii de consumu, si cu atatu mai pucinu banc’a
cratiloru sociali si contra preutiloru, cari prin naţionale formâza obiectulu certei si alu neintielegerii, — Ce dice inspectorulu regescu Râtyi — maistrulu
predicele loru agita contra statului. Ambii acei ci scopulu este: umilirea natiunei unguresci. Pentru — scoleloru confesiunali? Diosu cu ea! ori scola
paragrafi, cari prescriu pedepse mai aspre pentru aceea vedemu, ca in Yien’a toti sunt uniţi in cu­ comunala ori nemicu! ori maghiarisare ori nice una
aceste soiuri respective tagme de bmeni fura respinse. gete si sentiri contra interesselorn natiunei maghiare. cultura natiunale!
Federalistii, feudalii ultramontani, clubulu progres- La provocarea din vâr’a trecuta, de a constitui
Acesta impregiurare este caracteristica, pentru ca
sistiloru si chiaru si partit’a constituţionale, care a scaunu scolasticu pentru scol’a comunala conformu
prin acea respingere s’a datu lui Bismark se in- acceptatu dualismulu si a creatu constitutiunea din §-lui 117 din lege, Magistratulu opidanu a respunsu
tielâga, ca corpulu legiuitoriu nu se p6te face instru- Decembre, toti aceştia au datu man’a cu centralistii, cu intardiarea indeplinirei acelei provocări. — In
mentulu toturoru capricieloru lui. — In punctulu cu Schmerling si consocii sei. Ba ce e si mai Novembre trecutu consiliulu scolasticu din Deva,
acest’a, este dâra ministrulu Tisza mai mare si câ multu, militarismulu inca lucra din respoteri contr’a din nou decide: dechiararea scâleloru granitiaresci
Bismark, pentru ca ceat’a mameluciloru sei este nâstra. Si la spatele toturoru acestor’a sta banc’a din Hatiegu si de pre totu teritoriulu comitatului
naţionale cu interessele sale si sta ceafa bancheri- de „scoli comunali* escrierea concursului pentru
asiâ de bine disciplinata, incatu nice-odata nu cu­
loru, burs’a intrâga si industriaşii cei mari . . . invetiatori.
teza a-i calcă vointi’a. Si care este sprigiuulu nostru in acesta lupta? Scâlele granitiaresci se ataca pentru-ca-su
Alegerile de senatori in Franci’a, s’au sever-
Nesce adresse din partea jnredictiuniloru, cari au scâle de modelu; cea confesiunala din Selasiu pentru-ca
situ in 30 Ianuariu a. c. si se dice, ca resultatulu mare asemenare cu foculu de paie. e: „zug-iskola."
n’ar fi imbucuratoriu pentru guvernu. Ce e dreptu Si cu tâte aceste nemţii vreau se fortieze mi- E c a p r o b l e m ’ a r e s o l v i t a , c a : s c o p u l u
firulu electricu aduse scirea, cumca din 219 aleşi, nisteriulu lui Auersperg, câ se-si de demissiunea, | u n i c u , u l t i m u s i s u p r e m a a l u s c â l e l o r u
130 sunt candidaţi de ai guvernului; iDse falsitatea inse nu dâra din motivu, fiindu ca acestu cabinetu c o m u n a l i e m a g h i a r i s a r e a !
acestei sciri officiale se vede de acolo, ca miniştrii n’ar fi destulu de cerbicosu facia de unguri, ci din De ar fi toti inspectorii şcolari regesci din
causa ca e creatur’a lui Andrâssy. Se dice, ca
Bufet si Dufaure au cadiutu la alegeri, ceea ce va t6ta Ungari’a, totu câ Râtyi, intr’o buna-demanâfcia
Schmerling său Herbst voru avâ se ajunga apoi la numai ne-am deşteptă, ca: s’au tiesutu firele, la
se dica, ca in momentulu candu chiaru miniştrii
potere, inse noue pucinu ne pasa, pentru ca poterea cari nepoţii lui Arpâd totu urdiescu de 10 secii,
au cadiutu, atunci de buna sama au trebuitu se nâstra jace in unirea nâstra si in dreptulu legalu.* atunci am potâ eschiamâ: „Hungaria non fuit
cada si partea cea mai mare a candidatiloru aceloru Acâst’a este icân’a ce ni-o presenta „Peşti N.“ sed est."
miniştri. despre cârt’a dualistica. Dorerea unguriloru e mare, Scâlele granitiaresci se sustienu din fondulu
F r a n c i ’ a se occupâ pana in dominec’a tre­ fiindu ca semtu si o spunu pre facia, ca lupt’a e de montoru prefacutu acumu in fondu scolasticu;
cuta de alegerile in Senatu a 225 individi, pelunga grea si nepotendu persiste pana la finitu, voru fondulu acâst’a e avere privata a fostiloru grani-
trebui se succumbe.
cei 75 aleşi de adunarea naţionale pe viâtia, cu t i a r i . . . , âr’, dâca scâlele granitiaresci sustienute
din avere privata se transforma cu forti’a in scâle
cari se implinesce numerulu senatoriloru de 300 inşi.
comunali apoi nime se nu ne infereze de esagerare,
Pana acum resultatulu alegeriloru in senatu e pre-
Noi si scotele comunali. candu ne intrebamu, ca bre „Transilvani’a nu e
valentu republicanu, ca-ce pelunga cei 65 republi­
(Capetu.) Hertiegovin’a Turcului botezatu.* ^
cani aleşi de adunarea naţionale intre cei 75, se
Aprope de pâl’a betranului Retezatu e comuna
mai alesera inca acum alţi 63 republicani radicali,
curatu romana, anume Selasiulu inferioru. Aici a
15 alţii de ai lui Thiers, 4 in Parisu alţii vro fosta scdla confesiunala unita nu intru tâte core- JLegea €le eomerciu.
130 după consemnarea regimelui si abia 8 bona- spundietâria cu rigârea legei, dâr’ totuşi pentru (Urmare).
partisti, asia incatu senatulu* care are dreptulu de una comuna mica câ Selasiulu destulatâria, prove- § 91. Societatea nu devine obligata prin ac­
iniciativa la legile organice ale statului, consta din diuta cu tâte aparatele scolastece necesarie, frecuen-
tata bine reu, după cumu voiescu deregutoriele tele uuui’a dintre associati, dâca acest’a a fostu
vro 190 republicani si 110 alte fracţiune si opor­ exclusu de dreptulu representatiunei (§ 65. 4) sân
politice se fia scâlele confesiunali, — dâr’ totuşi
tunişti, prin urmare Gambetta si marele Thiers, dâca acâsta autorisatinne a fostu suspendata, (§ 66)
frecuentata.
republicanii republicaniloru, voru avă inlesnire mare dâr’ numai atunci, dâca acâsta exclusiune sâu sus-
Inspectorulu regescu in primavâr’a trecuta a
la consolidarea republicei francese, pentru care -si datu rotogolu-una visita prin comitatu; si perirea pensiune era publicata in tâta regul’a, conformu
fermecara si program’a inainte de alegeri. Se crede, scâlei confesiunali din Selasiu s’a si decretatu. — dispositiuniloru presentei legi in privinti’a stingerei
procuratiunei.
ca si alegerile la camera voru rees> republicane in Inspectorulu regescu a recercatu pe Y.-Comite, Vice- § 92. O restrictiune a limiteloru din pote­
cea mai mare parte, cu t6tu amesteculu monarchi- Comitele pre judele cercualu, judele cercualu pe
notariulu comunalu, âr’ notariulu ce face? Nice rile unui associatu, deferate lui spre representarea
stiloru si venatulu bonapartistiloru. Franci’a apoi societăţii, n’are neci unu effectu legalu facie cu
mai multu nice mai pucinu, far’ merge, scâte copii
e armata pana după urechi si inca totu se mai tertii.
afara, închide scâl’a, iea chiai’a la sine, adma,
otielesce pentru revansu. nuandu invetiatoriului ordinea dela superiorii sei, § 93. Dinaintea tribunalialoru societatea se
prin care scol’a desu amintita se numesce „Zug representa legalu de ver-cari dintre associati auto-
iskola" apoi se adauge: Cine nu va dâ copilulu la risatu la acâst’a.
Doreri dualosttce. scâl’a comunala din Selasiulu superioru va fi pedep- Pentru predarea charthieloru catra societăţi este
Temerea unguriloru, ca nemţii din Vien’a nu situ aspru." sufficientu (deajunsu), dâca ele s’au predatu unui’a
se voru abate dele planulu si propusulu loru, de a § 15 din Legea scolastica suna: „Decumu-va dintre associatii geranţi.
nu mai face naţiunii maghiare nice o concessiune, auctoritatile principali ale confesiuniloru nu voru § 94. Deferirea sâu revocarea unei procure
devine pre di ce merge totu mai mare si se ma­ impleni conditiunile prescrise in §-ii 11, 12 si 13 se opera (face) cu effectu legalu, facia cu tertii,
nifesta in termini ţotu mai espressi, Diariulu „Peşti nice după a trei’a admoniţiune, data in eate una din partea unui’a dintre associatii geranţi.