Page 6 - 1876-02

decumu se nu fia batuti *). Pentru femei era de- sale exteriori, acâsta frumsetia romanâsca, acea sa- Prea me iai de ăfcufth chinetre! Ce ti-â ca-
stinatu corbaciulu. netate constanta, — dâra candu ti-o vediu catu lu­ siunatu âra asupra mea? (Dâmn’a casei intra spre
Aceste instrucţiuni pre catu probâdia unu mare mea intre pruncii sei; candu-si iâ pe celu de cinci a invita pe barbati la câiu).
progresau alu regimului austriacu in civilisatiune, ani se dica Tatalu-nostru, candu se inverte intr’unu (Va u r m â . )
pe atata ele suntu probele cele mai intristat6rie pitioru p'intre caseni câ se-i tiena pe toti in occu-
de barbaria crunta ce domină in Transilvaui’a intre patiune regulata, atunci mi se imple anim’a de Iismormentarea HI. F r a n c i s c a
1820—48. Privilegiaţii au respinsu si acestu re- doru, se amu si eu nora cumu este Placid’a dtale. Metili.
gulamentu cu mare urgia, si nu s’au supusu lui. T6te câ tâfce, dâra unde si-a potutu inausf soci’a Pana in 3 Febr, sosiră din tâte părţile mo-
Acuma se citâsca oricine cu t6ta attentiunea isto- dtale acea puritate a limbei, acea pronuntiare fina, narchiei, după invitarea si avisarea făcută de catra
n’a revolutiunei lui Todoru Vladimirescu si a lui elegantia in expressiuni, idiotismi romanesci pe respectivii presiedinti si miniştri, la vr’o patru sute
Alexandru Ipsilanti si se caute cu falinariulu lui cari’i audi numai din colo de munţi? In Clusiu si persâne distinse si la vr’o 60,000 alţi patrioţi, in-
Diogenes differenti’a intre Spahii şi Ienicerii sulta­ nici chiaru in Alb’a, unde siediuse cu părinţii sei, catu erau plene stratele pe la 11 âre, inainte de amâ-
die, candu incepil ceremoni’a inmormentarei, sub
nului si intre Spahii si Ienicerii noştri. Se nu asia nu se vorbesce limb’a nâstra. Numai dela so­
trasulu toturoru ciopoteloru. R^presentantele Mai.
crâda cineva, ca noi comparamu acilea numai pe ci’a dtale se audu pe locurile nâstre expressiuni
Sale regelui generalulu M o n d e l , archiducele lo-
proprietarii maghiari; ca-ci amu cunoscutu destui frumâse si curatu romanesci câ: A ti se face (de s i f u si ducele de Ooburg cu sooiele, Juliu An-
nobili romani renegaţi, inca si sasi, totu asia de ceva). A taia cu dinţii babei. A trage a mare. drâssy, miniştrii maghiari s. a. procesera in aca­
mari tirani, că si maghiarii de sânge puru. Din A avâ scaunu la vorba. A se scula cu nâptea ’n demia, si cu intonări de choruri se incepil actulu
inmormentarii de primatele Ungariei Si m o r , cu
contra, cunoscuseramu aristocraţi maghiari de hu- capu. S’a dusu pe copca. Mai e unu dealu s’ o
mai mulţi archiepisCopi si episcopi câ asistentia.
manitate superiâra, cari se adoperâ ’ câ se infrene vale, s’ o limba de pădure. Ai scapatu cu facia
Kolomân Ghiczi presiedintele camerei tienil una cu-
selbatic'a brutalitate a ciocoiloru curtiei boieresci. curata s. a. ventare funebra. Se puse apoi sicriulu mortului
In tempulu nostru se mira mulţi, ca la po- Ai uitatu cumetre, ca Luci’a, sor’a mai mare pe calâsa si incepil una procesiune gigantica cu
poru se mai afla multu servilismu, simtiu de sclavu. a Placidei e maritata in Bucuresci, ca ea de fâta vreo suta de prapore si flamure in doliu. Mai
Dâra pare-mi-se la Homeru este acea santentia mi­ se adoperâ se-si formedie limb’a după coresponden­ multe capelle militari intonară piese lugubre pana
nunata care tiene, ca chiaru „omulu hberu din mo- tele soru-sei, care totu-odata ’i tramitea mereu mai la mormentu, intre spalieru formatu de armata.
mentulu in care cade in sclavia, -si perde diume- alesu scrieri de ale lui Eliadu, anume Curierulu de Stratele prefăcute in doliu, lampele de gasu îmbră­
cate in doliu ardea pretutindenea; o mulţime de
tate din d e m n i t a t e a s a d e o m u . ‘ Ce se in- ambe sexe, cumu si scrieri de a le lui Negrutiu, Bo- âmeni din tâte ferestrele si inaltiarile -si aruncâ
templa inse, candu sclavi'a trece preste mai multe lintineanu, Boliacu, Alexandri s. a., âra dupa-ce privirile asupra impuitoriului conductu; După tra-
generatiuni! In caşuri de acele servilismulu nu se ne luaseramu, in cei trei ani de anteiu petreceamu sur’a cu sicriulu mortului mergea alte incarcate cu
p6te extermina intr’o singura generatiune si nici cate siese septemani pe la Mehadi’a; acolo soci'a 1600 de cunune tramise din diverse orasie, comune
in d6ue. întrebaţi, ve mai rogu ârasi, pe popo- mea luâ lectiuni din limb’a nâstra, fora gramatica si privaţi din tâta tiâr.a. Apoi urmâ după preo­
rulu Angliei, care a luptatu 200 de ani pentru li­ si fora professoru. Scâl’a sa era conversatiunile ţime si sicriu conductulu, in frunte cu generalulu
M
o n d e l , archiducele I o s i f u s. a. s. a. Baronâ-
bertatea sa. Yedeti pe Irlandi’a si luptele lui Da- cotidiane in unele mici societăţi alese, in cateva s’a Nopcea representâ pe M. S’a regin’a, după te-
niilu O’ Connel in cei 40 de ani. Poporulu Fran- familii de o cultura superiâra. Acf ea era numai legram’a lui „K.“, sosita la inceputulu actului. —
ciei lupta dela 1790. Dâra Secuii noştri, cei de urechia, si nu vorbiea decatu numai candu se facea
unu sânge si de aceeaşi limba cu maghiarii, suntu cate o pausa in conversatiune. Atunci Placid’a mea
ei liberi? Yai de capulu loru, vai de „Szâkely cautâ si aflâ cate-o materia, prin care dâ nutre- Brasiovil 5 Fauru 24 Ian. 1876.
szabadsâg“ a loru! Adauge la tâte aceste lips’a de mentu nou conversatiunei. Precandu statulu maghiaru este ocupatu cu
sciintia, cultura, civilisatiune, său civilisatiunea Iti credu totu ce-mi spui; dâra cu atata inca astrucarea ossamenteloru celui mai mare fiiu alu
bastarda. nu mi-ai revelatu caus’a principale a perfectiunei seu, pre atunci ministeriulu de resbelu din Yien’a
se grabesce a concentrâ trupe preste trupe la con-
sale in limb’a nâstra. Am vediutu si unele scri­
finiele sudice ale acestui stătu maghiaru. Diariului
Forţarea cumetre!. sori de ale cumetrei. De unde acea observare a prussacu „Augsb. Allg. Ztg.* i se comunica din
reguleloru ortografice, candu dumneaei, pre catu
— Buna sâr’a. Spune’mi dreptu cumetrico, Petruvaradia in confiniele militari provincialisate,
sciu eu, nu cunâsce limb’a latina, si totuşi scrie
Dta mai invitatu la câiu ori barbatu-teu? cumca acolo, ar fi sositu dejâ ordinulu, câ in restempu
mai regulatu, decatu mulţime de barbati trecuti
— Si eu si elu. Dâra pentru ce mai intrebi de 14 dile persânele civile se evacueze tâte case-
prin scâlele latinesci ?
cu atatu aplombu cumetre? mattele si cuartirele. Regimentulu Cesaroviciu, care
La acâst'a nu sciu se-ti respundiu, intrâba-o
— Apoi mai deunadi candu caletoriramu a- se aflâ acolo in garnisâna a primitu ordinu de a
P0
mendoi pana la Sibiiu, se superase pe mine. Nn plecâ la Semlin, âra in loculu lui va veni o gar­
Nu’mi va satisface curiositatea. Am observatu
ti-a spusu nimicu? nisâna de mai multe mii de trupe. Totu asemeni
eu de multu, cumu se feresce, câ nu cumuva se
— Ce 8e’mi spuie, candu elu scie bine, ca eu sciri se comunica si din fortarâti’a Essecu.
trâca in ochii barbatiloru de femeia literata. Spu­
totu-deauna ’lu am de reu, de cate-ori se încurca Conducătorii insurgentiloru tienura dilele tre­
ne-mi mie, in ce limba vorbiţi de regula cu copi­
cu Dvâstra in politic’a dilei. Barbatu-meu nu e fa- cute o conferintia intr’unu satu langa confiniele
laşii ?
cutu pentru politica. Acea atmosfera sociala din montenegrine si se consultară, ca ce atitudine se
Clusiu, care pentru mai mulţi romani au avutu ur­ De regula romanesce; eu inse mai troncanescu observe frci» de acţiunea diplomatica a poteriloru
mări fatali, ameţise si pe barbatulu meu câ se uneori si nemtiesce; alteori ii chiamu la mine pe in Constantinopole. La acâsta conferintia a fostu
crâdia, ca ar’ fi competente in ale politicei. Dâr’ unguresce, pentru-ca suntu de părere, câ copii no­ representata si partit’a de acţiune din Serbi’a, âra
las’ ca’mi vindecu eu barbatielulu, indata-ce vomu ştri se invetie si celelalte dâue limbi ale patriei ; pre de alta parte representantele Montenegrului
da in primavâra. Uite colo cumetre, catu e cam- dâra dela mam’a lori nu audu alta decatu numai inca n’a lipsitu, caruia i se dede chiaru si deose-
pulu de largu; aceea e politic’a nâstra, alaturea cu limb’a nâstra. bit’a onâre de a duC6 presidiulu in decursulu adu­
creacerea celoru patru fini si a finiaiârei dtale, Acuma pricepu. Adecă cumetr’a face intocma nării. Prim’a intrebare, asupr’a careia avii adunarea se
scump’a mamei Corneli’a. (Isi stringe pe mic’a sa câ femeile romane din Macedoni’a, care nu sufere decidă, a fostu ca ce ar fi de facutu in acelu casu,
fiica iu bracia si o sărută. Intr’aceea appare bar- vorba turcâsca sâu grecâsca in sanctuariulu loru; candu poterile europene ar provocă pre insurgenţi,
batu-seu). apoi sparga-si capulu turcii si grecii cu limbele câ se depună armele. La propunerea presiedintelui
— Buna sâr’a cumetre. Me astepti de multu? loru cumu le va placsa pe din afara, in viâti’a montenegrinu s’a decisu, câ nice intr’unu casu se
— Buna se-ti fia anim’a. Nu aveam candu publica, in acte admiiistrative si judecatoresci, ca-ci nu dâ armele din mana, ci se se continue lupt’a
se te asteptu; stăm de vorba cu cumatr’a. in familiile nâstre n’ai intrare nici câ prin chiaiea pana candu voru scapâ cu deaeversire de jugulu
— Se me pardonati domni mari politici, eu usiei. Asia dâra dti numai dupa-ce ai esitu din turcescu. Totu-odata presiedintele observa, ca din-
am se’mi vediu de âlele mele, cumu dici dta cu- casa, afara pe strate, in piatie, la drumu, in adu­ sulu este autorisatu se declare, cumca Montenegrulu
metrei. (Ese). nări amestecate, incep se amesteci limbile? si-a castigatu libertate deplina in faptele sale. —
Scii ce cumetre? Ai unu diamantu de femeia; Oamu asia. De aici se vede, ca proiectulu de reforme alu lui
adeverata corâna pe capulu ten. Las’ calitatile Ti-ai datu vreuni copilu la scâla? Andrâssy nu va potâ se potolâsca furi’a insurgenti­
Pe cei doi mai lari* loru, pentru aceea se crede de lipsa concentrarea
La care ? truppeloru austriaco la confiniele de catra Bosni’a.
*) Forum dominale, numitu airea patrimo­
niale, boierescu, era compusu din deregatori de ai Eu eram se-i dai mai antaiu la cea nemtiâsca, De pre campulu de lupta se comunica, ca in­
dominiului, de cari era camu mulţi; celu de an- pentru-câ se invetie d mici o limba străină; dâra surgenţii ar fi batutu pre turci la satulu Neum
taiu se numea prefectu, alaturea cu elu Jurium in­ mi-a cautatu se faci pe voi’a Placidei, care me langa portulu Clecu, inse ar fi strabatutu prea de­
spector, specie de jurisconsultu, advocatu si procu- mustrase dicundu-mi, a dâra nu vreu se-i făcu de parte, asiâ incatu au ajunsu in foculu nailoru de
roru in aceeaşi persâna, apoi derogatoriu (tisztarto), pe acuma renegaţi, si asia ’iam datu la scâl’a nâ­ resbelu turcesci din acelu portu. De observatu
rationistu său comptabilu (szâmtartâ), chielaru (kol- este inse, ca portulu Clecu este austriacu si impre-
csâr), regius, specie de controlloru, mai alesu la a- stra primăria; Emilu nse trecu in anulu acesta la
dunarea bucateloru de pe campu, la culesu de vii, gimnasiu. giurarea, ca naile turcesci ar fi puscatu asupr’a
trierată etc. La care ? insurgentiloru, invâlve iu sine o violare a dreptului