Page 3 - 1897-05
P. 3

Nr. 95.—1897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 3

         Aceste  raporte  Sinodal  le  ia  la  cunoscinţă,  ţime»  din  întrega  diocesă,  prin  oarele  o-ia   Acestea,  Domnule  Redactor,  am  ere-   Din  şedinţa  oomitetului  desp.  al  XIV.
         precum  şi  faptul,  oă  dintre  comunele  ames­  înviat,  oa  să  îngrijâsoă  pe  de-o  parte,  ca  efut  de  cuviinţă  să  le  adno  publioităţii,  oa  ţinută în Cluşiu la 23 April n. 1897.
         tecate  aparţinătdra  până  aci  jurisdioţiuuii  averea  comunelor  bisericesc!  să  se  adminis­  să  fiă  un  îndemn  pentru  Ardelenii  diu  alte
                                                                                                                                                  Basilin S. Podoba, m. p. Dr, Georgiu Uea,
         ierarohiei  sirbesol  S.  Nicolaul  mare,  Sara-  treze  oât  mai  consoienţios  prin  organele  comune.                                     Directorul despart.        secretar.
         fola  şi  Fenlao  s’an  despărţit  prin  prooes,  din  paroohie,  âr  pe  d^  alta  să  îngrijăscă,
         şi  s’au  înoorporat  jurisdioţiunii  Consistoriu-  ca  averile  biserioesol  să  se  învestescă,  în
         lui  român  din  Arad.  Prin  faptul  acesta  pământuri  spre  care  scop  a  arătat  tot  de­  Băscâlimea din Budapesta şi ma-                       ULTIME SOIUL
         diecesa  Aradului  a  câştigat  un  număr  de  odată,  că  dieoesa  încă  va  veni  în  ajutor       ghiarisarea numelor.                     Viena,  11  Mai.  Foile  ofici6se  des-
         peste 7 mii de credincioşi.                  comunelor  biserioesol  cu  împrumuturi  cu                                                 mint  soirea,  oă  Badeni  ar  fi  propus,
                                                                                                          In  oasina  învăţătorilor  maghiari  din
              Din  raportele  Oonsistorielor  plenare   confiţiunl  favorabile  din  fondurile  diece-   Budapesta  s’a  ţinut  (filele  acestea  o  oon-   ca  pactul  actual  se  se  mai  prelun-
         ae  vede,  că  la  finea  anului  treout  s’a  dis­  sane,  şi  aşa  prin  ast-fel  de  măsuri  crescând   ferenţă  asupra  maghiarisărei  numelor.  Con­  gescă  neschimbat  încă  pe  10  ani,
         pus  şi  s’a  efectuit  în  sensul  statutului  org.   averea  comunelor  biserioesol,  o  parte  din   ferenţiarul,  Găti  Gyorgy,  învăţător  în  Bu­  adecă  se  rămână  tote  în  status  quo.
         restaurarea  corporaţiunilor  bis.  din  paro-   veuitul  ior  să  se  folosâscâ  pe  viitor  pentru   dapesta,  voi  să  arate,  că  învăţătorii,  „având    *
         ohii  şi  protopresbiterale.  Mai  departe,  că   ameliorarea  dotaţiunei  preoţimei.  Tot  în   tactul  de  lipsă  pedagogic**,  pot  face  mult   întervenţiunea puterilor.
         prot.  Boroşineului  I.  Oornea  şi  prot.  Be-   acest  sens  s’a  adresat  P.  S.  Sa  oătră  preo­  în  şoolă  pentru  maghiarisarea  numelor,  ba
         liului  Petru  Suciu  la  cererea  proprie  din   ţime  şi  prin  oeroulariul  de  sub  Nr.  5953   năsdrăvanul  dascăl  arăta  chiar  şi  modali­  Viena,  11  Maiu.  Din  Atena  au
         causa  viratei  înaintate,  au  fost  trecuţi  în   diu  1896.  Ambe  aceste  eereulare  s’au  ce­  tăţile,  prin  care  se  pot  dobândi  „mari  suc­  sosit aici următărele importante scirî:
         binemeritatul  stat  de  pensiune,  şi  pentru   tit  în  Sinod  şi  au  fost  ascultate  cu  multă   11                                      Tratările  pentru  întervenţiunea  Eu­
                                                                                                    cese  pe acest teren.
         deplinirea  protopresbiteratelor  devenite  ast­  atenţiuue din partea membrilor.                                                        ropei  în  răsboiul  greoo-turc  au  ajuns  pănă
                                                                                                          La  cestiunea  acăsta  mai  vorbi  şi  Tel-   acum la un bun resultat.
         fel  vaoante,  s’au  luat  disposiţiunile  de      In  acestă  cestiune  luând  ouventul  de­
                                                                                                    kes  Simon,  preşedintele  reuniunei  pentru       Grecia,  după  sfatul  stăruitor  al  tutu­
         lipsă.                                       putatul  Augustin  Hamsea,  arată  cu  privire
                                                                                                    maghiarisarea  numelor,  oare  (fise,  că  cea   ror  representanţilor  Puterilor  din  Atena,  a
                                                      la  soopul  şi  meniţiuuea  averei  biserioesol,
              în  şedinţa  a  V  ţinută  la  5  Maiă  n.                                            mai  mare  piedocă  întru  maghiarisarea  nu­
         Sinodul  s’a  ocupat  eu  raportele  senatelor   oă  soopul  acestei  averi  după  usui  oe  s’a   melor  o  fac  toomai  Ungurii,  fiind-oă  aoeş-   consimţit la urmăiorele puncte:
                                                      format  în  biserică  încă  de  pe  timpul  apos­                                                1.  Se  retragă  imediat  tote  trupele  sale
         biserioesol  dela  Consistoriul  din  Arad  şi                                             tia  îşi  bat  joo  de  cei  ce  treo  prin  botezul
                                                      tolilor,  a  fost  oa  din  venitele  ei  să  se  aco­                                      din Creta.
         Oradea-mare.  Ca  un  moment  îmbuourător                                                  lui  Scaraoţchi.  Mei  mulţi  îşi  maghiarisâză    2.  Sâ recunoscâ autonomia insulei Creta,
         pentru  simţul  de  pietate  al  credincioşilor   pere  tote  trebuinţele  biserioesol  şi  anume:   numele  dintre  industriaşi  şi  comercianţi  aşa  cum  a  proclamat-o  Europa  cu  învoirea
        să  vede  din  aceste  rapbrte,  că  în  anul  tre­  zidirea  şi  repararea  edificiilor  bisericesc!,   (fiind-oă  aceştia  sunt  mai  vîrtos  Jidani);  Turciei.
         cut  pentru  înfrumseţarea  bisericelor,  atât   retribuirea  personalului  bisericesc,  promo­  mai  puţini  dintre  funoţionarT.  In  fine  Tel-   3.  Se  declare  de  mai  înainte,  că  se  v  i
         pe  teritoriul  Oonsistoriului  din  Arad,  oât   varea  oulturei  rsligiose-morale,  promovarea   kes  recunoscu,  oă  învăţătorii  pot  să  facă   conforma  fără  esitare  şi  fără  reservă  tuturor
                                                      culturei  intelectuale  a  poporului  şi  folo­
         şi  a  celui  din  Oradea-mare,  s’au  făcut                                               mult  în  direoţsa  acesta,  dâr  ceru,  oa  înşi-şl  hotărîrilor,  pe  cari  le  vor  lua  puterile  euro­
         multe  dăruiri  din  partea  credincioşilor;  da   sirea  ei  pentru  acte  de  oaritate  oreştinâscă.   să premârgâ cu esemplul.        pene în vederea încheerei păcei definitive între
         aceea  Sinodul  ia  eu  plăoere  la  cunoscinţă   Arată  mai  departe  vorbitorul,  că  tot.  în                                         Turcia şi Grecia.
                                                                                                          Casina  hotărî  în  urmă,  ca  să  se  faoă
         raportul  despre  aceste  dăruiri,  şi  la  pro­  acest  sans  s’a  regulat  şi  normat  scopul   un  apel  cătră  învăţătorii  din  Budapesta   Aceste  trei  punote  vor  fi  aşternute
         punerea  raportorului  oomisiunei  bis.  d-nnl   averii  bisericesc!  şi  prin  statul  nostru  or­  pentru  a-şl  maghiarisa  ou  toţii  numele  şi   intr’o  notă  oficială,  pe  care  guvernul  Gre­
         Petru  Truţa,  exprimă  dăruitorilor  mulţă-   ganic.  După  aoestea  Sinodul  adoptând  ve­                                             ciei  o  va  trimite  astâcfl  tuturor  Puterilor.
                                                      derile  espuse  în  cerculafele  esmise  de  P.   a  stărui  tot-odată,  oa  şi  ceilalţi  cetăţeni
         mită  protocolară  şi  decide  a  se  publica  în                                                            11                          Grecia  n’a  cedat  acestor  oondiţlunî  deoât
                                                      S.  Sa  D-nul  Episcop  I.  Meţianu  în  acâstă   „cu  nume  străine   ai  Budapestei  să  faoă
        foia  ofioială  a  diecesei  numele  dăruitorilor.                                                                                        faţă  cu  atitudinea  forte  hotârîtă  şi  intran­
                                                      cestiune,  şi  aprobând  ou  plăcere  paşii  între-   asemenea.  Oasina  va  deschide  în  localită­
         In  causa  aoestor  dăruiri  ia  cuvântul  şi  de­                                                                                       sigentă a Germaniei.
                                                      prinşi  de  P.  S.  Sa,  la  propunerea  depu­  ţile  proprii  chiar  şi  un  biurou  pentru  in­
         putaţii  Paul  Rotariu  şi  Nic.  Oncu,  cari
                                                      tatului  Nio.  Oncu  avisâză  consistoriele  să   teresul maghiarisărei numelor.
         coustată,  că  dăruirile  Bcestea  sunt  eolă-
                                                      prooâdă   la   resolvirea   oestiunei,   pentru    Acesta  e  cel  mai  nou  debut  al  das­
         tante  dovedi,  că  deşi  timpul  în  care  trăim                                                                                                                          1
                                                      ameliorarea  dotaţiunei  preoţimei,  în  con­  călilor din Budapesta.                          Au  apărut:  „Cliristos  a  înviat *  şi  pri-
         e  din  cele  mai  grele,  totuşi  credinoioşii                                                                                          câsna:  „Cu  trupul  lui  Cliristos *,  melodii
                                                                                                                                                                                  1
                                                      formitate  cu  vederile  ouprinse  în  eercula-
         noştri  vădesc  iubire  şi  alipire  cătră  s-ta  bi­                                            Vai  de  capul  vostru,  dascăli  flămând^'   bisericesc!  arangiate  pentru  cor  mixt  de
         serică  strămoşesoă,  de  acsea  Sinodul  la   rele P, S, Sale.                            şi  amărîţl,  ce  sunteţi!  In  )oo  de-a  vă  vadă  şese  voci,  de  A.  Sequens.  Amândouă  îm­
                                                                                                                                                                                           1
         propunerea  dep.  N.  Oncu  deoide,  ca  con­                                              de  treburi  şi  de  năcasurile  vostre,  căci   preună  costă  50  cr.  —  „Fnmosa  copiliţii *
         sistoriale  să  esorime  mulţămită  credincio­  Societăţi ale Românilor ardeleni           sunteţi  de  minunea  lurnei  de  slabi  şi  igno­  poesiă  de  V.  Alexandri,  compusă  pentru
                                                                                                                                                  cor  de  bărbaţi  de  Antonia  Sequens.  Preţul
         şilor, cari au oonHibuit cu sume mai mari.                  în jiu cu ros cL               ranţi  ce  sunteţi,  mai  umblaţi  şi  voi  să  ma-   50  cr.  Tote  aceste  piese  se  află  de  ven-
                                                                       I
              Ca  un  lucru  îngrijitor  să  ved9  din                                              ghiai’isaţî  numele  omenilor!  Acăsta  este   dare  numai  la  Tipografia  şi  librăria  ăiece-
                                                            Seim,  că  Românii  ardeleni  din
        raportele  eonsîstorioîor,  că  unii  credincioşi                                           ehiămarea  v6stră,  păcătoşilor?  Mai  bine  sană în Caransebeş.
                                                      comuna  Uraos  aflători  în  Bucurescî
         deşi  puţini  şi  anume  33  în  decursul  anului   s’au  constituit  într’o  societate  cul­  luaţi  vre-o  carte  şi  îuveţaţl  ceva,  slăbăno­
         1896,  părăsindu-şî  legea  strămoşăscă  s’au   turală  cu  numele  „Unirea**  cu  scop    gilor,  căci  nu  sunteţi  în  stare  nici  măcar
         ăechiârat  fără  confesiune,  mai  departe,  că   de  a  ajuta  pe  fraţii  lor  de  acasă.   să  vă  arătaţi  în  lume,  fiind-că  nu  soiţi   Mortea  princesei  de  Meucon.  Lumea
        în  decursul  numitului  an  s’a  întâmplat  in                                             nici o limbă, afară de cea asiatică a vostrâ.
                                                      Am  amintit  tot-odată,  că  o  asemenea                                                    nu  vorbesoe  astădî  de  alta,  decât  de  marea
         71  de  caşuri,  că  păreohile  cari  au  încheiat                                              Vai de oapul vostru, amărîţilor!
                                                      societate  au  format  şi  Românii  din                                                     catastrofă  din  Paris  şi  mai  ales  de  mortea
         căsătoria  oi  vilă,  nu  s’au  presentat  la  biserică
                                                      Caţa  aflători  în  Bucurescî.  Societatea                                                  tragică  a  princesei  de  Alenpon.  In  Paris
         spre  a  primi  binecuvântarea  lui  D-deu,  şi   acestora  se  numesce  „FrăţicV ,  avend                                               se  istorisesc  următorele  despre  princesa
                                                                                        1
         adecă  aotul  ounnniei  religiose.  La  punctul   acelaşi  scop  nobil,  de-a  veni  în  aju­  Despărţămintele Asociaţiunei.             Sofia  de  Alenşon:  încă  pe  timpul  când
         acesta  Sinodul  s’a  reţinut  mai  mult  vor­  torul  fraţilor  lor  din  Caţa.  Etă  ce               Apel şi Convocare.               princesa  Sofia  era  numai  de  7  ani,  io  ţi­
         bind  asupra  acestei  oestiunî  deputaţii  Au-   scrie  „Resboiul**  dela  27  April  v.        Direcţiunea  desp.  XIV  (Cluşiu)  al  Abo-   gancă  i-a  profeţit  sfârşitul  tragic,  oo-l  va
        gustm  Hamsea  şi  Paul  Rotariu.  Sinodul
                                                      despre acâstă tîneră societate:               oiaţiunei  transilvane  a  adresat  următoriul   ave.  Mioa  prinoesâ  se  duse  ;odată  la  pre­
         în  urma  celor  desvoltate  da  vorbitori,  lu­
                                                            Snnt  tocmai  doi  ani  de  când  mica  apel:                                         umblare  cu  gondola  pe  lacul  Stahrenberg,
         ând  la  cunoscinţă  paşii  întreprinşî  de  con-                                                                                        cu  soru-sa  Mari»  de  5  ani  (aoesta  mai  târ-
                                                      coloniă  bnouraseenă  a  Româniior  diu  oo-       Domnule!  Vă  este  ounosout,  oă  unioa
        sistorii  pentru  împiedecarea  âstor-fel  de                                                                                             cliu  a  devenit  regină  da  Neapole)  şi  cu
                                                      muna  Caţa  (Transilvania)  s’a  constituit  în   instituţiune  culturală  generală  pentru  noi
        simptome  boinăviciose  în  sînul  bisericei,                                                                                             crescătorea  lor.  La  marginea  lacului,  micele
                                                      o  societate,  oa  aşa  mai  uşor  să  potă  ajuta   Românii  din  Transilvania  şi  Ungaria  este
        -dispune,  ca  consistoriale  să  continue  cer­                                                                                          princesa  întâlniră  pe  o  ţigancă  bătrână.
                                                      po părinţii şi fraţii lor suferind!.          „  Asooiaţiunea  transilvană  pentru  literatura
        cetările  ordinate,  să  studieze  căuşele  şi                                                                                            Acâsta  căută  de  noroc  îu  palmă  princese-
                                                            Scop  nobil  şi  măreţ!  Der  soopul  so­  română şi cultura poporului româu**.
        •peste  tot  să  stăruiasoă,  ca  în  viitor  să  nu                                                                                                                               4
                                                      cietăţii  a  devenit  şi  mai  nobil  de  când  s’a                                         )or.  „Maria  ya  fi  mare,  avută  şi  puternică *,
        ae  mai  ivesuă  astfei  de  caşuri  regretabile  —                                               Despărţământul  al  XIV.  (Cluşiu),  de
                                                      hotărît  şi  o  ajutorare  pe  terenul  cultural,                                           profeţi  betrâna  ţigancă,  „der  în  viaţa  sa
         având  a  raporta  despre  oele  efeptuite  Si­                                            care  se  ţin  cercurile  administrative:  Cluşiu
                                                       proourând  cărţi  la  copiii  săraci,  şi  înfiin-                                         va  suferi  multe.  Nu  trebue  să  te  temi,  însă
         nodului proxim.                                                                            Nădăşel,  Gelou  şi  Huedin,  aprâpe  de  un
                                                      ţănd  mici  burse  pentru  încurajarea  băeţilor                                            psntru-că  nsturelul  tău  viguros  tot-deuna
                                                                                                    deceniu  fârte  putină  activitate  a  desvoltat
                                                                                                                                                                                            se
                                                                                                                                                                            1
              In  şedinţa  VI  ţinută  la  6  Mai  n.  a'   ia meserii.                             întru  câştigarea  de  membri  şi  întru  înmul­  va  resista  furtunelor  vieţii. *  In  urmă  îl  cf^
                                                                                                                                                             Q
         o.  obiectul  de  căpetenie  a  fost  propunerea   însufleţiţi  de  un  aşa  nobil  scop  sooie-                                         serios:  „Păz soe~te  ângerul  meu  de  omenii
                                                                                                    ţirea  mijlooelor  pentru  ajungerea  scopurilor
         făcută  în  sesiunea  trecută  de  oătră  depu­  tatea  s’a  pus  pe  lucru  şi  a  reuşit  ca  îu-                                      răi  roşii!  „De  aci  s’a  dedus  mai  târefiu,  că
                                                                                                    celor salutare ale Asooiaţiunii.
         tatul  Emanuil  Ungurianu,  de  a  să  înfiinţa  tr’un  interval  atât  de  scurt  să  ajungă  a                                         ţigăncii  i-s’au  înfăţişat  în  fantasiă  garibal-
         în  fiă-oare  comună  câte  un  fond  special  poseda  deja  un  oapital  de  peste  2200  (două   Apelăm  la  simţămintele  românesc!  ale   dişti  cu  cămeşile  roşii.  După  acâsta  bătrâna
                                                                                                    d-tale  şi  te  rugăm  ou  totă  înorederea  să
         preoţesc,  din  a-le  cărui  venite  să  se  rebo-  mii  două  sute)  Zei,  oare  a  provenit  numai                                     ţigancă  prinse  mâna  princesei  Sofia.  O
                                                                                                    întri  sub  flamura  cea  mărâţă  a  Asooiaţiunii
         suifioe  preoţimea  pentru  pierderile  suferite  din  2—3  baluri,  ce  s’au  dat  pănă  în  pra-                                       esaminâ  cu  atenţiune,  apoi  ridioându-şl
                                                                                                    nbstre,  făoendu-te  membru  şi  îndemnând  şi
         prin  introducerea  legilor  nouă  politice-bi-  sent, precum şi din cotisaţiunile membrilor.                                            oapul  (fise  cu  hotărîre:  „Frumosa  mea,
                                                                                                    pre  cunoscuţi  la  acest  lucru»  Iu  deosebi  te
        •sericesol,  şi  oare  preste  tot  să  oontribue  la   In  anul  acesta  „Frăţia**  —  aşa  e  nu­                                       strălucită  va  fi  şi  calea  vieţii  tale,  dâr
                                                                                                    rugăm  să  esplioi  poporului  scopurile  ce  le
        ■ameliorarea  dotaţiunei  preoţimei.  Acestei  mele  societăţii  —  a  câştigat  mult  prin  ale­                                        înainte  de-aţl  ajunge  scopul  ultim,  vei
                                                                                                    urmăresee  Asooiaţiunea,  ca  şi  densul  să
         costiunl  ’i  s’a  dat  din  partea  Sinodului  im­  gerea  de  preşedinte  a  studentului  în  drept                                    perda  tot,  ce  ai  mai  scump.  Un  leu  săl­
                                                                                                    jertfâscă  oât  de  puţin  pentru  luminarea  sa,
         portanţa  ce  i-să  cuvine.  Comisiunea  a  con­  Ignatie  Mircea,  tot  din  aceeaşi  comună,  un                                       batic  îţi  va  amărî  inima  ta,  der  cu  timpul
                                                                                                    oe  este  prima  ţintă  a  Asooiaţiunii  şi  să  par­
         statat  adecă,  că  consistorul  din  Arad  căruia  tînăr  însufleţit  şi  harnio,  oare  a  ridioat                                     ârăşl  ţi-se  va  îndrepta  sortea.  Fărte  bă­
                                                                                                    ticipe la adunările nâstre.
        in  anul  trecut  i-s’a  transpus  propunerea  prestigiul societăţii pe tote terenele.                                                    trână  nu  vei  fi,  sora  ta  va  trăi  mai  mult.
         d-lui  Ungurianu  pentru  studiare  privesce       Ultimul  bal  dat  cu  ooasiunea  Sf.  Săr­  Despărţământul  nostru  în  ăst  an  îşi  De  apă  nu  trebue  sâ  te  temi,  dâr  de  altă
                                                                                                                                                                                            u
         acâstă  cestiune  din  alt  punct  de  vedere  şi  bători  ale  Pascilor  a  avut  o  splendidă  reu­  va  ţine  adunarea  generală  Duminecă  la  23  primejdiă,  de  cel  mai  mate  duşman  al  apei .
        •anume  din  punctul  de  vedere,  că  averea  şită  :  622  lei  90  bani  a  fost  venitul  curat   Maiu  st.  n.  în  Mănăşturul  unguresc  lângă  Crescătorea  n’a  lăsat  pe  ţigancă  să  vor-
         oomuaelor  bisericesc!  să  nu  să  împartă  şi  al acestui bal.                           Huedin,  la  oare  ta  rugăm  ou  totă  onărea  bescâ  mai  departe,  pentru-câ  mica  s’a  în­
         dismembreze  îu  fonduri  speoiale  prin  ce       On6re  şi  laudă  membrilor  din  comitet,   să partieipezî.!                        fiorat  de  vorbele  ce  i-lea  spus.  Princesa  a
         pe  deoparte  să  îngreunâză  admini3traţiunea   cari  n’au  cruţat  nimic  pentru  a  face  ca   Programa  este  următârea:  1)  Cuvent  mers  plângând  aoasâ,  unde  apoi  părinţii
         averii,  ăr  pe  de  altă  parte  ne  înstrăinăm   resultatul  să  fiă  aşa  de  strălucit,  oaâre  şi   de  desohidere.  2)  Raportul  oomifcetului.  3)  săi  au  mângăi&t’o.  Profeţia  ţigancei  dâoă
         dela  principiile  şi  usul  urmat  pănă  acuma,   laudă  Românilor  din  menţionata  comună,   Alegerea  a  2  oomisiuni:  a)  Pentru  înscrie­  oa  in  adevăr  a  fost,  aşa  s’a  împlinit  cum
         ceea  ce  nu  este  în  folosul  bisericei;  arată   cari,  stabiliţi  în  ţâra  mumă  nu  şi-au  uitat   rea  de  membri  noi  şi  încassarea  taxelor.   we vede.
         mai  departe  comisiunea  biserioâsoâ,  oă  P.  da  părinţii  şi  fraţii  lor,  rămaşi  să  suporte   b)  Pentru  studiarea  raportului  şi  propune­  Proprietar: IM*. Aaaa*ei Mweşiaam.
         S.  Sa  D-nul  Episcop  I.  Meţianu  încă  în  înoă  jugul  perseouţiuailor  şi  al  nedreptă­  rilor.  4)  DisertaţiunI  ce  se  vor  însiuua  în-
        ■a. 1895 a emis un cerculariu oătră preo­     ţilor.                                        nainte la comitet. 5) Cuvânt de înohidere.    Redactor responsabil; ®a*eg«i*iw Maiou*.
   1   2   3   4   5   6   7   8