Page 5 - 1897-05

Moţ™, Abniiitntiiitii „Sageta** iese In l-care di.
$i 'Hposrala Abonameme pomi Aîstro-Dnaaria;
Br&ţov, piaţc mare K?. 30. Pe un an 12 fi., po şose luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori siofeaRoaîa in; *a N-rii de Dumlnsoă 2 11. pe an.
îsisneso,—Waanafnript* nu 6*
rutrimef,. Pentru Mânia si străinătate;
IHSERATE se primeao in Adml- Pe un an 40 frânei, pe şăse
Blstraţluna In Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măt6rolo Birouri do nnuaalurf: N-rii de Dumineoă 8 franol.
în Ticna: if. Buia, Stinrtch
Bchaiek, Hudolf Xotst, i. OffptlSa Se prenumără la t6te ofioiole
Nachfolgor; .intern, Oppslik, J. poştale din Intru şi din afară
Lanntbcr, In Budapesta: 1. 7. si la dd. aolootori-
Saldbergorg, Ichsian Dornat; în Itnaiemi leatrn Brasor
Bucuresoi: Ag&nct Batiu, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouraale de Bonmanie; In Ham­ tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
bar g: Karoiyt <fc Lieimam, I.: pe un an 10 fi., po şese
Proţul Inaerţlunllor: o neriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
jarmond pe e ooiână 6 o*, şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbsu pentru o publi­ j& . 2 * T Tjr X a 3LS:. 12fi., pe6 luni 6 8., petreiluni
care. Publicări mai deoo după 8 fi. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Beclamo pe pagina a 8-a o tele eăt şi inserţiunilo sunt
aoriă 10 cr. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Vineri 2 (14) lai 1897.

o
„Mem szab-ad“. Nicolae şi a notei adresate de con­ şi posibilitatea unei urcări a ovotei ungare, Propunerea aoâsta a dat ansă la
tele Muraviev guvernelor din Bucu- dâr numai a unei uroărî ce s’ar documta discuţiă mai lungă. Deputatul I. de Preda
Numai aceea nu li-se p6te 4i° rescî, Belgrad, Sofia şi Cetinie, pu­ pe baza aooeptată de 30 de ani. (jise, că guvernul prin preteusiunea sa vrA
e
ar
Ungurilor, ca ei nu-şî ţin capul sus blicat în 4i e> nu este autentic, şi „P. Lloyd“ mai crede, oă nu este să faoă o gaură în autonomia biserioei nds-
şi nu caută a apăra şi păstra în tot după ce s’a provocat la publicaţiile neapărat de l’psă, ca intrând guvernele în tre, de-6re-ce reuniunile sunt supuse di--
chipul vada şi posiţia d-e drept pu­ făcute în „Journal de St.-Petersbourg, tratări asupra ovotei, se trebuăscă să ajungă rect biserioei şi prin urmare numai bise­
ce
blic a Ungariei. Tocmai împrejurarea, a cerut să i-se ia răspunsul la cu- la o oonţelegere. Legea paotului <fi t oă ! rica prin organele sale are să vegheze
■eă statul ungar nu este deplin inde­ noscinţă. dâcă cele două daputaţiunl n’ajung la o în­ asupra lor. Formulându-şî reuniunile sta­
pendent şi că înafară se presentă Acesta, se’nţelege, s’a şi întâm­ ţelegere, atunoî părerea fiă-oărei deputa- tute şi aşternendu-le guvernului, aproba­
numai sub firma monarckiei dualiste, plat, der nu fără ca să fi premers ţiuni este, a se presentă celor două parla­ rea lor depinde dela bunăvoinţa sâu arbi-
face ca Ungurii se fiă cu aţâţ mai un răspuns înfocat al lui Polonyi mente. Nu e deci, presoris ea guvernele să triul guvernului; unele vor primi aproba­
sensibili faţă cu reprezentarea îna- Geza, la ca;re erăşî a replicat Banffy. trateze între ele, ori ea să trebue să ajungă rea, altele nu şi aşa ne vom pomeni, oă nu
fară a monarehioi, în care vor se Cel dintâiu s’a grăbit a con­ la înţelegere; ele pot să propună părerile mai avem reuniuni. Noi trebue la tot oa­
se accentueze în deosebi la t6tă oca- stata, că o declaraţia mai neparla­ deputaţiunilor oelor două parlamente şi să şul să protestăm în contra ingerinţei gu­
siunea şi posiţia de drept public a mentară, ca ceea ce a făcut’o Banffy, aştepte, deoă aceste parlamente se vor pută vernului. — I. cav. de Puşcariu cjice, oă
regelui ungar. nu s’a mai au4it dela un ministru uni asupra unui concurs, său că va trebui este a se faoe deosebire între oonferenţe
Tâte ca tâte, însă acestă sensi­ unguresc în dieta ungară. A 4>s apoi să se apeleze la decisiunea monarohului. învăţătorescl şi reuniuni învăţătorescl. Gon-
bilitate a întâmpinat de-odată o greu­ eu drept cuvânt, că tocmai din îm­ Aşa deră o crisă de cabinet, nu nu­ ferenţele sunt provă4ute în Statutul orga­
tate atât de mare, încât aceia, cari prejurarea, că evenimentul este de-o mai oă ar fi acjl de tot uemotivată, dăr ar nic sancţionat de Majestatea Sa, pe când
i-au dat espresiune într’o interpelaţia gravitate istorică universală, ar tre­ fi şi fără de nioî un soop. Numai două lu­ reuniunile s’au oreat de-atuncl încooe şi
adresată ministrului-preşedinte în ces- bui să urmeze contrarul dela afir­ cruri sunt posibile: Său, oă baronul Banffy prin urmare sunt supuse legilor de stat în
tiunea toasturilor ţinute cu ocasiu- marea ministrului-preşedinte, că „nu-i se va învoi 1» o astfel de uroare a ovotei vigore.
nea întelnirei dela Petersburg, au este permis a da desluşiri", şi ar ungare, oare să pătă fi pe deplin motivată S’au insinuat încă rre-o trei inşi la
trebuit se rămână înmărmuriţi în trebui se dea cele mai depline lă­ şi să potă fi susţinută cu ondre înaintea cuvânt în contra propunerei comisiunei,
urma răspunsului, ce li-l’a dat br. muriri. In fine a împutat lui Banffy, parlamentului şi a partidei liberale, atunci Punându-se însă cestiunea la vot, a fost
Banffy. că pune înainte persona regelui, dimisia este cu totul superfluă; seu, oă i-se primită propunerea comisiunei.
Seim, eă interpelaţia, despre care anume ca printr’asta se împingă pe faoe o pretenţia, oare obieotiv nu este pe La propunerea comisiuuei financiare,
e vorba, a făcut’o oposiţionalul Geza oposiţiă, de-a se ocupa cu persâna deplin motivată şi deol nu pote fi susţinută s’a dat Oonsistoriului îndrumarea,- oa să
Polonyi, din cauză, că în toastul şi cu faptele regelui. „Acâstă plă­ cu onore, atunci demisiunea nu folosesoe arate, pentru oare motive a treout eu
Ţarului Nicolae II a fost vorba nu­ cere", esclamă Polonyi, „nu ’i vom nimic, căol e absolut eschisâ posibilitatea, 11,574 fi. 33 ar. peste suma de 25,000 fi.
mai de împăratul şi de împerătesa, face-o însă d-lui ministru-preşedinte". ca să se afle un aspirant la ministeriu îu- votată de Sinod în sesiunea treoutâ pentru
nu şi de regele ungar. După vede­ In replica sa, ministrul-preşe- treprinejător, oare să vrea să înfcrăoă pe br. zidirea oaselor, oare au să servescă ca
rile lui Polcnyi, care se provâcă la dinte a spus, că nu se pâte înţelege cu Banffy în licitaţia, ori oă s’ar afla o majo­ dormitore şi refectoriu pentru elevii semi-
praxa modernă constituţională, ar fi Polonyi, că nu-i dator să răspundă ritate, care să urmeze unui astfel de mi­ nariall; de.asemenea să arate, pentru oare
trebuit, ca toasturile dela Petersburg la tâte întrebările lui, dâr îi avi- nistru. Prin urmare „P. Lloyd“ nu crede motive a fâout oa casa din Piaţa mică
să se stabilescă înainte aşa, ca se seză se cetescă 4iarul „Journal de nici măcar într’o dimisiă la aparinţă a ca­ adaptări în sumă de 9200 fi., fără ca aoâsta
pâtă şi d-1 Banffy se validiteze în- St.-Petersbourg", unde nu-i vorba binetului din motive „taotioe". să fi fost cerută şi votată de Sinod şi apoi
tr’ânsele posiţia de drept public a nici de împărat, nici de rege, ci tot a arăta, cu oât s’a ridicat rentabilitatea
Ungariei. O Li-cine va recunâsce însă, numai de „Majestate". acestei oase ?
că în caşul de faţă, fiind vorba de Bine ia răspuns deci Polonyi, Sinodul archidiecesan din Sibiiu.
Trista constatare, că pe lângă tote
Ţarul Rusiei, de acest puternic au­ că atunci, când e vorba în dietă de
Sesiunile Sinodului archidiecesan din măsurile luate în sesiunea sinodală din
tocrat, era cam dificil de-a ticlui lu­ lucrurile cele mai importante de Sibiiu s’au terminat Luni săra. Sinodul a anul treout, încă şi adî sunt în restanţă 37
crurile astfel, ca se aibă şi ministrul- drept public şi de politică esterioră,
preşedinte unguresc mai înainte cu- este lucru straniu, că ministrul-pre- ţinut 11 şedinţe. Din lucrările lui amintim protopresbiterate cu 111 raţiocinii şi 938 co­
următorele: mune cu 3234 raţiocinii, a dat ansă la o
noscinţa despre ceea ee va c|ice la şedinte îi aviseză la foile rusesc!,
masa dată în onorea ospelui seu ca din acestea se se lumineze. Din raportul comisiei bisericesc! re- discuţiune lungă. S’au adus contra proto-
Prancisc Io3if f. Când a vorbit Polonyi, de si­ ese, că în decursul anului s’au încheiat îu presbiterilor grele aousaţiunl şi s’a luat la
Prea mult a cerut de-odată voi- gur, că nu-i era încă cunoscut cu­ archidieoesâ 4739 cununii; dintre acestea urmă hotărirea, ca Sinodul să esprime pă­
nicosul ugronist Polonyi dela d-1 prinsul scrisârei, ce-a adresat’o numai 127 s’au făcut numai prin înmatriculare tu rerea de răn, că Consistorul nu întrevine
forurile civile, fără a fi cununaţi şi din par­ cu vigorea şi stăruinţa recerută de impor­
Banffy, aşa că, cu tot ifosul, ce scie, acum bărbatul de stat engles Glad-
să şi-l dea acesta la orî-ce ocasiune, stone rectorului universităţii din tea preotului. Acestă constatare îngrijitbre tanţa acestui obiect, dându-i-se din nou
de astă-dată l’a silit să se presente Atena, căci atunci ar fi avut pri- a dat nascere la o discaţiune mai lungă însărcinarea, de-a esecuta conclusul sino-
în totă micimea lui faţă cu întâlni­ legiu se ilustreze mai viu şi cu mai în sinod şi s’a însărcinat consistoriul de-a ! dai din anul trecut, âr în sesiunea viitore
rea celor doi împăraţi la Petersaurg. mult efect cuvintele lui Banffy de cerceta oausele acestui rău şi a căuta re­ să vină ou păreri despre măsurile, oe ar fi
mediul de lipsă. de luat pentru regularea raţiooiniilor co­
De aceea Banffy şi-a făcut răs­ „nem szabad" („nu-i permis"); căci
punsul uşor. El li-a spus conaţiona­ âtă ce 4i Mr. Gladstone în acea S’a dat Oonsistoriului îndrumarea, ca munelor biserioesol.
ce
lilor săi de tdte nuanţele din dietă, scrisore: „Guvernele Angliei, Franciei în tote centrele, unde se află şoole medii Se aprobă literile fundaţionale ale
în şedinţa de erî, ca întâlnirea dela şi Italiei sunt silite ca, în contra voin­ cercetate de elevi gr. or. să institue oate- fundaţiunei „loan Popescu“, înfiinţată prin
Petersburg este nu numai de mare ţei poporelor lor, să esecute poruncile oheţl stabili ou un salar corăspuncfător, ooleote în 1893, oare fundaţiune la finea
gravitate, der — cum a 4' Polonyi celor trei state, care odinioră au for­ având Consistoriul de-a presentă la sesiu­ anului în 1896 oonsta din 1379 fi. 30 cr.
s
în interpelaţia sa — este chiar de-o mat sfânta alianţă, ca să lucreze şi nea viitore un raport în privinţa acesta. Din interesele ei se voteză stipendii pen­
însemnătate istorică universală, din mai fatal, decât a lucrat vre-odatâ Propunerea deputatului V. Oniţiu, de-a tru cei mai buni elevi din seoţiunea peda-
care causă a spus sincer, că nu se sfânta alianţă". se modifica oonolusul din 1894, privitor gogioă.
pote pronunţa asupra ei şi că nu-i este Unde rămâne în faţa acestei si- la tipărirea tuturor manualelor şoolare în Deputatul D. Comşa crede, oă marea
permis (nem szabad) se răspundă la in­ tuaţiunî, descrise de Gladstone, Un­ tipografia archidieoesană în acel sene, ca mulţime a restanţilor raţiooiniilor ar pro­
terpelaţia în mod meritorie. Li-a mai garia cu dreptul ei public? de sub aoest oonolus să fiă esempte ma­ veni din nepriceperea preoţilor în oompta-
spus, că însu-şî monarchul este cel nualele destinate pentru şcdlele medii şi bilitate. Propune deol, oa eu începutul anu­
mai ehiămat păzitor al va4ei. rege­ şoola comercială superidră din Braşov, s’a lui şcolar viitor să se reintroducă la cle­
lui ungar şi al dreptului public un­ Crisă ministerială. primit aşa, oă s’a transpus afacerea Consis- ricii din seminariul din Sibiiu studiul eomp-
gar şi că, deci, nu mai este de lip­ „Fesier Lloyd* în numărul său cel mai torului spre a veni la proximul sinod cu tabilităţii pentru cursul al 3-lea în câte 2
să, ca guvernul ungar să se mai în- nou desminte soirile lăţite, privitâre la crisa raport. ore pe săptămână. Propunerea s’a lăsat în
grijâscă în deosebi de apărarea ace­ ministerială. Recunâsce, că deputaţiunile La titlul conferenţslor învdţâtoresd, co- aprecierea oonsistoriului.
lora. ovotei, oea ungară oa şi oea austriaoă. n’au misiunea, ou considerare la tristul fapt, oă Cu finea anului treout, averea totală
Afirmarea din urmă a produs ajuns la nici o înţelegere. Totuşi găseece, multe dintre reuniuni sunt împedecate în a archidiecesei a fost: 2,269.909 fl., faţă
o
în stânga o mişcare sgomotosă şi că tratările între cele două deputsţiunî funcţionarea lor prin organele statului din de anul precedent o crescere de 102,825
mai mulţi de-odată au 3trigat; „As- n’au rămas cu totul zadarnice, căci depu- motivul că nu au statute, propune, ca Con­ fl., în oare e socotită şi o colectă extra­
ta-i absolutism!" Strigările acestea taţiunea ungară a arătat cel puţin baza, pe sistoriul să elaboreze un proiect de statute ordinară de 49,169 fl.
însă se vede, că nu l’au alterat de care este a se păzi interesul ungar şi di­ pentru tote reuniunile învăţătorescl, pe In şedinţa dela 8 Maih n., deputatul
loc pe Banffy şi, după ce a mai recţia, în care ee pote ajunge la o transac- care apoi să-l înainteze autorităţilor statu­ Dr. Ios. Blaga făou o interpelare cu pri­
susţinut, că textul toastului Ţarului ţiune. Deputaţiunea ungară a admis chiar lui pentru aprobare. vire la abusurile date la lumină de protc-