Page 9 - 1897-05

11
MicţiMei Ate!!iîîTîţiiiî8i, „Saseta iese în flă-care di.
li Tipografa Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov piaţa aars Nr. SO, Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori no&sjiosi» nu #s
primesc. — «anusczip4» ac a« N-rii de Dumlneoă 2 fi. pe an.
j lateunei. Pentru România si străinătate:
I INSERATE sa primesc Ia Adml- Pe un an 40 franci, pe şâse
iilstreţlnne In Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătdrele Birouri io anunolurl: N-rii de Dumlneoă 8 frânai.
în Tiona: M. Du'km, Ifomrtck
Schalck, Rudolf Mosc», i, Oppeliks Se prenumără la t6te ofioiele
N&ohfolfţer; Anion Oppslik, J. poştale din Intru şi din atară
Danrwbcr, In Budapesta: A. V, si la dd. ooleotori.
Qolibergerg, Eckctein Somat; în | imamaniul pentru Brasor
Bucurosci: Agsnco Eavas, Suc- administraţiunoa, piaţa mare,
ouxsale de Boumtinio; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karolyc & Uebmann, I.: pe un an 10 fi., po şese
luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Preţui Imarţlunllor: o seria
garmond pe o oolână (I or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
OOor. timbau pentru o publi­ 1211., pe 6 luni 8 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclame po pagina a 8-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
seria 10 cr. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 97. Braşov, Sâmbătă 3 (15) Mai 1897.

La înţelegerea austro-rusă. cătră aliaţii săi“, şi că „tripla ali­ O astfel de interpretare a sco­ la disposiţiunile, oe ar fi a se lua pentru
anţă este înrădăcinată în inima tu­ pului întrevederei dela Petersburg oa activitatea acestei şcdle să devină
Am arătat în numărul de eri, turor poporelor aliate şi formeză basa pbte fi liniştitbre nu numai pentru mai rodnioă pentru poporul nostru. Au vor­
cu câtă smereniă a vorbit ministrul- nestrămutată a politicei esteribre a Apponyi şi ai săi, dăr şi pentru bit deputaţii Dr. Ioan Trailesou, Augustin
preşedinte Banffy despre întâlnirea monarchiei nbstre“. In fine, că „prin aceia, cari în deosebi doresc, ca ni­ Hamsea şi Ştefan Antonesou. Din cele es-
monarchilor la Petersburg. Astăcjî ne întrevederea dela Petersburg s’au în­ mic să nu pericliteze interesele li­ puse de vorbitori înregistrez, oă dânşii s’au
vom ocupa de a doua parte a răs­ tărit bunele relaţiunî între Austro- bertăţii şi ale independenţei ţărilor pronunţat în direcţiunea, ca cursul şcâlei
punsurilor sale la interpelaţiile opo- Ungaria şi Rusia“. şi poporelor creştine din Orientul de repetiţiune să se reduoă la lunile de
siţiei. Declaraţia, că prin înţelegerea Europei. iârnă, când poporul nostru nu este ocupat
Seim, că contele Apponyi l’a între Prancisc îosif şi Nicolae II nu ou lucrul câmpului, şi să se înohee ou un
întrebat, dâcă între marele puteri s’a alterat tripla alianţă, căci ea are examen publio separat, căruia să ’i-se dea
esistă o înţelegere asupra principii­ un caracter durabil, a fost luată la Sinodul din Arad. încât este ou put'nţă acea solemnitate oa-
lor, după cari să se urmeze la în- cunoscinţă cu liniştire de cătră in- (Raport special al „Gazetei Transilvaniei'-'). rea se dâ esamenelor ce se ţin ou elevii
cheiarea păcii greco-turcescî, şi decă terpelant şi foile guvernului susţin Arad, 13 Maiii 1897. din şcâla ouotidiană la finea fiă-oărui an
ministeriul de esterne nu găsesce chiar, că prin înţelegerea austro-rusă III. şcolastic. In sensul acesta a avisat Sinodul
momentul venit, pentru a propune s’a întărit numai influenţa triplei ambele conBistorii pentru ulteriâră pro­
In şedinţa ţinută la 7 Mai, s’a per-
să se pună capăt răsboiului? A mai alianţe. traotat raportul oomisiunei şcolare prin ra­ cedare.
întrebat, decă visita dela Petersburg Acăsta va ave să se dovedescă portorul ei Paul Rotariu. Din acest raport In decursul anului 1896, au depus
a monarchului nostru are de scop mai târejiu. De-ocamdată este dove­ înregistrez următârele: esamen de oualifioaţiune învâţătorâsoă la
o acţiune politică, care ar modifica dit numai ceea ce (Ţ bătrânul băr­ institutul preparandial din Arad 49 de pre-
06
raporturile de alianţă ale monar- bat de stat Grladstone, că astăcjî de Laiurisdioţiunea consistoriului din Arad paran^I absoluţi.
chiei, ori că înţelegerea cu Rusia fapt concertul european este înlo­ aparţine an institut preparandial. Acest in­ O discusiune mai vie s’a produs cu
asupra situaţiei în Orient se pbte cuit de concertul celor trei împă­ stitut are 4 cursuri, un ours de pregătire privire la ridicarea salarielor învăţătoresol
stabili şi fără o astfel de schim­ răţii, cari odinibră au format sfânta şi o şoolă elementară de aplioaţiune. Nu­ la suma minimală prescrisă de lege, pre­
bare ? alianţă, şi în care concert arcuşul mărul elevilor din cele 4 cursuri e 132. In |
cursul de pregătire sunt 34 elevi. In şcâla cum şi la modul aooperirii cuinquenalelor,
Ministrul-preşedinte Banffy n’a primei violine îl mânuăză Rusia. de aplioaţiune sunt 60 de elevi. In cele 2 ca adaus la galerele invâţătorescl din 5 în
dat în răspunsul său nici o desluşire Ce favoruri s’ar pute nasce de internate ale institutului preparandial sunt 5 ani. In sensul legii regnicolare, cu înce­
nouă, ci a spus tot aceea, ce s’a ce­ aici pentru tripla alianţă, când Grlad­ internaţi 130 de elevi, in şcâla, superidră ds pere dela 1 Oct. 1898 se presorie, ca învă­
tit cu săptămâni înainte în foile ofi- stone presentâ lucrul astfel, că şi fetiţe din Arad susţinută de diecesă sunt ţătorilor în funcţiune să li-se aoârde un
cibse. De aceea l’au şi întrerupt câţi­ Italia, care este un membru al aces­ 44 eleve, dintre care 20 se pregătesc adaus îu sumă de 50 fi., oeea ce pentru
va din oposiţiă cu strigarea: „Astea tei alianţe, jbcă în situaţia de faţă, pentru cariera învăţătorâsoă. Numărul şcâ- întrâga diecesă constitue o sumă conside­
le-am cetit deja în gazete!“ împreună cu Francia şi cu Engli- lelor elementare confesionale s’a sporit în rabilă.
Declaraţiile lui Banffy au avut tera, rolul de putere păcălită? an. tr. ou 9 şcâle de nou înfiinţate, şi ast­ Din raportul consistoriului din Arad
deci numai importanţa, că au întă­ Der nu scrisbrea lui Gladstone, fel numărul şcâlelor oonfesionale gr. or. se vede, oă îuoă în decursul anului trecut
rit în numele oficiului de esterne ci declaraţiile ministrului-preşedinte aparţinătâre la iurisdicţiunea Consistoriu­ s’a ooupat de acâstă oestiune. Şi prevăzând
cele ce s’au fost scris despre carac­ unguresc, făcute în comun acord cu lui din Arad este 422. Frecuentaţiunea şco­ consistoriul, că o mare parte din parochii
terul şi urmările visitei dela Peters­ ministeriul nostru de esterne, trebue lară s’a ameliorat în anul din urmă în t6te nu va pută presta din rmjlâoele proprii
burg şi despre efectul, ce-1 pbte avă să fiă privite în caşul de faţă ca şoâlele oonfesionale din diecesă, aşa încât adausul de cuinquenale, spre a ajunge o
eventual asupra raporturilor triplei autentice. Şi prin urmare trebue să numărul freouetanţilor îu caioul mediu în- prooedere uniformă în acâstă oestiune ou
alianţe. luăm cu toţii la cunoscinţă, că „de­
făţişâză cifra de 65 —70°/ din numărul to­
0 diecesele surori, s'a adresat în acâstă afa-
Astfel a întărit ministrul-preşe­ plina solidaritate“ ruso-austriacă, ce tal al elevilor obligaţi a oeroeta şcâla oere, atât cătră oonsistoriul arcbidieoesan
dinte unguresc, că Rusia, ca şi mo- a intonat’o atât de solemnei Ţarul ouotidiană. din Sibiiu, oât şi oătră oonsistoriul epar-
narebia năstră, asigură, că „nu ur- Nicolae în toastul său, nu urmăresce Aiol însemnez, că elevii în multe co­ chial din Caransebeş. Consistoriul archidie-
măresce scopuri egoiste în Orient, alta, decât susţinerea ordinei, a si­ mune nu pot frecuenta şcola din oausa, că cesan din Sibiiu a răspuns, că înoât e ou
ci nisuesce numai la susţinerea or- guranţei publice şi a statului quo părinţii lor looueso ca lucrători şi servitori putinţă evitâză a cere ajutor dela stat pen­
dinei, a siguranţei publice şi a sta­ în Orient. De unde urmbză, că te­ prin puste, âr în unele părţi prin comune tru a evita consecinţele şi anume spre a
tului quo“. Mai departe a întărit pă­ merile, că la Petersburg s’a plănuit locuite de străini, unde oonfesiunea nâstră evita ingerinţa guvernului în şcâlele con­
rerea lăţită, că prin visita dela Pe­ o politică de conpensaţiune, de îm­ nu are şcdle. fesionale; âr oonsistoriul din Caransebeş a
tersburg „nu s’au schimbat nicidecum părţire a sferelor de putere în Orient, O disousiune vie s’a desvoltat în Si­ răspuus, că îndrumările trebuinciose în
raporturile monarchiei austro-ungare sunt neîntemeiate. nod ou privire la şcâla de repetiţiune şi aoâstâ oestiune le aştâptă dela proximul

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ urmă la furcă şi nu mult dup’aoeea se ivi visând, par’ că s’ar fi gândit la mulţimea avea oohii albaştrii şi părul lung şi alb oa
un picioruş gol, pe urmă încă unul şi în nenumărată a şcâlelor. împrejurul său se nâua ; îl ounosoeam, şi mă gândeam la va­
fine tot corpul copilului, puf! acum era pe juoau amoreţii ou crocodilii; într’un oolţ tican, cu grupa minunată egipteană, şi la
Tablouri alese de Andersen. podină. Se întârse înoă-odată să vadă, dâcă plin ou flori sta amor ou braţele încruci­ toţi ceilalţi d i sculptaţi în marmoră. Mă
0
nu cumva s’au treefit părinţii? apoi merse şate privind la marele d u al nurilor, un gândeam şi la o odaiâ mioă sărăoăciâsă, de
0
Sera a doue-ijecT şi doua.
încetinel în cămăşuţa-i soartă, luâ furca şi amor mio drăgălaş, un portret fidel al mi­ na mă ’nşel era în strada Grone, unde tor­
Aucjl ce-mi istorisea luna; „înainte înoepii să târcă; şiretul luneoâ după râtă, cuţului oopil oare toroea; amândoi aveau cea oopilul în camăşuţa oea sourtă.
cu mai mulţi ani mă uitam pe ferâstra care acum se ’nvârtea şi mai repede. Să­ aceleaşi trăsuri. Graţios şi plin de viaţă Râta vieţii s’a ’ntors în continuu de
unei odăi modest mobilate din Kopenhaga. rutai părul blond şi ochii albaştri ai copi­ înfrumseţa amor grupa; de mii de ori se atunol şi înoă mulţi d i fură sculptaţi în
e
Părinţii dormeau, dâr micuţul băiat nu ; lului; era un tablou frumos. Mama se trezi întorsese râta vieţii de oând grupa fu tă­ marmoră.
vedeam oum se mişcau perdelele de stambă şi dâDd perdâua patului la o parte se uita iată în marmoră. Tot de atâtea ori cât va Din o baroă se Budi strigătul: „Tră-
ale patului său şi copilul îşi soâse capul prin odae şi i-se păru că vede o fantomă fi tors oopilul s’a învârtit rota lumei şi se escă, trăâscâ Alberto Thorwaldsen!“
privind împrejur; credeam întâii! că se sâu o nimfă mică îmbrăoată în alb, de va întâroe încă secoll nenumăraţi.
uită la oeas, care era aşa frumos împodo­ grâză începu a striga, pănă oe-o linişti VedI de atunci a treout timp mult. Sera a doue-tjecT şi treia.
bit cu rose roşii şi galbene şi în vârf un bărbatul său d^enda-i: „Ce te sperii, nu „Ierl di luna, „mă uitam la golful „Ieri nâpte mă uitai într’un orăşel din
w
80
cuc, măsurile de plumb atârnau greu şi vec}l că este Alberto?“ dela ţărmurul ostio al Seelandei; acolo China“, di l na. „Radele mele luminau
se
Q
limba mergea regulat „tic, tac“! der nu Şi mă întorsei dela odaea sărăoă- sunt păduri frumâse, coline înalte, un cas­ păreţii lungi şi goi, cari formau oraşul;
acestea erau la ce se uita oopilul; nu, era oiâsă. — tel vephifi şi în paro un lac ou lebede. Nu ioî-colea vedl câte-o pârtă, der este încu­
râta de tors a mamei sale, care era toc­ Der ochii mei străbat în depărtări departe este un orăşel ou biserica înoun- iată, fiind-că lumea de afară nu-i impârtă
mai sub oeas aşeejată. Acesta era cel mei mari! Mă uitam in momentul acela în să­ jurată de grădini. Pe suprafaţa apei liniş­ pe Chinezi. La ferestrele din dosul zidului
plăout obiect din oasă al oopilului, der lile Vatmanului, unde stau c}eii de mar­ tite lunecau o mulţime de bărci, tâte ou sunt stolurile dese lăsate in jos, numai în-
n’avea voe să se jâcp ou el. Ore întregi moră; radele mele luminau grupa Laocoon ‘ faclele aprmse, nu pentru prinderea pesoi-
templu străbate o radă slabă de sâre. Privii
asoulta cum sbârnăea fusul şi se’nvârtea mi-se păru că marmora suspină; depusei lor, nu, totul era împodobit sărbătoresoe!
înăuntru, vădui bogăţia oe’ml desfăta ochiul;
rota şi părea atunci cufundat în gândiri. un sărut lin pe sinul muselor ; mi-se părea Musica cânta şi întrâga mulţime era cu­
dela tavan până jos erau tablouri aurite şi
Ce plăcere ar fi avut să pâtă învârti şi el oă se ridică. Mai mult zăboveau radele prinsă de veselie; acela căruia i-se făceau multicolore şi vii, care representau puterea
măcar odată rota ! mele la grupa egipteană, la statua colosală onorurile sta într’una dintre bărci: era un deilor pe pământ, în flă-eare unghiu sta-
6l
Se uita spre părinţii oarl dormeau pe a d dui râzimat de Sphinx îngândurat şi bărbat înalt şi robust îmbrăcat într’o manta, tuele lor, dâr aprâpe acoperite de bogatele