Page 3 - 1876-02

loru incepetori primele elemente de vorbire si cetire prin urmare serbatâre mare este la romani diu’a intenţionata, dâca veru-unulu dintre associati va
intr’o limba străină, cumu buna 6ra se practica aeâsta. — Si după priceperea lui, ar’ fi si in con­ face opositiune in contra ei.
sistematica la scâlele comunali din regatulu sântului tra legii, cu tdte, ca si codirea si amanarea depu- § 81. La intreprinderi, cari voru trece pre-
Stefanu? — rarii contributiunei inca e in contra legii si a. ste cerculu de operaţiune alu societăţii, sâu cari
Propunerea in limba străină nu desvolta, ci Tâte indesiertu. — Q-endarmii ii era la spate, voru fi străine scopului societăţii, se cere adhesiu-
tempesce, nu luminâza, ci omdra spiritulu elevului si de nu impliniea porunc’a, -lu preambla catra nea toturoru associatiloru, chiaru dâca gestiunea ar’
incepetoriu; âcca resultatulu instructiunei din sc61ele Clusiu se’lu pună la recâre. — fi deferata numai unui’a sân mai multor’a dintre
comunali! Yeniudu-mi la cunoscintia lucrulu am rogatu associati.
Asia dâra cu ce scopu s’au nascutu ele pe pe d. notariu cer., câ se se intrepuna si se domo- Spre luarea decisiunei se cere unanimitate.
lume? Antaniu: tempirea, âr’ a doilâ câ resultanta lâsca furi’a acestui omu. — Tâte indesiertu! Elu Dâca unanimitatea nu se va potâ ajunge, atunci
inomiss’a maghiarisare. are porunc’a, si dela aceea nici D-dieu nu-lu va nu se va pune in lucrare intreprinderea, despre
Yomu afirmâ susu si tare pe tâte caile si cu opri, respunse. — Aceste-su numai inceputulu do- care erâ a se lua decisiunea.
tâte midilâcele, vomu demonstrâ pana la evidenţia reriloru. — § 82. Spre denumirea unui procuristu se cere
prin chîamarea de martori a toturoru scâleloru Inca nu se face bine diu’a in 18/6 Ian. si autorisatiunea toturoru associatiloru geranţi, afara,
comunali, ca scopulu loru unicu, ultimu si supremu după modulu usitatu in comun’a nâstra din tâte dâca prin intardiare s’ar’ nasce periculu, âr’ nefi-
e simplu maghiarisarea si numai maghiarisarea. delmele au strigatu la satu, ca au venitu „jucu- indu associati geranţi, se cere autorisatiunea totu­
Comitatulu Huhiadârei a fostu punctulu con­ tieii", si vitele si alte obiecte stimate, — cari n’au roru associatiloru.
vergente, asupr’a carui’a a datu navala totu-deauna bani se le reacumpere, se le stradâ juratiloru. — § 83. Fia-care dintre associati, chiaru dâca
desn&tionalisarea cu tâta furi’a s’a; — pentruca După acâst’a porninduse cu 2 gendarmi, — si cu nu ar’ lua parte activa la affaceri, va potâ se-si
acestu comitatu a potutu desvolta mai pucina potere autistele corn. după siue, pona la finitulu servitiu- procure sciintia despre cursulu affaceriloru societăţii.
de reactiune. lui divinu matutinu, tâta comun’a o au cutrieratu Spre acestu scopu va potâ se mârga ver-candu in
si resculatu! Au fostu pace buna de serbatâria si
Adi geme corn. Huniadorei de scole comunali! localulu societăţii se cerceteze cărţile si chartiile
s. baserica! — ci după natur’a omului mahuitu si
Dela istoriculu podu alu Simeriei, pe Streiu societăţii si se faca pe basea loru spre. orientarea
in susu pana la Hatiegu, cate comune, mai totu ranitu in simtiulu seu de religiositate, alţii au in- s’a unu bilanciu.
atatea scole comunali. Aceste câ mai tenere, de ceputu a injura, — alţii a blastema pe diripitorii O dispositiune contraria din contractulu socialu
si călcătorii s. ubstre relegiuni, in una df de asia
cate unu anu doi, nu au localitati proprie, — afora sâu dintr’o conventiune ulteriâra -si va perde efec-
de pucine, — dâr’ se tienu in case închiriate, a mare insemnatate si santa, si din caus’a acestei tulu seu, dâca s’ar’ nasce vre o indoiâla fundata,
mâhniri sufletesci nici poporeni, nici cantori mai
caroru plafondu si păreţi la una espusetiune âre-care ca affacerile se gerâza cu rea credintia.
ar’ escelâ prin gradelele cele mari, ca se ivescu ici n’au fostu la s. baserica, in catu erai revoltatu in § 84. Fia-caruia dintre associati se voru so­
colea de sub pamentuiu lipitu, âr' ferestrele prin simtiulu religiosu. — Acestu casu s’a mai intem- coti pentru mis’a (capitalulu pusu) sa interesse la
platu si in alte serbatori si dumineci, dâr’ in asia
întunecimea ce producu. finele fia-carui anu de operaţiune. Dâca inse mis’a
mesura n’a revoltatu simtiulu relegiosu câ in diu’a
Dâr’-su bune, ca-su scole comunali! inspectorulu de adi a Botesului D-lui. s’ar’ fi augmentatu la finele celui din urma anu
regescu pune, dispune si repune totu in ele. prin profitu, sâu s’ar’ fi diminuatu prin perdere,
Apoi se fiţi vediutu, candu mergeamu, puciui
Dela Hatiegu, pe tidr’a cea romantica a Hatie- cati eramu, după ritulu basericei nâstre cu proces- atunci i se voru socoti interesse pentru partea sa
gului, giuru impregiuru de capital’a, unde a petre- siunea la santitulu apei, te-ai fi uimitu vediendu: din averea societaria. Aceste interesse se voru trece
cutu d i v u l u T r a i a n u trei ani, se inaltia sc61ele ici niscari juraţi cu gendarmi hatiendu una vita, — in creditulu contului seu. ^r’ pentru banii, ce ar’
comunali câ totu atatea centre de desnatiunalisare. fi prelevatu din capitalulu seu, i se voru trece in­
câle unu rimatoriu, — din colo mechechediendu se
Nu de parte de opidulu Hatiegu spre mâdia- hatiea una capra, ducundule t6te spre a le licita; teresse in debitulu contului seu. Pentru aceia din­
nâpte jace comun’a Silvasiulu inferioru, ldganulu apoi ve veţi intipuf catu de bine ne a cadiutu a- tre associati, cari voru participa numai cu munc’a
nascerei lui I o n u P a r a , fostu Yicariu la Naseudu, câsta funcţiune ddieâsca; — scandalul — Intru loru la societate, se va socoti unu onorariu pro-
mai apoi canonicu in Blasiu; — dela numele acestei adeveru ne viniea a ne indof, ca 6re la noi acasa portionalu, care la casu se va fixa de tribunalu.
comune ocure si numirea episcopului de Silvasiu suntemu, sâu in Turci’a? — Dâmne!! nu mai laşa înaintea acoperirei interesseloru si a onorariu­
din seclu 14—15. Aici s’a infientiatu inca 1870 pe alţi creştini se petrâca diu’a botesului Dnului, lui nu existe profitu; aceste interesse si onorarie
una scdla comunala. De cati ani-e, atati invetiatori cum o petrecuramu noi feiurdenii in an. mantuirei formâza sâu augmentâza perderea societăţii.
s’au perendatu la ea, incependu cu secui de aceia, Dnului 1876. — § 85. La finele fia-carui anu de operaţiune
cari ... nu sciea decatu numai secudsc’a. In re- ’Mi intipuieamu, candu mergeamu cu proces- se va midiuloci pe basea inventariului si a bilan-
stempu de 5 ani, au frecuentatu scâl’a pre totu siune, ca suntemu asemenâ unei âste bătute de in- tiului profitulu sâu perderea, si se va calcula pen­
anulu dela 50—100 invetiacei, cari nu sciea nice emicu, reintornata de pre campulu bătăliei, vedien- tru fia-care dintre associati partea sa de successu.
una iota unguresce. In urm’a urmeloru, după atatea dune asia pucini. Asia mi se vede, ca âmenii a- Profitulu si perderea se va iihparti intre as­
schimbări si alungări de invetiatori si după 5 ani cestia nu mai credu in adeverulu revelatiunei, unde sociati in proportiunea numerului loru, âr’ profitulu
de sc61a, dta, ca-unu copilu scie ceti! Necredibilu se dice, „daţi antaiu lui Ddieu cele ce suntu ale fia-caruia dintre associati se va adauge la partea
si totuşi e fapta! — Asia se castiga instrucţiunea lui Ddieu, si apoi regelui (in s. scriptura impera- sa din averea sociale, perderea inse se va scadâ de
in acâlele comunali! acolo,
tului) cele ce suntu ale imperatului...
Totu asia la Pestdn’a, Zeicani, Puiu, la Petro- Prosternatu de mahnitiune pana in adunculu § 86. Nici unulu dintre associati nu va potâ
sieni, la Salasiulu superioru, plus cunoscienti’a limbei animei mele, nu potu urma mai incolo cu descrie­ fara autorisatiunea celorulalti associati diminua mis’a
oficiâse, esprimata de fetitie incaltiate cu natiunal’a rea intemplariloru acestei dile nefaste si fatale, — sa sâu partea sa din averea sociala.
opinca, prin spresiuni câ „jo rdgelt csokalom a ci cu tâta supunerea -rai lieu indresnâla a inter- Inse fia-care dintre associati are dreptulu a
kezet.*
pella pe preleva din cass’a sociale si fara autorisatiune, in-
Tâte câ tote, dâr’ nu se redica scole comunali teressele cuviintidse partei sale sociale pe anulu ex-
numai acolo unde nu suntu alte scole de locu, ci E x c . S a d . m i n i s t r u d e f i n a n t i e ! piratu, sâu onorariulu pe acelasiu tempu, si in fine,
si in comune, unde suntu scâle confesiunali ori 1. Câ astfeliu de escessuri cunoscute i suntu Ex­ dâca nu va fi in prejudiciulu latentu alu societăţii,
granitiaresci, se inchidu cele esistente si se con- celentei Sale, — si dâca da, — atunci reli- o suma de bani pana la concurenti’a partei sale
stringu copii a frecuentâ acumu in capu de iârna giunea nâstra este mai nebagata in sama de din profitulu anului din urma.
seâlele din alte comune, fla-acele apr6pe, fia departe, catu cea ebraica, ca-ci sâmbetele si serbatorile
numai pentru-ca-su comunali, adeca maghiarisatârie. loru, nici una diregatoria nu le calea. — C a p u III. D e s p r e r e p o r t u l u j u r i d i c u a l u
(Va u r m â . ) 2. Er’ de nu-i suntu cunoscute, cu tâta umilin- s o c i e t ă ţ i i f a c i e c u p e r s â n e t e r t i e .
ti’a me rogu Exc. Sale, se se îndure a de- § 87. Existenti’a legala a unei societăţi co­
manda officiolateloru subalterne, câ in serba­ merciale in nume colectivu incepe, facie cu tertii,
tori mai alese si domineci se ne lase in li- din momentulu, candu infiintiarea societăţii s’a
F e i u r d u 18 lanuariu 1876. Diu’a botesu- niscea sufletâsca după spiritulu evangeliei inscrisu in repertoriale de comerciu si la casu, din
lui rescumparatoriului omenimei, la romanii orien­ lui Christosu a ne serba ss. nâstre serbatori momentulu, candu societatea a inceputu operaţiu­
tali de ambe confessiunile e una serbatâria dintre si dumineci. P. C. nile şale.
cele mai mari, la care micu si mare se pregatescu, Cooditiunea, care ar’ statua, ca societatea se
câ catu cu mai mare bucuria se p6ta salutâ si nu incâpa totu-odata cu înscrierea sa, ci la o epoca
serbâ diu’a acea santa, intru care disparendu um- ulteribra, n’are, facia cu tertii, effectu legalu.
br’a legii vechi, descinse darulu cerescu, scl. — Legea de comercia. § 88. Associatii unei societăţi in nume co­
Cu astfeliu de simţiri religiâse investiţi si po- (Urmare). lectivu suntu împreuna si solidariu responsabili cu
porenii romani — numeroşi ai acestei comune baser. § 79. Pe catu tempu va dura societatea, nu totu patrimoniulu (averea) loru pentru t6te obliga­
se pregătea spre diu’a cea mare a botesului Dom­ se va potâ revocâ fara causa legitima dreptulu de ţiunile societăţii.
nului din estu anu, — si ce se vedi! Dâmne ! 1 gestiune deferatu prin contractu sâu printr’o con­ O conventiune contraria n’are effectu legalu
Catu de amaru s’au insielatu! In locu de di de bu­ ventiune ulteri6ra.
curia, le au sositu dl de amaru! — ca-ce in pre- Apretiarea, dâca existe ver-o causa legitima facia cu tertii.
sâr’a acelei mari serbatori pe la 4 âre sosesce dela de revocare, se laşa la aflarea cu cale a tribuna­ 89. Acel’a, care devine membrulu unei socie­
perceptoratulu din Clusiu unu voinicu, cu numele tăţi comerciale in nume colectivu deja existente, je-
Vajna Od5n in calitate de executoru de dare — lului. spunde, câ si ceilalţi associati, de t6te obligaţiunile
jucutieu — si in sensulu strictu, unu adeveratu Revocarea se va potâ declara de dreptu mai cu societăţii contractate înaintea admissiunei sale, fara
satrapu, — care chiamandu indata antistea corn. sâma in caşurile indicate in § 100 alineatele 2, — 5. distinctiunea, dâca raţiunea s’a schimbatu sâu nu.
la sene, cu cea mai mare furia -i demandâ, câ in . § 80. Dâca prin contractulu socialu sâu prin­ O conventiune contraria n’are effectu legalu
reversatulu dilei viit. (diu’a Botesului) se se infa- tr’o conventiune ulteriâra gestiunea nu va fi defe- facia cu tertii.
ciosiedie la elu spre a merge prin satu a esecuta rata unui’a sâu mai multor’a dintre associati, toti § 90. Fia-care associatu gerantu este autori-
contributiunea restante. — La acâsta porunca tocma associatii voru fi egalu autorisati si obligaţi la ge­ satu a effectua t6te feliurile de operaţiuni si acte
pentru diu’a amintita s’a oppusu judele corn. des- stiunea affaceriloru societari. in numele societăţii si in specialu a vinde sâu a
îucindu-i, si capacitandu-lu, ca ce dl însemnata, si Si in acestu casu se va suspinde transactiunea affecta (hypoteca) imobiliale societăţii.