Page 2 - 1897-10
P. 2

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 217—1897.


          tri  şi  se  acordă  acelor  ou  servicii  extraor­  să-şi  oroiască,  chiar  în  politica  exteribră  şi  şi  dr.  Florea  Lupu,  numiţi  în  magistratura  oa  ajutor,  oeea  ce  însă  nu  se  pbte,  fiin
          dinare.  Dâr  cari  sunt  serviciile  extraordi­  mai  ou  sâmă  .în  relaţiile  ou  statul  veoin,  Bucovinei.  D-l  deputat  dr.  George  Popo-  perceptoratul  de  aiol  de  olassa  a  Il-a  şi
         nare  ale  lui  Ieszenszky?  Ne-a  insultat  ţâra.  —  o  linie  diametral  opusă  oelei  dirigiate  viol  a  ridioat  un  toast  entusiast,  aocentuând  nu  de  ol.  I.  Intraoeea  însă  ministrul  de  fi-
         Naţiunile  se  luptă,  dâr  nu  se  insultă.  Ie­  de ţâra ...                              necesitatea  oa  Românii  de  pretutindeni  să  nanoe  a  dispus  pentru  uşurarea  oomeroiului
         szenszky  ne-a  insultat  întreg  neamul  ro-       ...  „Dâoă  agitaţia  oare  a  ţinut  mai  lupte  pentru  o  singură  idee,  pentru  înăl­  oa  peroeptoratul  din  Braşov  să  sohimbe
          mâoeso.  (Oratorul  cetesoe  o  aousare  a  lui  mulţi  ani  în  aoâstă  oestiune,  nu  ar  fi  avut  ţarea  morală  şi  oulturală  a  poporului  ro­  bani  în  măsura,  în  oare  va  avâ  monede  şi
          Ieszenszky,  prin  oare  spune,  că  Liga  ro­  un  caracter  în  oea  mai  mare  parte,  de  par­  mân,  oare  se  află  aoum  în  situaţie  atât  de  hârtiă la disposiţiă.
          mână e subvenţionată de Ruşi).               tid,  M.  S.  Ragele  nu  şi-ar  fi  dat  —  suntem  critică  în  urma  evenimentelor  din  Buda­  Cunnniă.  Din  Bucuresol  ni-se  anunţă
               Din  partea  cui  dâr,  pbte  să  fiă  erb-  siguri  —  întîlnirea  ou  împăratul  Austro-  pesta.
                                                                                                                                                   oununia  d-lui  loan  S.  Spartali,  bine  ounos-
          rea  aoestei  deoorărl?  Consiliul  de  miniştri  Ungariei la Pesta" ...
                                                                                                           Maghiarisare  în  Buda.  Sub  aoest  titlu  outul  foiletonist,  ou  d-ra  Maria  Nicolau
          a  încuviinţat  actul.  Nu  bănueso  miniştri
                                                                                                     sorie  o  fbie  din  Pesta:  „Este  o  'miseriă  Mărculescu.  —  Adresăm  tinerei  păreohl  oor-
          de  nepatrioţi,  dâr  au  greşit.  Şi  trebue  să                                          ounosoută,  oă  Buda  nu  vrâ  să  se  maghia-
          se  dedare,  oare  e  caracterul  aoestei  deoo­  Serbii despre visita dela Pesta.                                                       dialele nbstre felioitărl!
                                                                                                     riseze.  Acolo  se  vorbesoe  pretutindeni  mai
         rărl,  căci  pressa  maghiară  o  spuoe  olar  şi   In  numeral  seu  dela  2  Octom-       buouros  nemţesoe,  decât  ungoresoe.  Anti­       Un colectant de mărci şarlatan. Se
          demonstrativ.                                vre,  Branik ,  cjianil  partidului  libe­    patia  în  oontra  limbei  maghiare  se  observă   soie,  că  ou  măroile  poştale  de  pe  scrisori
                                                                     u
                                                             v
               Ceremonialul  aoesta  al  deooraţiunilor   ral  sârbesc  din  Ungaria,  al  cărui  şef   mai  ales  în  oerourile  meseriaşilor  din  Buda.   se  fao  un  oomeroiu  destul  de  estins.  Un
         nu trebue să calce demnitatea unei naţiuni.   este  Dr.  Polit,  publică  şi  el  un  Din  oausa  aoâsta  profesorul  gimnasial  Duma     tinăr  oomeroiant  din  Timişbra,  ou  numele
               D-l  Disescu  sfirşesoe  ou  ouvintele:   prim  articol  întitulat:  „România  şi     Gyorgy  a  înfiinţat  o  „Reuniune  a  soda-   Weiss  Miksa,  înoă  fâoea  oomeroiu  ou'astfel
          „Naţiunea  română  p6te  fi  învinsă,  pote  fi   tripla  alianţă",  în  care  comentâză   lilor  din  Budapesta",  a  cărei  soop  este  ma-   de  mărol,  dâr  făoea  oomeroiu  neoinstit.  El
          bătută,  dâr  ea  nu  se  va  lăsa  nict-odată  să   visita  Regelui  Carol  în  Budapesta.   ghiarisarea  şi  oultivarea  clasei  meseriaşilor   oeruse  dela  mai  mulţi  oomeroianţl  de  mărol
          fiă insultată".                              F6ia serbescă 4ioe între altele:              din  Buda.  Reuniunea  a  avut  în  sourtul  timp,   de  prin  Viena,  Berlin  şi  Paris  coleoţiunl
               O  furtună  de  aplause  entusiaste  şi                                                                                             de  mărci  numai  pentru  oa  să  le  vadă,
                                                             „Sunt  deja  oâţl-va  ani  de  când  Ro­  de  oând  esistă,  resultate  îmbuourătbre.  In
          îndelungate a salutat aceste cuvinte.                                                                                                    oa  modele.  Din  acestea  lua  măroile  mai
                                                       mânia  s’a  apropiat  de  tripla  alianţă.  La  oassa  ei,  în  Iskola-utcza  s’au  dat  din  partea
               A  mai  vorbit  studentul  Tamara,  reve­                                                                                           preţibse,  fără  de-ale  plăti,  trimiţând  oo-
                                                       înoeput  nu  ca  membra  al  ei,  oi  mai  mult  membrilor  deja  mai  multe  representaţii
          lând  oondamnarea  lui  Andreiu  Balteş  şi                                                                                              leoţiunile  îndărăt.  Pe  oalea  aoâsta  a  pă­
                                                       se  părea,  că  caută  numai  ocrotire  la  tripla  teatrale, dovedindu-se un mare zel şi pro-
          decorarea  lui  Jeszenszky.  Apoi  d-nii  Can-                                                                                      r    gubit  pe  mai  mulţi  ^oomeroianţl  de  mărol
                                                       alianţă  pentru  oaşul  dâoă  în  Orient  s’ar  greş  în  învăţarea  limbei  maghiare".  Etă
          cicov  şi  Caragiale,  cari  au  vorbit:  cel  din-                                                                                      ou  mii  de  franoî.  In  urmă  însă,  fiind  de­
                                                       nasoe  oonflicte,  astfel  oă  România  ar  fi  oum  şovinismul  îngâmfat  vrea  să  oultiveze
          tâivi  de  entusiasmul  poporului  pentru  oausa                                                                                         nunţat  diu  partea  celor  înşelaţi,  poliţia  din
                                                       târîtă  şi  ea  în  vârtejul  întâmplărilor.  Se  şi  să  oivilizeze  pe  Nemţii  din  Budaţ.  Ar
          naţională  şi  oel  din  urmă  arătând,  oă  asis­                                                                                       Timişbra l’a prins şi l’a arestat.
                                                       credea,  că  România  voesoe  să  se  preserveze  fi  de  rîs,  dâoă  urmările  aoestor  svâroolirl
          tenţa  oestiunei  naţionale  e  mai  veohiă,  de­
                                                       de  vr’o  invasie  din  partea  Rusiei,  astfel  ca  n’ar  fi  atât  de  păgubitbre  culturei  în  sensul
          cât esistenţa statului român.                                                                                                                 Necrolog.  ErI  după  amâcjl  s’a  săvârşit
                                                       să  nu  fiă  silită  de  a  vărsa  sângele  oetăţe-  genuin al cuvântului.
               In  fine,  la  propunerea  d-lui  Mioulescu,                                                                                        înmormântarea  d-nei  Octavia  Slănescu  năso.
                                                       nilor săi pentru interese străine.
          8’a  adresat  o  telegramă  de  simpatiă  d-lui                                                 Darul Ungurilor sărbătorit în şcole.     Baritiu,  în  oimiteriul  din  Grbver,  asistând
                                                             „Mai  târcjiu  însă  posiţiâ  României  a
          Balteş,  în  Transilvania.  Preşedintele  a  co­                                           Mai  multe  dintre  şoblele  medii  unguresol  un publio număros. — Fiă-i ţărâna uşbră!
                                                       devenit  mai  lămurită.  Astăcjî  se  observă,
          municat  apoi,  că  Dumineca  viitbre  se  vor                                             au  profitat  de  ooasiune  pentru  a-şl  mai
                                                       că  România  a  intrat  pe  deplin  în  tripla                                                   Pentru  înfiinţarea  nonei  bănci  dela
          organisa  două  întruniri:  la  Ploesol  şi  la                                            face  o  (ji  de  odihnă  şi  voiă  bună  din  in­
                                                       alianţă  şi  nu  încape  îndoială,  că  a  luat                                             Oradea-mare  s’a  hotărît  a  se  distribui  pros­
          Craiova.                                                                                   cidentul  darului,  oe  l’a  făout  Ungurilor
                                                       asupră-şl  unele  îndatoriri  pentru  caşul,  dâcă                        eoe               pectele  încă  în  decursul  aoestei  luni.  Banoa
               Ou acâsta s’a terminat întrunirea.                                                    Majestatea  Sa  prin  cele  4   statue.  Pen­  se  va  înfiinţa  ou  un  capital  sooial  de
                                                       s’ar întâmpla confliote în Orient"...
                                                                                                     tru  oa  cheful  să  fiă  mai  complet,  ministrul
                                                                                                                                                   200,000  fl..  împărţit  în  2000  acţii  de  câte
                                                             „Branik"  vorbesce  apoi  de  po-  ungureso  de  oulte  şi  instruoţiune  publică  a
               „Mişcarea trebue s& pornescă            siţia  geografică  a  României;  de  vi­      adresat  aoum  o  ordinaţiune  directoratelor   100  fl.  Terminul  pentru  subscrierea  aoţiilor
                                                                                                                                                   ş’a fixat pe 15 E’ebr. n. 1898.
                          dela ţeră“.                  sita  împeratului-rege  Francisc  Iosif  superibre  ale  şoblelor  medii,  prin  oare  im­
                                                       la  Bucurescî;  despre  legătura  între  pune  a  se  ţinâ  sărbărl  şcolare  în  amintirea
               In  ajunul  întrunirei  convocate  de  stu­
                                                       acesta  visită  şi  cea  dela  Budapesta  acelui  dar  şi  în  acele  şcble  medii,  în  oarl
          denţii  universitari  pe  Duminecă  în  Buou-   a  părechei  regale  române.  Apoi  con­   pănă  aoum  pbte  nu  s’a  prăsnuit  aoest  eve­  Noua societate comercială română
          resol,  „Epoca"  face  unele  apreoiărl  privitbre   tinuă :                               niment  patriotioesc.  Te  miri,  că  nu  s’a  mai            din Deeş.
          la  mişoarea  naţională  şi  la  direcţia  oe  ar
                                                             „Aotualul  rege  al  României  este  un  impus  vre-o  serbare  şcolară  şi  în  amintirea                 Deeş, 11 Oot. n. 1897.
          fi pe cale de a-o lua aoâsta mişcare acuma.                                                                                            (
                                                       domnitor  plin  de  oaraoter,  ou  ÎDalte  însu­  toastului  împăratului  Wilhelm.  Şi  aşa  sco­
               ...  „  întruniri  ou  caraoterul  oelei  tre­                                                                                           Onorată  Redaoţiune!  Intre  împreju­
                                                       şiri  inteleotuale  şi  consoienţios.  El  nutresoe  pul  şcblelor  unguresol  pare  a  fi  mai  mult
          cute precum şi a oelei de mâne, Dumineoă,                                                                                                rările  aotuale  abea  putem  înregistra  oâte  o
                                                       rîvna  nobilă  de-a  înainta  poporul  său  pe  de-a  arangia  parade  şi  manifestaţiunî.  Anul
          —  cjioe  numita  fbie,  —  nu  pot  să  facă  decât                                                                                     di  de  buourie,  sâu  câte  un  act  săvârşit  spre
                                                       calea  progresului.  Statul  român  îl  va  po­  trecut,  după  oum  au  constatat  înse-şl  foile
          bine.  Ele  nu  angajâză  decât  pe  acel  mare                                                                                          binele  poporului  nostru.  Fiindu-ne  înohisă
                                                       meni  întotdâuna  cu  recunoscinţă.  El  a  unguresol,  nu  s’a  făcut  în  şoblele  maghiare
         public,  care  nu  atârnă  de  nimeni,  cere  nu                                                                                          oalea  mai  pe  tote  teranele  vieţii  publice,
                                                       oreat  din  aprope  nimio  oe  era(?)  armata  aprope  nici  un  progres  debreoe  şcolarii
          are  răspundere,  decât  faţă  cu  consciinţa  şi                                                                                        ni-a  mai  rămas  înoă  unicul  teren:  terenul
                                                       română;  el  a  ridicat  vacja  statului  român.  şi-au  risipit  timpul  ou  prăsnuirea  mileniului.
          faţă  ou  prudenţa,  oare  trebue  să  o  pună                                                                                           comercial,  pe  care  har  Domnului  inteli­
                                                       Crescut  în  spirit  german,  el  nu  soie  deoât  Aoum  sunt  la  ordinea  cjilei  alte  prasnioe,
          în cestiunile superiore naţionale"...                                                                                                    genţa  nostră  a  înoeput  se  lucreze  din  răs­
                                                       o  siugură  ohemare:  oă  omul  trebue  să-şi  alte  chefuri  şi  banchete.  Adevărată  „ţâră  a
               ...„Aşa  oum  luorurile  se  desemnâză                                                                                              puteri  în  tbte  părţile.  Astfel  şi  la  noi  în
                                                       facă  datoria  în  orl-oe  împrejurări,  şi  el  şî-a  lui Papp Jânos 1“
          de  astă  dată  suntem  departe  de  idea  ab­                                                                                           oentrul  comitatului  Solnoo-Dobâoa,  în  Deeş,
                                                       îndeplinit   datorinţele   lui   de   domnitor,
          surdă  şi  provooătbre  a  intervenţiei  diplo-                                                  In memoria părintelui Kneipp. Din       s’a  săvârşit  în  10  Ootomvre  n.  1897  un
                                                       timp  de  trei-cjeol  de  ani,  în  mod  cinstit  şi
          matioe în statul ungar" ...                                                                Worischofen  se  sorie,  oă  în  6  Ootomvre  n.   act,  care  are  a  servi  spre  buouria  poporu­
                                                       esemplar.
                ...  „Cetăţenii  se  mulţămeso  a  esprima                                           c.  s’a  făcut  aoolo  desvălirea  monumentului,   lui din acest oomitat.
          sentimentul  de  indignare  contra  persecu­       „Dar,  cu  t6te  aoestea  el  este  —   pe  oare  l’au  ridioat  bspeţii  stabilimentului   In  cjiua  amintită  s’a  ţinut  în  Deeş
          ţiilor  unguresol  şi  acela  de  mare  şi  oaldă   Nâmţ.  Nu  voim  să  c^ioem,  că  el  a  pus  la   de  oură  în  amintirea  preotului  Kneipp.  Pe  adunarea  generală  constituantă  a  sooietăţii
          solidaritate  morală  ou  Românii  din  statul   oale  polit'oa  antirusâsoâ  a  guvernelor  ţării,   monument  se  află  o  pompbsă  tablă  de  mar­  comeroiale  pe  aoţii  „flfemo*",  în  oare  adu­
          ungureso.  Agitaţia  aici  se  opresoe  şi  nici   dâr  el  a  exploatat  în  mod  isteţ  amără­  moră  ou  bustul  renumitului  Kneipp,  pur­  nare  s’a  pus  basa  unei  ere  nouă  pentru
         pote merge mai departe"...                    ciunea  natiunei  române  în  folosul  simpa­  tând  de  desubt  inscripţia:  „Marelui  bine­  publioul  român  din  aoest  oomitat  pe  tere­
               La  întrebarea,  foă  ce  folos  practic   tiilor sale.                               făcător  al  omenimei,  preotului  Kneipp,  la  nul  striot  comercial.  Idea  înfiinţărei  unei
          pote  resulta  din  aoesta  agitaţiă,  „Epooa"     „Lucru  ounosout,  oă  Rusia  a  săvârşit   a  76-a  aniversare  a  (filei  nasoerei  sale.  Cu­  societăţii  comeroiale  nu  a  fost  nouă,  fiind­
                                                       o  mare  greşâlă  după  răsboiul  ruso-turo,
          răspunde:                                                                                  ranţii  recunoscători.  "Worishofen,  17  Maih  că  în  anul  1895  a  fost  sulevată  şi  pusă  la
                                                       luându-i  României  Basarabia  mănosă  şi
               „Folos  enorm,  din  t6te  punotele  de                                               1897“.  —  La  serbarea  desvălirei  monumen­  ordinea  tjilei  între  unii  fruntaşi  din  Deeş,
                                                       dându-i în sohimb Dobrogea cea mlăştibsă.
          vedere.                                                                                    tului  a  luat  parte  lume  multă,  măoar  oă  chiar  de  aotualul  iuterneiator  al  societăţii
                                                             „O  asemenea  nereounosoiuţă  se  ţine
               „Faptul,  că  cestiunea  naţională  nu  este                                          ningea forte tare.                            „Merour",  de  d-l  Simeon  Rus,  seoretarul
                                                       multă vreme în minte.
          în  mâna  partidelor  constituite  şi  militante,                                                                                        „Someşanei".  Atunci  însă,  în  lipsa  de  spri­
                                                             „Şi  cu  tbte  ace  tea  ou  greu  ne  vine   Cassele districtuale pentru bolnavi. Jn
          are  avantajul  de  a-o  feri  de  t6te  varietăţile                                                                                    jin,  s’a  fost  abandonat  pe  un  timp  ore-oare
                                                       a  crede  în  stătornicia  politioei  române.  13  şi  14  Octomvre  n.  c.  se  va  ţine  al  doi­
          şi  schimbările...  îndată  oe  interesele  Ro­                                                                                          planul,  însă  oam  prim  luna  August  a.  o.
                                                       Prietenia  între  Români  şi  Maghiari  nu  lea  congres  regnicolar  al  oasselor  distric­
          mânismului  nu  mai  sunt  identificate  ou  un                                                                                          din  nou  s’a  reluat  idea  şi  s’a  pus  pe  tapet,
                                                       p6te  fi  sinceră.  Faţă  ou  politioa  şoviniştilor  tuale  pentru  bolnavi  din  Ungaria.  Aoest
          partid,  oi  sunt  înoredinţate  îngrijirei  ma­                                                                                        şi  deşi  au  intimpinat  multe  greutăţi  din
                                                       noştri  contrastele  prea  sunt  înăsprite.  Mai  congres  se  va  ocupa  între  altele  de  ces­
          relui  public,  prin  acâsta  ele  capătă  o  per­                                                                                      partea  unora,  cari  credeau,  oă  nu  se  va
                                                       întâiu  ar  trebui  oa  guvernai  maghiar  să-şî  tiunea  sprijinirai   oasselor  de  cătră  auto­
                                                                                                                      1
          manenţă  pe  oare  nu  o  pot  găsi  în  preoou-                                                                                         putâ  realisa  nici  când  aoâstă  ideă  auctorul
                                                       sohimbe  politioa  faţă  ou  naţionalităţile,  şi  rităţi,  de  regularea  anunţărilor,  contribui-
          paţilie egoiste ale unui partid.                                                                                                         ei,  sprijinit  de  unii  fruntaşi,  a  pus  la  cale
                                                       numai  atunci  se  va  putâ  vorbi  despre  o  rilor  şi  al  raportorului  de  drept  dintre  oasse
               „Până aoura, un partid politic impusese                                                                                            tbte,  nu  a  oruţat  nioî  timp,  nici  apese  pen­
                                                       prieteniă  statornioă  între  Români  şi  Ma­  şi  spitale,  cestiunea  medicilor  şi  a  farma­
          ţărei  chestia  naţională.  Era  o  anomalie                                                                                            tru  de  a  putâ  realisa  planul.  Jertfa  nu  a
                                                       ghiari.  Nemulţămirea  poporului  românesc    ciştilor,  a  mărgineni  oasselor  pentru  bol­
          dublată  de-o  mare  mistificare.  Natural  şi                                                                                          fost  zadarnică,  deore-oe  s’a  asigurat  prin
                                                       nu  se  pbte  împăoa  ou  politioa  şoviniştilor   navi,  crearea  unui  organ  central  eto.  La
          temeinic  este  ca  opinia  publică,  [ţdra  să  im­                                                                                    subsorierl  oapitolul  proiectat  în  urma  oăreia
                                                       maghiari.                                     congresul  acesta  au  fost  delegaţi  din  Bra­
          pună  acăstă  cestiune  partidelor  politice.  Miş­                                                                                     sooietatea  în  10  Ootomvre  s’a  oonstituit  ou
                                                             „Câtă  vreme  dăinueso  aotualele  stări,   şov  preşedintele  oassei  distriotuale  Yiotor
          carea trebue se pornăscă dela ţdră pentru â fi                                                                                          un  capital  sooial  de  50,000  corbne,  ale-
                                                       însufleţirea  publicului  maghiar  pentru  re­  Neustădter  şi  dirigentul  biroului  Edmund
          impusă, de voie de nevoie, partidelor.                                                                                                  gându-se  în  direcţiune  şi  în  oomitetul  de
                                                       gele  român  n’are  să  schimbe  întru  nimio  Kopanitsh.
               „Ei  bine!  pe  oât  putem  să  ne  dăm                                                                                            revisiune  al  sooietăţii  tot  bărbaţi  cari,  sunt
                                                       raporturile  între  naţiunile  maghiară  şi  ro­
          sâma,  acest  lucru  este  pe  oale  de  astă-dată                                              Perceptoratul  reg.  unng.  ca  cassă  de   gata  a  aduoe  orl-oe  jertfe  în  interesul
                                                       mână".
          să  se  facă.  Mişoarea  naţională  ia  de  astă-                                          Schimb. Camera de comeroiu şi de industriă   oausei.
          dată  un  caraoter  normal  şi  mult  mai  se­                                             din  Braşov  a  fost  oerut  dela  ministerul  de   In  direoţiune  s’au  ales  d-nii:  Dr.
          rios.  Resultatulaoestei  noue  îndrumări,  p6te   S C E R I L E   P I L E I .             oomeroiu  să  dispună  ca  perceptoratul  reg.  Teodor  Mihali  oa  preşedinte,  Simeon  Rus,
          fi inoalculabil de bun.                                                                    ung.  din  Braşov  să  fiă  autorisat  de  a  func­  Florian  Hatos,  Mateiu  Pop  şi  Dr.  Vasiliu
               „Când  ţara,  representată  printr’o  opi­                        — 80 Septemvre v.   ţiona  şi  oa  cassă  de  sohimb.  Ministrul  a  Ramonţai,  în  comitat  loan  llies  canonic,
          nie  publică  statornioă  şi  luminată,  va  avea   Colonia română din Viena a dat un      răspuns,  oă  aobsta  nu  se  pbte,  căci  pentru  loan  Velle,  Augu9tin  Pmtea  şi  Dumitru
          în mâni paza oestiunei naţionale, guvernele,  banohet  splendit  în  onorea  deputaţilor  ro­  a  se  putâ  schimba  bani  nelimitat  la  per-  Făgârăşun,&r oa director eseoutiv al societăţii
          —  orl-care  ar  fi  ele,  —  nu  va  fi  în  stare  mâni  şi  în  onorea  tinerilor  dr.  ProoopovicI  ceptorat  ar  trebui  să  se  mai  dea  un  ofioial s’a ales d-l Simion Rus, seoretarul „Some-
   1   2   3   4   5   6   7