Page 3 - 1897-10

Nr, 217—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

şanei“ şi înfiinţătorul societăţii, sab a oă- Netăgăduit încă e faptul, oă în me- cărui nume îmi scapă, sunt destul de ama­ niol rotjătorl să se organiseze un fel de vână-
rai oonduoere sooietatea numai prospera diile emanoipate de credinţi şi prejudiţii, bili ou Românii şi slujba şl-o fao aşa tbre ou oânt dresaţi şi voiniol, oăol altfel
pote, fiind în oredinţă, că oel oe e în stare mbrtea de bună voiă e mult mai frequentă ; înoât atrag pe oredinoioşî şi se buoură nu e ohip să fiă esterminaţl, Ialomiţenii
a întemeia, e în stare şi de a oonduoe. legătura de viaţă e mult mai fragilă. Ia câud văd sosind oâte unul aoolo ; mai mult spun, oă asemenea şoreol au mai apărut în
De-altoum noul director a dat destule do­ mediile acelea lipsesoe mai mult oa în al­ oa într’un salon de rendez-vous deoât oa anul 1876, înainte de răsboiă şi oam tot
vedi despre oapabilitatea şi ounosoinţela tele puterea de a spera şi curagiul de a într’o oasă a Domnului. Am văcjnt aiol des­ pe la aoâstă epooă. Superstiţioşii văd rea­
44
d-sale şi oa secretar al bănoei „Someşana . îndura; lipsesoe în acelaşi timp târna de tule ounosoinţe, destule cooone de nâm pariţia şbreoilor, un semn al isbuonirei
4
Improtooolându-se firma societăţii prin mârte ca element statornio, legat de su­ cărora le tăia gura în săbii „franţuzeşte* , vre-unui răsboifi, în oare ar lua parte şi
tribunalul oompetent, numai deoât îşi va perstiţii şi fanatism. aiol erau la largul lor ou franţuzâsoa, n’o România!... Pănă aoum poroii erau pre­
înoepe activitatea. Acum e rândul inteli­ Da actualitate suut două oasurl în mai slăbea nioî măoar în timpul axionului. vestitori ai timpurilor urîte, âtă deol şi pe
genţei din oomitatul Solnoo-Dobeoa oa să pressa parisiană: Un student bulgar, oare Corul, format din Francezi, oânta româ- şbreol prevestitori de răsbbie!...
sprijinâsoă societatea, luminând poporul, oă s’a siuucis pentru oă era atins de reuma­ nesoe, âr gâmlâoul (gâmurile ferestrilor)
Canibalii sentimentali. „Journal des
de unde are a-şl câştiga pe lângă preţuri tism şi avea frioa bălei într’un mod esoe- era împodobit ou popi oapuţinl, oăol am
Debats în numărul său mai reoent publică
44
moderate marfă bună, esplioând poporului siv, şi poetul Renâ Leolero, scriitor de perdut din vedere a spune oă biserioa
o deolaraţiune a lui Henrio Barigny des­
intenţiunea, oe se urraăr esoe cu întemeiarei ore-oare talent, căruia familia retrăgendu-i Carmelitelor a fost cumpărată de guvernul
pre obiceiurile naţionale ale oanibalilor —
aoestor sooietăţl. ajutorele, s’a găsit desarmat ou desăvârşire, român dela Frauoezî pe câteva miişbre de
despre antropofag’ă. Intre altele Barigny
Prin întemeiarea sooietăţii „Merour“ neputendu-se deda muncei grele de gazetar franci şi a fost restaurată ou alte oâteva
cjioe: E adevărat, oă sunt unele popbră săl-
se vor împărtăşi de favoruri, toţi locuitorii şi nioî vre-unei munol fisioe. miişbre; totuşi gemurile au rămas aşa oum
batioe, ai oăror bmenl în mod îngrozitor
aoestui oomitat, nu numai oei ou hipoteoă, E de vină sooietatea de mbrtea lui? erau pe oând biserioa se afla în stăpânirea
se mănânoă unii pe alţii, dâr 60°/ dintre
0
fără şi cei fără nici o hipoteoă putând Pâte ea mulţămi disposiţiile şi tempera­ călugăriţelor şi ele bietele oe să pună pe
cumpăra marfă bună şi ieftină. mentele tuturor când ea nu pote resplăti geamlâo deoât călugări, Augustinî şi Ca- antropofagi sunt conduşi în aoest fapt b1
lor de oonsideraţiuni mai nobile. Thibetii
Deci e timpul, ca să îmbrăţişăm co- munoa şi nevoia atâtor sute de mii?... E puţini? Mă mir oum de nimeni, din aoei
de esemplu mănâncă pe membrii oei mai
meroiul, fiind-oă numai aoele popbră sunt de vină omul aoela pe oare împrejurările însăroinaţl ou restaurarea ei, n’a fost isbit
bătrâni din familiă, în semn de ultima
bogate şi înaintate în cultură, oarl îmbră- sâu simţirea l’au isolat de lupta pentru de aoâstă anomalie în biserioa nostră. Mă
stimă, oe li-se cuvine; seminţia kukumakă
ţişeză şi comeroiul. traiii? mir oe oaută oalotele şi barbele rase în
Uu acţionar. din America sadică numai pentru aoeea
Mai mult de 25000 de sinuoiderl se ou'tul nostru, unde slavă Domnului o’avem
mănânoă membrii din familiă, debreoe ored,
numără pe an în tote statele europene — preoţi destul de pletoşl; mă mir oum de
oă stomaoul oald e un loo de odihnă
S i n u c i d e r i l e . şi nioî unul nu rămâDe în afară de aoâstă P. S. Mitropolitul-primat al României, ou mult mai plăout, deoât pământul rece.
sinistră statistioă. Ghenadie, de altfel atât de filantrop, nu
Se disoută mult oe nume să se dea Suut însă seminţii, oarl mănânoă pe oei
N’are şi România ţâră mioă şi mai s’a gândit a ne soăpa de asemenea geam-
seoolului îu care trăim. înaintea morţii lui morţi fără nioî o oonsiderare, numai pen-
scutită deoât multe altele în grâua luptă lio, oare mie îmi făou. o desgustătbre im­
încă — lumea cugetă ce epitaf va săpa tru-oă sşa e datina la ei, sâu peutru-oa
pentru esistenţă, atâtea sinuoiderl, oare presie şi plânsei şi pe oei oe au ajuns a-şl
pe piatra funerară, oare va înohide atâtea dbră oalităţile bune ale mortului să le în-
i-ar da par’oă gloria unei ţări mari euro­ vinde biserioa şi pe oei oa-au cumpărat’o
evenimente, atâtea vieţi, atâtea morţi. N’ar suşâsoă oel, oare îl mănânoă.
pene? Are cu sutele. Numai Iaşii în mai şi păstrâză înoă asemenea desgustătbre
fi. ore drept se i-se puie numele de veac
puţin de o lună a înregistrat sinuoiderl în mutre. Dansatori pe bicicle. Pe cât de mare
al sinuciderilor? Şi nu s’ar resuma bre în
lumea stud.enţâsoă, în lumea bogată, în lu­ era la înoeput autipatia, ou oare au fost
cuvintele aoestea tot oe a isprăvit, în bine
mea comună. Cerşitor şi diamante. Un oerşitor din întâmpinate bioioletele din partea unor cer­
şi în rău, seoolul oivilisaţiei, al culturii, al
O oădere la un esamen determină pe Transvaal ou numele Antoni, urându-i-se curi ale sooietăţii, pe atât de mare este
nevrozei şi al luptei pentru traiQ ?
o femeiă aprâpe inoultă, (mbşă) să bea o de-a mal cerşi dela unul şi dela altul oâte avântul, oe l’au luat ele astăflî. Iu Anglia
Studiind oifrele statisticelor rămâi în­
violentă soluţiă de sublimat oorrosiv! Soţiă, o bucată de pâue, a plecat să oaute dia­ au ajuns aşa departe, înoât pentru proxi­
grozit de proporţia oresoătbre a sinucide­
mamă de oopii, tînără înoă oare nu are mante prin munţi. El îşi luâ ou sine un mul oarneval se fao de pe-acum pregătiri
rilor în tbte ţările; este învederat, oă pro­
nioî vina de a se fi oonrupt prin literatură; sac de făină, pentru a avâ ou oe se hrăni. pentru arangiarea mai multor baluri, îu
porţia aoeea merge alături cu desvoltarea ua
— oe deseohilibru în sistemul nervos, de O lună întrâgă 4' > nbptea, oăutâ oerşi- cari părechile dansatbre vor juoa numai pe
intelectuală a Europei oivilisate, fără înăă
a se hotărî ou atâta înlesnire să-şi curme torul Antoni comori prin munţi, pănă ce ciciolete. Iniţiativa pentru arangiarea balu­
ca să fiă mărginită numai la una din pă­ 14
viaţa pentru o parodiă de oatastrofâ ?... în fine, după oum anunţă (ji&rul „Standard rilor s’a luat din partea olasselor alese ale
turile sooiale, mai în progres deoât cele­
Este oaraoteristica seoolului de sinu- îi surîse bietului oerşitor norocul. Antoni sooietăţii englese. Se vor juoa nu numai
lalte pe terîmul inteligenţei.
u
oiderî. Opinia .) adecă a aflat un diamant de 360 oarate, joourî de colbnă, oum sunt oadrilele, oi
In Pranoia, cjioe soriitorea rusă Mărie
oare a fost preţuit în 30,C00 fanţi. Antoni chiar şi valsuri, polce eto. Păreohile dan-
Manaoeine în lucrarea sa „Surmenagiul men­ nu s’a îndestulit ou aoest diamant, oi s’a satbre, se’nţelege nu se vor mai prinde
tal se oonstată îu 1827 la 10,000 de lo- ULTIME SOIRI
14
dus să caute mai departe. Cerşitorul An­ peste mijloo, oi dansatorul şi dansatbrea
ouitorl cifra de 4.8 sinucideri pe au; deja
Budapesta, 11 Octomvre. Dr. toni din colosala sumă de bani şl-a cum­ vor merge unul lâugă altul, tinându*se ou
3a 1830 s’au găsit 5.4; în 1840 era 8.1;
Lueger, primarul Vienei, interviewat părat numai uu rând de haine, âr ceilalţi o mână de braţ, âr ou oealaltă conducând
la 1856 găsim 10.1; în 1874 mai mult de
fiind de-un colaborator al lui „Bud. i-a depus spre fruotifioare. bioiolul. Iu Londra se luorâză înoă de pe
15 şi aşa mai departe. In Prusia la 1872
Tagblatt“, a declarat, că el nu aoum la transformarea unor sale de bal,
la 10 milibne se găsea 1.047 cifra sinuci­ 0 invazie de şdrecî. Din Călăraşi se
crede ae p6tă fi acceptat provisoriul înloouind parchetele oele netede şi strălu-
14
derilor. De aci înainte oifrele oreso mereu, scrie „Drapelului : Intr’un mare număr de
pactului pană la 31 Decernvre. Decâ oitore ou podele obduse oa un strat de
cu o oprire numai pe vremea răsboiului oomune din judeţul Ialomiţa, au apărut o
ar fi după voinţa poporului austriac, oretâ franţosâsoă. Costumele damelor nu
din 1877. In Baveria aceeaşi progresiune. mulţime de şbreol de câmp. Cei mai mulţi
atunci nici n'ar mai pute fi vorba de vor mai fi lungi, cu şlepuri, oi sourte, oum
Intre 1844 şi 1856 la 14 milibne de 6menî sbreol sunt în oomunele, oarl au suferit sunt obicinuitele costume pentru bieiolu.
vre-un provisoriu, căci poporului, <jise
— 330 sinuoiderl pe an; între 1857 şi 1870 inundaţii şi loouitorii au îndurat oele mai
Lueger, nu-i trebue provisoriu şi de
numărul a devenit 440 şi a tot crescut de mari pagube de pe urma lor. AoeştI sbreol,
loc nu i-ar părb reu, dbcă în noptea
atunol. Anglia, Belgia, Roma, Italia, Dane­ sunt de o dimensiune mult mai mare de­ L i t e r a t u r ă .
de 31 Decemvre la brele 12 s’ar
marca tbte dau statistici din oe îu oe mai oât chiţcanii dela oraşe. Ceea-ce e mai cu­
ridica lângă Laita barierele vămei. Avis literar. Estragem dintr’un avis,
încăroate. rios, e faptul, oă ei nu sunt famurii oa
Vrem o resolvare definitivă şi radi­ oe l’am primit, următbrele:
Un interes ou totul partioular pre- şbrecii ordinari, oi sunt de diferite co­
cală a cestiunei, căci a fost de-ajuns La îndemnul mai multora, mi-am pro­
sentă statisticile adunate de profesorul ger­ lori, în mare parte sunt de oolbrea
starea nesuportabilă de pănă acum. pus să dau în limba română oelebrul ro­
man Oestern îu privinţa mortalităţii prin oafeniă, au diferite vergi în oolorl albe,
In fine Lueger declară, că şi par­ man, întitulat: „Tribly“ de George du
sinucidere printre studenţii germani la Tii- negre, eto. Fălcile aoestor distrugători de Maurier... „Tribly e un roman social, luat
14
tida lui va lupta în contra proiec­
bingen, începând dela 1800 până în cjil©! reooltă, sunt forte desvoltate, aşa oă dânşii din viâta modern», fără de a desvăli însă
0
tului de lege pentru provisoriu.
mostre odată ou îmulţirea numărului stu­ adună în gură bbbe mai multe şi le duo în el miseriile suflatesol ale lumei de acjl.
denţilor sinuciderile au crescut în raport Constantinopol, 11 Oct. Foile de în ouibuirl. Trebue să spunem însă, oă de- Conţinutul lui e oinstit, edifioător şi miş­
aici spun, că în urma plângerilor cător. Eroii sunt cei mai renumit! artişti
fbrte suggestiv şi oonvingător. O singură positele-ouibare ale aoestor şbreol, sunt ai Angliei, eroul prinoipal e ‘William Ba-
Mohamedanilor din Creta, cari sunt
dată remarcabilă în sens îmbuout'ător a fost oonstruite într’un mod fbrte inteligent şi got, oreatorul şoblei de piotură modernă;
măcelăriţi în mod revoltător din par­
aoeea a anului 1848, an revoluţionar, si­ provisiile puse în sşa fel, înoât să nu fiă âr eroina e cea mai miraoulbsă oântărâţă
tea insurgenţilor, Sultanul a ordonat a soclului. In sourt: prin edarea acestui
nuciderile au soâcjut oa prin farmeo. espuse strioăoiunei. Etă în oe mod suut
guvernului se adreseze o notă cătră sensaţional roman sooial m’am decis să dau
Incheerea de tras e aoeea, oă o aten­ făoute depositele-cuibare. Pe oâmp, şbreoii publicului român oaa mai fină, delioată şi
puteri, cerend grabnica regulare a
ţiune înoordată asupra unui mare eveni­ soormoneso pământul pănă la o adâncime plăoută bucătură a literaturei moderne
cestiunei cretane.
ment înlătură multora gândul funest al de un metru şi mai bine, transformând străine...
morţii, dându-le imbold şi soop pentru viaţă. interiorul într’un fel de boltă. Aci, şbreoii In limba englesă s’au vândut pănă
A doua dată, întărind aoelaşl adevăr, fu adună paie, cari le aşterne pe fundul oui- aoum d©oI de ediţiunî în sute de mii de
esemplare; e tradus la tbte limbile oulte
răsboiul dela 1870 între Pranoia si Ger­ barului, pun un rând de grăunţe, apoi nn
europene... Prin traducerea şi edarea aoes­
mania, în timpul căruia în ambele ţări Capela română din Paris. In volumul rând de pae şi unul de pământ. Astfel ur- tui roman cuget a face un bun serviciu
mortalitatea prin sinuoiderl a soăcjut sim­ „Mozaicuri de Smara, se află şi următbrea mâză şiruri de grăunţe pănă aprbpe de su­ literaturei nostre beletristice... Sperez, oă
14
ţitor. schiţă sorisă îu Paris la 12 Ianuarie 1895 : prafaţă unde în timpul iernei şbreoii oon- publicul român va lua în drâptă conside­
Şi ou tote aceste nu lipsa marilor Situată (capela) în Rue de Beauvais, suni sumă marele lor deposite, având căldură şi rare spesele, dâr mai mult ostenelele mele
preocupări şi frământări o resimte secolul la uşă, îţi ese înainte o franţuzoioâ, oare hrană bună. Ni-se spune, oă loouitorii se şi mă va sprijini.
Opul va apărâ în sonrt timp şi se va
nostru, seoolul oulturii şi siuuoiderei. Gi te întrâbă oe pofteşti şi, după oe-i spui, te tem, oă la primăvară numărul aoestor şbreol estinde pe oirca 20—24 oble de tipariu, în
mai adevărat s’ar afirma că esoesul de griji anunţă oă: la messe comence â 11 hcures. au să orâsoă într’un mod oolosal amenin­ volum elegant şi va oosta numai 1 fl. 20
de lupte, de munoâ inteleotuală şi fisică, (Liturgia se înoepe la 11 bre). Boereşte, ţând ou desăvârşire recoltele. Iu afară de or. -j- 10 or. porto, oei oarl vor trimite
esoesul de viaţă aduce resultatul trist al Am mai vânturat puţin pe stradă şi în acâsta trebue să mai spunem, oă şbreoii înainte abonamentul 1 fl. 20 or. ’l vor oă-
înmulţirii sinuoiderilor în ţările oivilisate. adevăr o’au şi început să sosâsoă boerii aoeştia sunt de o îndrăsnâlă, oare îţi in­ păta francat gratis. Aoeia, oarl ar dori să’l
Omenii oa sistemul nervos nestabil şi pa- români, — oăboerl sunt şi p’aeolo. Biseri­ spiră frică şi ei nu se mulţămeso numai ou solvâsoă după apariţiune să binevoâsoă a
notifica acâsta prin o cartă poştală. Aoeia,
bologio, având tendinţa cătrâ imitaţii şi es- cuţa e mioă, oivilisată şi ea debreoe şede oâmpul, oând n’au oe lua de pe câmp se oarl oolectâză 10 esemplare solvite, primeso
cose, ducând o viaţă obosită şi intensă la Paris; pe jos are parchet, în sfeşnioe duo la hambare şi oară oautităţl mari de un esemplar gratuit... Timişora, 1 Oct.
auut, firesce, aplicaţi a primi mai uşor oa lumânări de spermauţet, oăol unde să mai producte, transportându-le în ouiburile lor, 1897. — Iacob Nicolescu, oolaborator la
14
îiol-odată momentul, oare pune capăt unui stea şi albinele să facă oâră la Paris? P. ba au răsbit pănă şi în oraş. „Dreptatea .
iraih împovorător. S. Meletie Dobresou şi înoă un preot al E vorba ca pentru stârpirea aoestor obraz-