Page 9 - 1876-02

rrjfl Q (* . O «1 » • /. r)
ft
i{
Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prennmera la poştele o. si r., si pe 1&
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or
serie 6 cr.
pe 1 arm 10 fl., pe V» 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Taoe’a timbrala a 30 cr. de fiacare pa
v. a» pe urm anu sdu 2Vs galbini mon. sunatdria. blicare.
!J Hiitr
Ir. 8 Braaiovn 10 Februariu 29 Iannariu 1876.

modulu celu mai inversiunatu si brutale ce se p6te dile in septemana, adestfânnse manatu in continui­
Urlmriele iu Transilvani’a. cugeta intr’unu corpu legislativu. Partit’a tirani- tate cate 3 si 4 septemani, dra cu 4 -si lucră pe

III. Corpulu legislativii alu^Transilvaniei (die- loru poporului stete invingat6re si votă una lege sam’a sa, si era ferice de acelu economu, care avea
t’a) se compunea din 300 pana in 320 de membri, urbariale, care va remauea pe paginele istoriei fetiori vigorosi, câ se-si pdta impartl braciale intre
in sensulu unei legi, care inca se potd numera in* Transilvane adeverata prostitutiune pentru corpulu robia si intre economi’a propria. Acele mosidre
tre cele mai absurde din lume. Intre acei membri seu legislativu. Gubernatorulu com. Iosifu Teleki tieranesci i se parura dietei din 1846 prea preste
vreo 290 inşi era aristocraţi, mari si mici, restulu protestă cu tdta energi’a sa in contra acelui mon­ mesnra mari, de si vedea bin8, ca inmultindu-se
din classea burgesiei (mai toti sasi), dra classea cea stru de urbariu; com. Dom. Teleki cu minoritatea familiile cultivatoriloru, totu boierii impartiea ses-
mai numerdsa nu era representata prin nimeni, afara detera votu separatu; ministeriulu imperiale se op- siunile colonicali mai mari in cate ddue si trei
I I Qioo jjă Q jpn Ui (J JJ.i> jţTL.ţ/*,*) ii i u i
ddca vei dice, ca pe aceea e representâ uniculu puso; ddra partit’a ce se numiea conservativa, con­ parti, apoi totuşi storcea robia de cate 2 dile in
omu, episcopulu romanescu dela Blasiu. Se nu te dusa de Iosika, induplecă pe imperatulu celu bunu septemana după fia-care parte. Asia ddra diet’a
miri dâra, ca diet’a din 1837 tienuta in Sibiiu si nepotintiosu, câ se-i dd sancţiunea sa in 31 spre a răpi pamentu catu se pdte mai multu dela
perdii tempulu cu mulţime de alte secaturi, dra Octobre 1847. Punerea in activitate, executarea poporu, dise cu adeveratu, ca iea de temelia con-
pentru poporu nu facil nimicu. Ă urmatu diet’a acelei legi barbare era se se si incdpa din Martiu scriptiunea si elassifleatiunea buna rea, dela 1819
cea lunga din a. 1842—3, faimâsa pentru atten- 1848, de si executorii sei potd se prevddia, ca la pana 20, si asia imparti totu territoriulu Transil­
tatulu comissu asupra limbei romanesci. Acesteia acelu attentatu poporulu romanescu si ungurescu vaniei după calitatea sa in patru classe: ddra apoi
’i veniră nisce t6ne, câ se permitta nenobililoru era se respuudia cu versari de sânge din cele mai intr’unu resufletu micsioră sessiunile Colonicali (io-
cumpărarea de proprietăţi immobili. Atata, si mai crunte. Curatu le dise com. Dom. Teleki: Cu pre­ bagesci) precum urmddia.
multu nimicu. Aceşti ardeleni pre catu de egoişti, texte si ficţiuni de nimicu voiţi se spoliaţi pe po­ Iobagiloru se li se lase in proportiunea intin-
pre atatu de prosti si cerbicosi, nu invetiasera ni­ poru de partea diumetate a pamentului, pe care-lu derei hotarului fia-carei comune:
micu nici după a d6u’a revolutiune a Franciei cultiva elu din tempnri străvechi*. Nu va merge, Agrii Fenatie
In regiunile de classea I numai cate 4—10 jug. 2—4.
(1830). veţi plat! fdrte scumpu attentatulu vostru. Ddra
» Hjl> • i) » II >i » 6—12 ,, 2 5.
Ddra curtea imperiala din Yien’a, care avendu boierii numiţi conservativi, 6meni fdrte ruginiţi in In classea III et IV numai cate 7—14 „ 4—6.
t6te firele in man’a sa, sciea ca Europ’a intrdga ideile loru, cumu se sciea linguşi fdrte bine pe Pentru casa, curte si gradina se li se lase
stă,, intocma câ si astadi, pe unu vulcanu cu cra­ langa curtea imperiala, calculă altumentrea dicundu: drasi numai cate 400 stanjini patrati de Yien’a,
tere multe, se vedih âra-ai necessitata a lua ea in- Poporulu se afla in lips’a armeloru de focu, dra ceea ce minoritatea dietei află cu totu dreptulu,
sasi initiativ’a, câ si in secululu trecutu. Cabine- noi avemu mii de pusei, săbii si pistdle in curţile ca este neasemenatu mai pucinu decatu ei trebuesce
tulu storsese dela diet’a din 1842 alegerea unei ndstre. Preste aedsta, noi totu-deauna ne arataramu unui economu satdnu, câ se-si asiedie cas’a, siur’a,
comissiuni urbariale, sdu cumu se numiea pe aici leali si supusi catra dinastia, care se ldgana in grasdulu, cotetie, se-i remana locu de curte, unde
in stilulu officiale, deputatio regnicolaris, însărci­ credintia, ca numai prin noi p6te se tiena Tran­ se-si pună stogulu de bucate si claile de fenu, locu
nata cu elaborarea unui proiecta regulatoriu de re- silvanii. Pentru-ca in casulu, candu s’ar’ r escola de gradina cu legume si de pometu.
latiunile urbariali, apoi stete de capulu aceleia, câ vlachii, noi amu preparatu de multu pe curtea im­ Totu prisosulu agriloru si alu fenatieloru cate
se nu tandaldsca. In fine comissiunea -ai presentâ periala, câ se crdda tare si virtosu, ca orice rebel- se aflâ in manile poporului, se decise câ se trdea
operatulu seu in a. 1845. Atunci imperatulu Fer- liune a acestui poporu va fi inscenata numai de ca­ in proprietatea nemesiloru.
dinandu prin rescriptulu seu din 14 Dec. 1845 tra Russi’a, câ si buna-dra a lui Ipsilanti si Tu- Cantitatile de pamentu specificate mai in susu
nr. 2230—962 denumi acolo in Yien’a o comis- doru contra turciloru. Asia imperatulu se va iuvol fusera baptisate de sessiuni intregi. La loculu a-
siune a sa, compusa din delegaţi de ai cancellariei usioru, câ in casu de strimtdre se ne trimită re­ cesta trebue se observamu, ca după urbariulu Un­
ardelene si ai celei ungurene sub presiedinti'a ba­ gimentele sale spre apararea ndstra si sfarmarea gariei introdusu cu 10 ani mai inainte, sessiunea
ronului S a m u i l u I o s i k a , carele totu in acelu vlachiloru *). încrederea partitei ruginite in aju- intrdga este aprdpe de patru ori mai mare decatu
auu se făcuse cancellariu iu loculu betranului A l e ­ toriulu imperatului era atatu de mare, in catu mai era se fia sessiunile iobagesci in Transilvani’a, ddca
x i e N o p c e a. Imperatulu declarase cestiunea de mulţi deputaţi si regalisti strigară in dieta, ca nu s’ar’ fi infiintiatu acestu urbariu fatale. Pentru
fdrte urgenta, ddra pe comissiune nu o dorea ca­ trebue nici nnu urbariu, nici o usiorare, ca popo­ acele mosii6re iobagii era obligaţi se faca 52 dile
pulu de urgenti’a lui, pentru-ca era capete tari si rului ei merge bine destulu. Unu aristocratu rogă cu vite de jugu sdu 104 cu palm’a. In casu caudu
gr6se intre membrii sei. Imperatulu o mai imbold! pe dieta, câ se nu-si faca de capu cu prea mult’a colonulu nu s’ar’ ajunge cu atata locu, se id dela
prin altu rescriptu din 22 Febr. 1846 nr. 347— mila de poporu. Alţii drasi sbierâ: cu catu veţi boieriu pre langa invoidla, in arenda, chiria, sdu
154. Nici ca ’ia pasatu. — Intr’aceea sparse câ din laşa mai multu pamentu pe manile tieraniloru, cu in parte.
ehiaru-seninu revolutiunea aristocraţiei din G-aliti’a. atata va sc6te ndmtiulu contributiune mai mare. In acelasiu urbariu dileriloru (Inquilini) li se
Nu se mai scie cui ii plesnise prin capu, câ se producă Lasati pamentulu in possessiunea ndstra, pentru câ dau numai cei 400 stanjini □ cu cascidr’a si altu
intre maltrataţii ruteni contrarevolutiune si se pună ndmtiulu se nu-lu pdta supune la dări. nimicu, dra pentru atata se faca 18 dile de lucru
pretiu pe capetele boieriloru rebelii. Atunci se ve- Intru adeveru asia s’a si intemplatu. Cu tdte pe anu. Scopulu era pe facia: de a crea unu pro-
diura ruteni aducundu cu sacii capete de nobili, falsificările conscriptiuniloru din 1820; cu t6ta ra­ letariatu catu se p6te mai numerosu, pentru câ se
anume si la colonelulu magbiaru Benedek, care co­ pacitatea exercitata de atunci inedee, totuşi pana aiba cine cultiva dominiale boieresci fara nici o
mandă intr’o regiune a Gfalitiei, si luandu-si cate in a* 1846/7 mai era in Transilvani’a unu numeru plata, si apoi aceiaşi proletari lipsiţi de orice avere,
10 fl. remuneratiune de fia-care capu. Acumu o- considerabile de locuitori tierani, cari avea iu ma­ se fia siliţi a-si cumpără mamalig’a totu dela boieriu;
peratulu comissiunei urbariale din Yien’a se termină nile loru cate 20—30 pana la 40 de juguri sdu d6ra pe bani? De unde? Nu pe bani, ci pe munca
f6rte iute, si in 28 Iuliu 1846 adeca tocma pre falei de Ardealu (de cate 1600 stanjini patrati de indiecita.
candu curgea mai multu sânge in G-aliti’a, se trans­ Yien’a); in totu casulu maioritatea iobagiloru nu­ Asia numiţii subinquilini, cari se numiea săr­
puse la cabinetu. miţi si coloni possedea dela 10 pana la 20 de ju­ manii in batjocura lipituri, siedietori pe la cate unu
Iu 1847 se deschise alta dieta in Transilva­ guri, agrii si fenatie, pamentu bunu, dra in unele iobagiu, fusera obligaţi a face cate 6 dile pe anu
nia, la care se transmisse numitulu operatu spre tienuturi si mai multu. Yedeai in cele mai multe — boieriului, nu iobagiului.
luare in consideratinne. Scenele terribili din veci- comune rurali destui economi cu cate optu boi buni, Iu acelasiu urbariu se mai luara si alte me­
n’a Galitia implusera de spaima mare pe una parte cate 2 cara si 2 aratre, asia, ca cu 4* boi se află suri pentru locuri de pasiune, paduritu, taiatu de
de privilegiaţi ardeleni; maioritatea inse nu voiea mai totu-deauna in robot’a boierdsca, cate 2—3 trestbia a. a.; asemenea se regulă si cestiunea asia
se scia nici acuma de nici o usiorare a poporului numiteloru drepturi regali, precum carciumaritulu,
*) Din aedsta causa -mi disese com. Ios. Ke-
cultivatoriu, ba inca cerea asupra lui mesuri si mai fertulu de vinarsu si bere, macelaritu, moraritu,
mdny in confidentia asupra cinei, candu cu aduna­
tiranice, lucru ce nu s’ar’ potd crede, ddca nu l’ai deschidere de boite, venatu, ghindaritu, pescaritu,
rea reuniunei acientifice la Cincu-mare: „In tem­
află negru pe albu in actele si desbaterile acelei pulu de facia (1846—7) voi stati fdrte reu la curtea paseritu, tienere de terguri, mai t6te inse cu rara
diete, Lupt’a intre cele d6ue partite a decursu in imperiala etc,“ perfidia, totu numai in folosulu classei privilegiate