Page 10 - 1897-05
P. 10

Pagina 2                                                          GAZETA TRANSILVANIE!                                                                       Nr. 97.—-1897.


           Sinod eparchial. In urma desluşirilor date    oomune  biserioesol  din  diecesă,  cari  multe    Cea  mai  mare  parte  a  cji&rMor  gre-  portretul  său  d-îui  Fabiani.  Regele  a  con­
           din partea presidiului, Sinodul avisâză am­   din  ele  luptă  ou  mult  mai  mari  greutăţi  în  cesol  aprobă  decisiunea  guvernului  în  pri­  ferit  diferite  decoraţiuoî,  între  oare  una
                                                                                                                                           c
           bele consistorii din Arad şi Oradea-mare,     cele  materiale,  decât  comuna  bisericâsoă  vinţa  mediaţiunei.  Câte-va  diare  4' >  că  d-lui Fabiani.
           ca să apeleze la simţul de jertfă al cre­    din  Arad.  Luând  ouvântul  la  acâstă  ees-  este  urgent  oa  guvernul  să  organiseze  ast­
                                                                                                                                                         Gor6ne  eterne.  Din  inoidentuî  morţii
           dincioşilor pentru aooperirea ouinquenale- 1   tiune  deputatul  Nioolau  Oncu  (preşedintele  fel  apărarea,  încât  dâcă  paoea.  ar  fi  cu  ne­
                                                                                                                                                   ‘  meritatului  paroch  Badu  Topea  din  Satu­
           lor învăţătoresol, âr în caşuri de extremă   oomitetului  paroohial  din  Arad)  a  cerut  cu  putinţă,  oontinuarea  laptei  să  se  pdtâ  face
                                                                                                                                                    lung,  on.  familiă  Popea  ni-a  predat  în  lo-cul
           necesitate, diecesa să vină în ajutor oomu-   multă  insistenţă  a  se  da  loc  cererii  sale.  în oondiţiunî oât se pote de bune.
                                                                                                                                                    unor  oununî  peritore  60  fl.  v.  a.  drept  co-
           nelor biserioesol din mijlooele de cari ar   Episeopul-preşedinte   răspuncjend  la  cele                        *
                                                                                                                                                    r6ne  neperitore,  coutribuţiune  la  fundaţm-
           pută dispune spre aoest soop.                cjise  de  d-1  Oncu  arată,  că  diecesa  oa  atare
                                                                                                            Din  Constantinopol  se  telegrafâ^ă  cu   nea  iubiţilor  răposaţi“  înfiinţată  pentru  aju­
                O  însemnată  greutate  întru  susţinerea   a  făcut  şi  pănă  acum  mari  ajutore  co­  data de 12 MaiQ:
           şi  desvoltarea  şoâlelor  confesionale  este   munei  bisericesc!  din  Arad.  Intre  acestea   Condiţiunile  de  paoe  ele  Turciei  nu   torul  şcolarilor  româul  săraol.  Se  chitâză
                                                                                                                                                    acâstă  sumă  în  aoest  mod  şi  se  arată,  oă
           lipsa  de  învăţători  oualifioaţl  mai  ou  sâmâ  amintesoe  împrejurarea,  oă  oonsistoriul  sus­  s’au  fixat  înoă  în  mod  definitiv;  dâr  func­
           pe  teritoriul  aparţinător  la  jurisdicţiunea  ţine  din  budgetul  său  o  şcâlă  elementară   ţionarii  Porţii  indică  ca  puncte  principale:   s’a adaus la numita fundaţiune. — Braşov,
           oonsistorului  din  Oradea-mare.  Spre  a  pre­  pentru  comuna  bisericâsoă  din  Arad,  o   Indemnisare  pentru  proprietăţile  statului  şi   I  (13)  MaiQ  1897:  Comitetul  parochial  ro­
           veni  aoâstă  lipsă,  numitul  Oonsistoriu  arată,  uşurinţă  făcută  comunei  bisericesol,  cum   ale  particularilor  distruse  de  flota  grecdscă,   mân gr. or. din Cetatea Braşovului.
           că  şi  în  anul  trecut  a  îngrijit,  ca  să  fiă  nu  s’a  făcut  alteia,  mai  departe,  că  tote   rectificarea graniţei din punct de vedere mili­  Melnirl regale. Din Viena se telegra-
           primiţi  mai  mulţi  elevi  în  institutul  pre­  institutele  de  învăţământ  susţinute  de  die­  tar■, pe punctele defavorabile Turciei, revisui-   fâză  ou  data  de  13  MaiQ:  Majestăţile  Lor
           parandiei  şi  în  alumneu  gratuit.  Sinodul  cesă  sunt  aici  în  Arad,  şi  ohiar  credincioşii   rea  drepturilor  speciale,  de  care  se  bucură   Reginele  Ţărilor  de  jos  plâoă  mâne  la  Bu­
           ia  la  ounoscinţă  raportul  consistoriului  şi-l  din  Arad  se  pot  împărtăşi  de  ele  mai   supuşii greci cari locuesc în Turcia.  dapesta,  unde  se  vor  întâlni  ou  Regele  şi
           avisâză,  ca  să  continue  a  face  cele  de  uşor  decât  alţii,  cari  sunt  in  depărtare;  în   Cerourile  diplomatice  nu  se  aştâptă   Regina  României.  Sâra  se  vor  îutâroe  la
           lipsă în aoâstă direcţiune şi pe viitor.      line  arată  P.  S.  Sa,  oă  dieoesa  însăşi  are   la  un  resultat  grabnic  în  privinţa  negocie­  Viena,  de  unde  apoi  vor  pleca  Vineri  la
                Din  rapârtele  ambelor  consistorii  se  trebuinţă  de  acel  loo,  pre  care  sunt  zidite   rilor  în  vederea  păcii;  oi  din  contră  se  aş-   Aussâo.
           vede,  că  s'au  făcut  îngrijirile  de  lipsă,  edificiile  aparţinătore  caselor  de  arândă   tâptă la dificultăţi de ambele părţi,
           oa  elevii  de  oonfesiunea  gr.  or.  cari  cer-  dieoesane,  şi  că  prin  delăturarea  aoelor                                              Ţarina văduvă pentru armata turcescă.
                                                                                                                            *                       Maria  Feodorovna,  văduva  Ţarină,  a  făcut
           cetâză  şcole  străine,  să  primâscă  ins­   edificii,  s’ar  reduoe  venitul  aoelor  case,
           trucţiune  şi  eduoaţiune  religidsă  prin  ca-  fără  a  se  face  vre-uu  folos  văcjut  oomunei   Demonstraţii auti-dinastice în Atena.  cunoscut  guvernului  turcesc,  că  ea  a  pus
                                                                                                                                                    la  disposiţiă  o  ambulanţă  ou  500  paturi
           tioheţî denumiţi de Consistorii.              bisericesc!,  de-ore-ce  acel  loc  mic  nici  pe   Desastrul,  oe  l’au  suferit  Grecii  în
                                                                                                                                                    pentru  răniţii  Turci.  Tote  spesele  le  va
                 După  raportul  oomisiunii  şcolare  se  departe  nu  oorâspunde  ca  să  se  zidâscă  un  deoursul  răsboiului,  au  aprins  un  mare  foc
                                                                                                                                                    purta  văduva  Ţarină.  Sultanul  i-a  esprimat
           pune  la  ordinea  4dei  raportul  oomisiunei  edificiu  şoolar  pe  el.  După  desluşirile  date  în  sinul  lor.  Unii  pun  vina  pe  alţii,  âr  cei
           speoiale,  alâsă  în  sesiunea  actuală  spre  sco­  de  P.  S.  Sa,  Sinodul  —  cu  abatere  dela  mai  mulţi,  massele,  suut  aţiţate  îu  contra   adânca sa mulţămită.
           pul,  ca  să  facă  propuneri  asupra  modului  propunerea  comisiunei  şi  dela  oererea  d-lui  dinastiei,  spunându-li-se,  oă  aeâsta  pdrtâ   Societatea  „Leagănul .  La  20  Februa­
                                                                                                                                                                             14
           oum  s’ar  pute  ridica  venitele  fondurilor  Oncu,  —  transpune  rugarea  de  sub  între­  vina principală.                           rie  treout  s’a  constituit  în  Bucuresoî  un
           dieoesane.  Amintesc  aici,  că  consistoriul  bare Consistoriului din Arad.                     Dâr  nu  numai  plebea,  oi  şi  oasele  di-   comitet  compus  din  d-nele  Maria  Ouţarida
           din  Arad  urmând  usul  adoptat  din  timpul                                      Eap.    rigente  şi  ofioerii  armatei  manifestă  nemul-   Crătunesou,  Eoaterina  G.  Oantaouzino,  Irina
           când  fondurile  foste  comune  cu  dieoesa                                                ţămire,  o  indignare  mută  faţă  cu  atitudi­  G.  Cantsouz'uo,  Eliza  Marghiloman.  An-
           Caransebeşului  au  fructificat  o  parte  mare                                            nea  casei  regale.  Dinastia  este  acusată,  că   gela  V.  Lasoar,  Chrisoveloni,  Maria  T.  Vă-
                                                              Kesboiul turco-grecesc.
           din  averea  diecesei  ca  împrumuturi  la  cre­                                           pentru  a  se  asigura  pe  sine  a  lăsat  oa  ţâra   cărescu,  Vlasto,  N.  Lăcnofcesou,  Monteoru,
           dincioşi,  pe  lângă  hipotecă  pupilarâ.  In      Din  Atena  se  anunţă  ou  data  de  12   să se compromită într’un răsboiQ fatal.    Prooopia  Dumitresou  şi  Elena  P.  Grădiş-
           timpul  din  urmă,  precum  arată  Consisto­  M»iQ:                                              Demonstraţiile  anti-dinastice  se  oon-   teanu,  în  soop  de  a  fonda  o  creşă,  în  oare
           riul  din  Arad,  cererile  de  împrumuturi  din   Ouirasatul  „Psneios“  şi  torpilorul  Nr.   tinuă  în  Atena  cu  aceeaşi  violenţă  oa  mai   să  pâtă  fi  crescuţi  copiii  săraci  dela  vârsta
           partea  credincioşilor  au  început  a  deveni   .14  au  capturat  lângă  Tenedos  un  steamăr   înainte  Regele  nu  iese  din  palat  deja  de  de  nou  născut  şi  pănă  la  vârsta  de  6  ani.
           mai  rare  din  oausâ,  că  după  regulamentul   ou  pavilion  turoeso  al  companiei  „Hadji-   oâte-va săptămâni. Gând trăsura regală trece  Pănă  a4l  comitetul  posede  subsoripţiunî  în
           despre  administrarea  averilor  dieoesane,  danti ,  oare  transporta  soldaţi  turci  cu  6  pe  stradă  e  primită  cu  fluerăturî  şi  ooărl;  sumă  de  31.000  lei  şi  numără  140  de  mem­
                                                              11
           pretinde  multe  formalităţi.  Comisiunea  spe­  oficerl,  dintre  oarl  un  maior  având  la  dân­  lucrurile  au  ajuns  acolo  încât  lacheii  curţii  bre  aderente,  ou  cotisaţiunea  anuală  de
           cială  prin  raportorul  ei  Emanuil  Ungurianu  sul  4000  lire.  Steamărul  mai  avea  pe  bord  au  trebuit  să  lapade  livreele,  ca  să  nu  ris-  100  lei.  Societatea  pentru  înfiinţarea  oreşei
           propune  şi  Sinodul  dă  inviaţiunea  consis-   puşti  Martini,  cartuşe  şi  şâse  mi  trai  leza.  cheze  a  fi  oiomăgiţl,  Insă-şl  regina,  care  e  va  purta  numele  de  „Leagănul“  şi  se  va
           torului  din  Arad,  ca  pănă  ia  proxima  se­  Steamărul  a  fost  oondus  la  Skiatos.  Se  asi­  rusă,  a  fost  fluerată  pe  stradă,  oâud  se  du-  constitui în Ootomvre viitor.
           siune  sinodală  să  elaboreze  un  proieot  de   gură,  că  pe  bordul  acestui  steamăr  se  aflau  oea la spitalul militar, âr aici răniţii au
           Regulament,  oare  să  ţină  cont  de  împre­  şi câţl-va ofioerl germani.                 primit’o ou murmure.                               Ceasură  de  profesor.  Din  Olusiu  ni-se
           jurările  de  astâcjl  schimbate,  şi  să  înles-   Nu  se  scie  înoă  ce  destinară  avea                      *                       scrie,  că  erl,  în  1  (13)  Maiii,  a  depus  oen-
                                                                                                                                                    sura  de  profesor  la  universitatea  de-acolo
           nâscă  aoordarea  de  împrumuturi  la  credin­  acest  vapor,  der  se  crede,  că  voia  să  de­  In  4t »  de  Sf,  George  s’a  întâmplat
                                                                                                                 u
           cioşi pe lângă garanţă liipoteoară.           barce  trupele  pe  câsta  grecâsoă  în  drept  ceva  şi  mai  caracteristic.  Biserica  „Isvorul   ou  succes  lăudabil  d-1  Ioan  Baţ,  profesor
                                                                                                                                                    la preparandia şi gimnasiul din Blaşiu.
                După  acesta  comisiunea  specială  ra-  de  Halmyros.  Pe  bord  s’au  găsit  şi  mai  Tămăduirei“,  una  din  cele  mai  frnmose
           porteză  asupra  cererii  comitetului  paro-  mulţi  oficerl  germani,  îmbrăcaţi  în  uniformă  din  Atena,  a  fost  împodobită  cu  flori,  ou   Concert  filarmonic.  Atragem  din  nou
           ohial  din  Arad  de  a  i  se  acorda  din  partea  turcdscă.                             ooasiunea  sărbătorii  Sf.  George,  patronul  atenţiunea  cetitorilor  noştri  asupra  concer­
           diecesei  o  parte  din  intravilanul  aparţi­     Faptele  aoeste  au  produs  o  vie  indig­  regelui.  După  liturghie,  metropolitul  in­  tului  al  IlI-lea  filarmonic,  a  căruia  pro­
           nător  dieoesei  şi  anume  de  lângă  biserica  nare  în  oraş.  Pănă  acum  se  soiă,  că  mai  tona  rugăciunea  obicinuită:  pentru  sănăta­  gramă  am  publicat’o  deja,  ce  se  va  da  în
           catedrală.  La  aoâstă  oestiune  comisiunea,  mulţi  oficerl  superiori  germani  se  aflau  în  tea  regelui  nostru  sil  ne  rugăm!  rugăciune  15  1.  c.  sub  direcţiunea  d-lui  Anton  Brand-
           grăbind  cu  propunerea  —  fără  a  cere  in-  serviciul  Statului  maior  turoeso,  dâr  aceştia  pe  care  de  obioeiQ  o  repetă  credincioşii.  ner  şi  cu  concursul  d-nei  Daisy  Krones
           formaţiunl  din  partea  oonsistorului,  ca  fac­  eran  de  mult  în  serviciul  Turciei.  Acum  e  Dâr  rugăciunea  rămase  fără  răspuns  din  oântărâţă  de  opere.  începutul  la  8  6re
           torul  oompetent  a  se  pronunţa  când  este  sigur,  că  forte  mulţi  oficerl  inferiori  germani  partea  poporului,  deşi  biserica  era  ticsită  sera; sfârşitul la 9y.  6re.
                                                                                                                                                                      2
           vorba  de  a  dărui  din  averea  dieoesei,  —  au  luat  serviciu  în  armata  turcdscă  dela  is-  de 6menl din tote clasele sociale.       Congres medical în România. Marţi
           s’a  desvoltat  un  luoru  regretabil,  o  dorinţă  bucnirea  răsboiului  cu  Greoia.  Părerea  ge­  Metropolitul  înmărmurit  de  aoâstă  tă*
                                                                                                                                                    s’a  întrunit  comitetul  de  25  al  Asociaţiunei
           ce  nu  se  p6te  admite,  de  a  cere  şi  aştepta  nerală  e,  că  guvernul  greceso  trebue  să  oere,  repeta  rugăciunea  încă  a  dona  şi  a
                                                                                                                                                    medicale  generale  din  ţeră.  In  acâstă  şe­
           prea  mari  jertfe  pre  sâma  comunei  bise­  atragă  atenţiunea  Europei  asupra  acestei  treia  oră,  dâr  fără  alt  resultat  deoât  că  a
                                                                                                                                                    dinţă  s’a  hotărît  şi  următorea  ordine  de  4*
           ricesc!  din  Arad  din  partea  dieoesei  în  de­  intervenţii  indirecte  a  Germaniei  îh  contra  isbucnit  un  cor  formidabil  de  fluerăturî  şi  de   a congresului medical din 4^®!® de 10 şi
           trimentul venitelor diecesei şi a celorlalte  Greciei.                                     injurii,  oum  nu  s’a  mai  au4it  în  biserioele   II   Maiii:  1)  Aprobarea  statutelor  elabo­
                                                                                                      poporului  grec,  de  obiceiu  atât  de  respec­
                                                                                                                                                    rate  de  comitetul  de  25,  statute  care  se
                                                                                                      tuos în ale religiei.
                                                                                                                                                    oonsideră  provisorii  pănă  la  convocarea
                                                                                                            Metropolitul  s’a  încercat  să  liniştescă
           draperii  şi  stindarde  atârnate.  înaintea  fiă-   La  marginea  oraşului,  pe  coperişul                                              congresului,  oonform  art.  63.  2)  CestiunI
                                                                                                      sgomotul,  care  însă  lua  proporţii  amanin-
           oărui  cjeu  era  câte-nn  cazan  ou  apă  sfinţită,  neted  al  unei  case  ou  balustradă  de  por­                                    sanitare privitore la populaţiune şi medioî.
                                                                                                      ţătore;  femeile  fugiră  spăimentate  şi  forte
           flori şi lumini aprinse; în vârful altarului şedea   celan  unde  erau  frumosele  vase  cu  flori   arj,evoe fu restabilită liniştea în casa Domnu­  3)  O  disertaţiune  soienţifică  asupra  alcoo­
           Fu,  cetatea  cea  mai  înaltă  chineză,  împo­  albastre,  acolo  şedea  cosând  graţiâsa  Pe   lui.  Sgomotul  oontinuă  încă  cât  va  timp  în   lismului,  ţinută  de  d-nul  profesor  dr.  Al.
           dobit  ou  o  haină  da  mătase  în  ooldrea  ou  oohii  lungăreţl  şi  galeşi,  buzele  pline  şi   stradă;  şi  asemenea  scene,  e  uşor  de  pri­  Obregia.  Acestă  disertaţiune  va  forma  tot­
           sfântă  galbenă.  La  pioiorele  altarului  sta  picioruşul  oel  mai  delicat;  pantoful  o  strân­                                     odată  şi  obiectul  de  ’discuţiune  al  medici­
                                                                                                      ceput, că se vor mai repeta.
           ghemuită  o  fiinţă,  era  un  tînăr  preot,  pă­  gea  dâr  inima  o  strângea  şi  durea  şi  mai                                      lor  din  provinoie,  cari  cunosc  acest  flagel
           rea  a  se  înohina,  dâr  uitându-te  mai  bine   mult;  îşi  ridica  braţele  bine  formate,  oau-                                     al  populaţiunei  rurale  române.  4.)  Votarea
           vedeai,  că  este  adâncit  în  gânduri:  de  si­  sând  atlasul  mânecii  un  sgomot  plăcut,                                           comitetului  definitiv,  care  va  gira  afacerile
           gur  erau  idei  păcătdse,  obrajii  îi  ardeau  şi  înaintea  ei  avea  un  vas  ou  peştişori  aurii                                   pe anul curent pănă la al doilea congres.
           capul  şi-l  pleca  tot  mai  adâno.  Biet  Soui-   şi  ea  învârtea  mereu  îu  apă  o’un  beţigas                      — 2 (14) Mai.        Cununia.  Din  Galaţi  (România)  ni-se
           Houng!  Ore  visa  el  de  strada  cea  lungă  aurit.  Frumosa  Pe  oăcju  pe  gânduri.  Invi­   Plecerea  păvechei  regale  române  dela   anunţă  cununia  d-lui  Aurel  Bunea  ou  d-ra
           cu  straturile  frumose  de  flori  unde  ar  fi  dia  6re  pesoii,  cari  aveau  aşa  haine  pre-  Abbazia.  Regele  şi  Regina  României  au
                                                                                                                                                    Lucreţia  N.  Bdtrânu  din  Brăila.  Cununia
           putut  lucra  şi  el,  îi  era  6re  ocupaţia  aceea  ţiâse  aurite,  viaţa  lor  liniştită,  asistenţa  pleoat  precum  soim,  în  12  1.  o.  la  Bucu-
                                                                                                                                                    se  va  săvârşi  Dumineca  viitâre,  4  (16)
           mai  plăoută  oa  monotonia  de  a  păzi  lumi­  sigură,  şi  totuşi  ou  cât  mai  ferioiţl  ar  fi  îu  resol,  via  Fiume.  Afară  de  autorităţi,  a
                                                                                                                                                    MaiQ. — Sincerile uostre felicitări!
           nile  din  templu?  ori  avea  poftă  să  stea  la  libertate !                            mai  asistat  la  Pleoarea  Majestăţilor  Lor  şi
           o  masă  încărcată  ou  mâncări  gustâse  şi  să   Asta  o  conoedea  Pe;  gândurile  îi   uu  public  număros.  Abbazia  şi  Volosca         Morie  de  frică.  Se  scrie  din  Răcaş
           întrebuinţeze  în  loo  de  şervet  hărtiă  de  sburau  departe  dela  loouinţa-i  mică,  îi  sbu­  erau  împodobite  în  mod  minunat.  Numă-  Reoindu-se  4d®l®  aoeste  temperatura,  soţia
           argint,  seu  se  gândea  la  astfel  de  păcate,  rau  ou  aripi  aprinşi  de  dor  spre  templu,   rose  şi  minuuate  buohete  s’au  oferit  Regi­  birtaşului  Feulicht  din  Răcaş  îşi  îmbrăcă
           cari  nu  cuteza  a  le  spune  de  frică  să  nu  dâr nu de dragul 4®tdui Fu.             nei.  Majestăţile  Lor  ’şi-au  luat  rămas  bun  mantaua  de  âroă  şi  merse  la  piaţă.  Pe  drum
           fiă  pedepsit  ou  mârte?  Ii  sburau  gândurile   Beata Pe! Biet Soui-Houng !             dela  asistenţi  în  modul  cel  mai  cordial.  însă,  audi  oeva  ţîţăind  în  mâneoa  mantauei.
           în  depărtata  Engliteră  ou  oorăbiile  barba­    Cugetările  lor  pâmântesol  se  întâlneau,   Au  esprimat  în  mai  multe  rânduri  satis­  Iute  se  desbrăcâ  şi  din  mâneoă  sări  un  şâ-
           rilor?  Nu,  gândurile  nu-i  sburau  aşa  de­  dâr  racjele  mele  reci  zăoeau  oa  o  sabiă  de   facţia  oe  au  simţit  din  şederea  lor  la  Abba­  reoe.  Vă4endu-1  femeia  s’a  spăriat  aşa  de
           parte,  şi  totuşi  era  păcat  să  se  mai  gân-  oherub între ei.                        zia  şi  au  promis  de  a  reveni  anul  viitor.  tare  îuoât  imediat  că4u  jos  fără  simţiri.
           descă  la  astfel  de  dorinţe,  aici  în  templu                                 Lalln.   Şeful  distriotului  d-1  Fabiani,  s’a  dus  în  Abia  li-a  succes  celor  diu  jurul  ei,  a-o
           in  presenţa  4®ultfi  Eu  şi  a  celorlalte  statue.                                      trăsură  până  la  graniţa  austriacă,  înaintea  aduce  la  simţiri,  der  aoum  avea  nisoe  fier­
           Eu ştiu la ce se gândea.                                                                   trăsurei Majestăţilor Lor. Regina a dăruit   binţeli, încet a trebuit să se puuă în pat.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15