Page 7 - 1897-05

Nr. 96.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

peste alte trei luni nu se va insinua la Eteria naţională (Ethnike Heteria), şi oă înoredinţeză interesele Greciei pazei (Strada Şelari 18). Este un op de mar
6
serviciu, diurnistul îşî perde postul. După oare este condusă de bărbaţi cu sentimente puterilor". valâre pentru fiă-oare om cu carte, dâr
10 anî, dâcă nu mai pâte servi, pritnesoe monarchioe, a vădut pericolul aoestor unel­ * mai ales pentru preoţi şi învăţători. D-l
o pensiă de 100 fl. anual. După 25 de ani tiri şi şi-a dat tâte silinţele să pună stavilă In camera italicmă. Ministrul afaoerilor Y. Gr. Borgovan, cunoscut publioului din
de serviciu 200 fl., după 40 de anî 300 fl. mişcărilor antidinastice între massele popo­ străine a deolarat oă tote puterile ‘au pro­ numerâsele sale sorierî pedagogice, a soiut
pensiă. Diurnistul pâte fi dimisionat, dâcă rului. Se sperâză deci, că esisteuţa dinas­
pus mediaţiunea lor Greoiei, oare a pri- să ouprindă în acâstă broşară un bogat
nu se întâmplă din vina lui, numai în urma tiei va eşi neştirbită din criza de faţă. mit’o. Credincios politicei concertului eu- material, spunând în mod oonois, dâr clar
unei abflioerl de o lună, care să pâle face * ropen, de care aoum mai puţin deoât ori esenţa diferitelor sisteme de educaţiune din
numai din motive fundate eto.
Situaţia în Epir. când, nu are motiv de a se depărta, gu­ timpurile vechi şi nouă la singuraticele po-
Nouă mărci poştale. Cu începutul anu­ Corespondentul din Atena a fliarului vernul ia parte la aoeste negociărî, şi ani­ pâră. Asupra acestei valorâse cărţi atra­
lui viitor, 1898, se vor pune în ciroulaţiune „Epoca" comunică următorele privitor la mat de aoest spirit biue-voitor de împă- gem atenţiunea cărturarilor români, mai
nouă mărci poştale, având acelaşi format, luptele din Epir: oiuire oătre Grecia, oare a dictat purtarea ales a celor ce au a face ou pedagogia.
ca şi cele da ac)I, desemnul însă va fi alt­ De mai multe dile întrâga armată gre- sa, îşi va da tâte silinţele pentru ca prin Preţul 3 lei. Se pâte prooura şi prin admi­
fel şi valârea va fi socotită după valuta oâscă care se afla în Epir s’a ooncentrat mediaţiunea şi printr’o pao9 onoribilă, să nistraţia d'arului nostru.
coronelor. în Arta. Poporul grecesc, oăruia rău sg se pună capăt unei situaţiunl, care, în in­
face că nu ’i se comunică la timp şi în- teresul Europei şi al civilizaţiei, nu s’ar
Fometea în Indii. Veştile din Indii, din frîngerile ce suferă armata grâoă nu pri­ pute prelungi fără primejdii nonă şi grave.
cepe înoâ pentru ce s’a retras armata din ULTIME SOIRI
acel leagăn al lumei, sunt din oele mai în-
Epir. I-8’au anunţat, tot victorii şi acum,
grozitâre. Indienii, aşa de sobri de felul de-o dată, află oă armata s’a întors. Pen- ¥ a r i c t a t e. Viena, 12 Maiu. Ambasadorii tu­
lor. mor cu miliânele de fâtne, nu numai tru-ce? întrâbă el. Ear trădare şi acolo? turor puterilor s’au înţeles asupra;
că nu mai exportâză cereale. După cum Adevărul este, oă armata greoâsoă nu Eroi salvatori la catastrofa din Paris mijlocirei de pace. Ei sunt de pă­
spune d. E. Lacordaire, în ultimul număr a mai putut resista ataourile forţelor tur­ Ei sunt fârt8 numeroşi. Iu mijlocul emo- rere, că cel mai bun lucru ar fi,
ceşti.
al revistei Bevue des JRevues, scenele de ţiunei nimeni nu se gândesoe în de-ajuns d6că Turcii ar deşerta imediat Tessa-
grozăvie, a fâmetei, în acea splendidă ţâră Lupta ce a’a dat în d’-ua A® 20 Aprilie la dânşii. Şi apoi mulţi din ei au dispărut lia. Guvernul grecesc stărue mult
la Peute-Pigadia a fost decisivă. Grecii
de peste ooeane, sunt nn'ce. Viata Indie­ prin oartierile lor — oine soiă prin ce colţ de-a dobeadi retragerea trupelor oto­
aveau acolo vre-o 8000 infanterişti şi 15
nilor depinde numai de plâie. Dâoă na al Parisului — o modestie care în asemenea mane de pe teritoriul Greciei.
piese de artilerie.
plouă, miliâne de omeni snnfc oondamnaţl
Piua de 20 Aprilie v. pănă spre sâră momente e de blamat. Constantinopol, 12 Maiu. Porta
la morte. Şi dâoă sunt regiuni unde seoeta a trecut mai fără vre-un incident remarca­
grozavă nu e aşa întinsă, nu se pot locui, bil. Greoii ooupau positiunl bone în ju­ Totuşi numele unora s’a aflat şi din­ nu se învoesce de-a deşerta Tessalia,
tre aoeştia un lucrător tiniohigiu, anume d6r e dispusă, ca pănă la încheiarea
căoî clima e mortală, La acest popor 180 rul Pente-Pigadia, de unde întreţiuâu un
foc rar cu Turcii din acâstă redută. Piquet, va căpăta de sigur oel diutâiu me­ păcii se-şî concentreze tdte trupele
milione de suflete nu se hrănesc de cât dalia de sauvetage. Oraul acesta de 20 ori din Tessalia la Larissa.
excluşivamente cu materii vegetale şi prea Spre sâră însă — se vede oă Turcii
tot ne înserate dan atacurile decisive — o a pătruns în mijlocul flăcărilor, scoţând
puţin lapte; orî-ee hrană animală sâu chiar După ce trupele grecesc! vor
forţă numărosă de infanteriă turcă atacă o când vre-o femeiă leşinată, când vre-o fată pleca din insula Creta, vor părăsi şi
ouă ’l îngreţoşâză: 80°/ din populaţiunea
0 Dosiţie slab apărată de Greci. Lupta înoepe. cu părul aprins. Şi numai când fu părăsit
totală t.răesee numai cu cereale; din pri­ Peste 6000 turci se arată pe un vîrf de flotele europene apele cretene.
de puteri, sleit, se hotărî să se retragă şi
mele d'le de fâmete aopste milione de idea­ munte vecin şi în strigăte scoboră în vale.
— atunci dispăru în mahalaua lui. A tre­
lişti religioşi, filosofici şi domestici, mor Focul grecesc continua puternic şi
fără chiar să cerşâsoă. In aceste momente repede, căci inimicul se apropia. Turcii ar buit ca poliţia să-l afle, prin jocul hazar­ D I V E R S E .
fi suferit mari perderî, dâr din fericire dului mai mult, pentru ca el afli să-şi vadă
ciuma bubonică, adusă diu China bântue
pentru ei focul artileriei nu ’i putâ atinge tipărit numele ou recunosoinţă, în tâte ga­
odată cu fometea şi cu atât mai mult ou Popovaţiunea Greciei. După ultima nu­
din oausa situaţiei terenului. După 20 de zetele Parisului. Alăturea de dânsul mai
oât acea nenorocită popnlaţiune numai e minute — erau orele 5 — focul grecesc mărare a poporaţinnei, care s’a făcut la
de oât o popnlaţiune de schelete ambulante. devine mai rar, cel tnrcsso mai des. Greoii sunt citaţi şi alţi bravf: Gaumery Vaudier, anul 1889. Grecia are 2,1.88,000 locuitori,
Troillet, Monâgere, Guzard, Benoist, Hmu-
Astăflî. dâoă âre-oare minune mecanică sâu ’sî părăsesc posiţiile pe cari le ocupă una fără armata permanentă. Dâoă însă şi. acâsta
după alta numeroşii turoî, oarî apăreau de blot ş. a. 3e adauge la numărul locuitorilor, atunci
economică ar putea săvîrşi distribuirea ce­
pretutindeni, oe. şi cum atunci eşeau din ;
realelor aduse de aiurea în Indii, mulţi ar Dâr în Bfară de Piquet, cel despre numărul poporaţ uaei se urcă la 2,217,000.
pământ.
scăpa de mârte, aşteptându-se ploile din oara gazatele vorbeso mai mult, este un Se’nţelege, oă aceştia nu-s toţi urmaşi
La orele 5‘/ se suna retragerea, căci
4
Maih şi Iunie cari acolo aduc belşugul. mai totă armata grecâsoă o luă la fugă. lucrător Leon Desiardins, Omul acesta Des- ai vechilor Elini. Pe la sfârşitul vâ-
Numai vre-o 600 de evzonl s’&u retras în­ jardius are Ia activul său o mulţime de oului al 6-îea a fost inundată Grecia,
Deputat spânzurat. Deputatul ungur
cet, în regulă, luptâudu-se. „scăpări". Singur doctorul Livet. oare pansa care avea o populară fârte mică, de un
Te-rczel Lâszlo, ales în cercul Totis, s’a
.Martori oculari străini afirmă că Grecii pe "8 răniţi, spune oă lui i-a adus peste element slav. Slavii aceştia, ou timpul
spenflurat dile'.e acestea. El era un moş s’au luptat bine. Totuşi fuga lor a fost o două-flecl de persâne soâse din flăcări. Dâr s’au asimilat total cu Elinii, primind spiri-
bătrân de 70 anî şi suferea de-o bâlă grea. greşaîă. Forţele turoeştî erau mai numă- un detaliu dureros în oel mai înalt grad ritul şi cultura lor. Urmaşii Slavilor acum nu­
rose, dâr Grecii aveau posiţii bune şi ou o
0 bună locuinţă pentru familii?, spre resistenţă mai mare pole şi ar fl menţinut face ca omului acesta să i-se dea o deo­ mai de pe părul lor blond se mai pot cu-
stradă, oonRtătătore din două odăi, bucă­ aoeste posiţii, dâcă oum-va nu ar fi respins sebită atenţiune. In adevăr, Leon Desjar- uosee, astfel întru tote sâmănă Elinilor.
tăria, grădină etc. se pâte închiria înce­ chiar pe inamioi. dins după oe munci din răsputeri oât timp Partea ostică a Greciei de m'jloo şi insu"
pând din fliua de St.-Mihaiu. Locuinţa se Să pare însă, că soldatul greo îndată dura incendiul, dispăru îndată oe focul îşi lele au fost împopulate de ooloniştl, dâr
oe suferă primul eşeo nu se mai gândeşte pentru aceea n’au avut nici o influinţă
află în Strada castelului Nr. 36. isprăvise opera.
la resistenţă. Căci în afară că s’a retras
Nimeni nu-i ounosoea numele, şi în asupra Greoilor. In Greoia au mai emigrat
Concert. Duminecă, în 16 Maiu n. ca­ din jurul redutei Pente-Pigadia, ei s’au re­ după aceea şi Italieni, oarî însă au fost
tras şi din Comtzades şi din Fdipiada fără mijlocul emoţiunei generale nimeni nu
pela orăşenâsoâ va da un concert în gră-
se facă o singură împuşcătură, fără să aş­ putu prinde semnalmentele sale. A doua mai resisbenţî ca Slavii, deorece şi adl se
dina dela otel „Pomul verde". La oag, dâcă
tepte un nou atao al Turcilor. di de incendiu, se vădu, pe una din stra­ află pe insula Naxos locuitori, cari pe ju­
timpul e nefavorabil, oonoertul se va ţinâ
Acest fapt adevereşte părerea expri­ dele Parisului, un om sârăoăcios îmbrăcat, mătate sunt Greci, âr pe jumătate Italieni,
în salonul din grădină. mată asupra diferenţei dintre soldatul grec prăpădit de ostenit, care făcea gesturi des­ In vâoul al 13 lea a început emigrarea Al­
şi oel turc:
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de perate ţipând, repediudu-se spre treoătorl, banezilor în Grecia. Aoeştia au ocupat cu
Soldatul turo nu se repede dâr nioî
-fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite; luându-i în braţe şi voind să fugă cu deosebire ţinuturile neloouite de Greoi; o
nu se retrage, soldatul greo se repede or­
anarate pentru fotografii la moment, precum şi parte din ei s’au grecisat, âr altă parte —
beşte, dâr se şi retrage. dânşii.
tâte articolele necesare, se pot procura dela A. şi aceştia sunt mai mulţi — au rămas cum
MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- * Arestat de sergent, el fu condus la au fost, conservativi îu temperamentul lor
lauben Nr. 9. Manufactură fotografică iondată la Mijlocirea de pace. post. Aci el vorbea mereu de incendiu,
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend striga la poliţişti să sară în flăcări, să scape neîufrânat. In Grecia au mai emigrat şi
preţurile gratis. In 11 Maiu la 4 6re d. a. a fost âmenî. Fu lăsat în pace. câţl-va Turci, cu deosebire proprietari de
predata guvernului grecesc nota mij- A doua di se scula liniştit: Şi liniştit pământ, dâr aoeştia ou ocasiunea răsboiu-
Eesboiul turco-grecesc. locitore a puterilor. Ea este de urmă­ el istorisi ce făcuse la inoendiul din str. lui pentru independenţă toţi au părăsit
torul cuprins: Goujon şi confruntat cu d-rul Livet soesta Grecia. Intre munţii de mâd&-nâpte şi pe
„Corresp. politică* află din Constanti- şesul spre Larissa au fost oolouisaţl mulţi
„Representanţii Franoiei, Angliei, Ita­ recunoscu intr’ensul pe bravul din ajun.
nopol, că după calculările guvernului tur- Români, cari pănă afli şi-au conservat oa-
liei, Germaniei şi Anstro-Ungariei însâroi- Fu întrebat asupra situaţiei şi declara oă
oeso, cheltuelile de resboiu ale Turciei se raoterul de rassă. Cu tâte acestea, partea
nâză pe representantul Rusiei, Onu, ca a fără lucru, oă n’are unde durmi. D9 si­
nroă la 6—7 miliâne lire turoescî. Se orade, cea mai mare a poporaţiunii îşi trage ori­
pe decanul corpului diplomatic în Atena, gur ostenâla nouţei nedormite şi emoţiile
că plata acestei sume se va cere dela Gre­ ginea dela vechii Elini, acâsta o adeve-
de a declara în numele guvernelor lor, oă diu ajun îi desechilibravă pentru un mo­
cia în anuităţi, cari ar fi a se asigura prin resoe construcţia lor oorporală, naturelul
puterile sunt gata, de a oferi mijlocirea ment oreerul.
zălogirea venitelor Tessailei. Pe basa aces­ vioiu şi adevăratele trăsuri grecesol ale
lor cu scop, ca să se dobândâsoă un armis­ Acum de sigur el nu va mai muri de
tor anuităţi guvernul turcesc ar putea lua feţei.
tiţiu şi să se aplaneze dificultăţile, oe esistă fâme şi va avâ unde dormi.
un nou împrumut, care ar servi pentru
adl între Grecia şi Turcia, cu oondiţiunea, Şi se d' , oft nâmul eroilor a pierit! Politeţă prea mare. Regele Oscar al
oe
acoperirea cheltuelilor da răsboiîi.
ca guvernul greoeso să declare, că el va Svediei trecu odată printr’un orăşel, oare
AoeleiaşI Oorrespondenţe i-se telegra- Incendiul din str. Goujon pe lângă
prooede la rechemarea trupelor grecescî din era împodobit sărbatoresoe şi în care îi
fâză din Londra, oă după soirile sosite aici, nenorocirea ce a adus de & fi făcut să
Creta. şi că va consimţi în mod formal la atrase atenţiunea mai ales un transparent
■corpul de espediiiune grscesc din Creta se va piară atâtea suflete, mai are meritul de a
autonomia Cretei, precum şi, că va primi enorm. Acesta era atârnat la o casă de un
reîntoroe dala insulă în Grecia în timp de ne fi arătat, oă abnegaţia şi desinteresarea
fără nici o reservă sfaturile, ce i-le vor da aspect pesomorît şi avea inscripţia: „Bine
14 4ile. n’au dispărut cu totul de pe pământ. Şi în
puterile în interesul păcii". ai venit Majestate!" — Oe casă e asta?
Tot „Corresp. pol. primesce următorea mijlooul durerei de nespus, şi asta e o întreba Regele. — Este puşcăria, Majestate,
u
eoire din Atena, cu privire la situaţia de Guvernul grecesc răspunse îndată consolare. („Epoca")
răspunse un oonsilier comunal. Regele în-
acolo: S’a dovedit îa mod neîndoios, oâ cu următorea declarare:
oepu să rîdă şi-şi luâ rămas bun di°eud:
■agitaţiunea antidinastică în Grecia a fost fă­ „Guvernul regesc, luând la cunoscinţă I s t e r a i M p ă » S’au cam întrecut cu politeţa!
cută mai cu sâmă de elemente revoluţio­ declararea representantului Rusiei, care pro­
nare din afară, şi că mai ales reuniuni se­ oede în numele ambasadorilor puterilor, de- Istoria Pedagogiei. Facem ounosout
creta republicane italiene au stăruit în olară, că prooede la rechiâmarea trupelor, cetitorilor, că Istoria Pedagogiei de V. Gr.
Proprietar: 3®*’. Am*el Murcşianu.
Atena şi în proviuciâ să răsţârne dinastia oe se află în insula Creta, că consimte în Borgovan a eşit deja de sub tipar în edi­
igreoâscă. mod formal la autonomia insulei Creta, tura librăriei H, Steiuberg din BuourescI Redactor respoasaîiil: Gtregoriu Maior.
j