Page 6 - 1897-10
P. 6

Pagitia 2.                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 218—1897.


                3a  soia,  că  duelul  a  fost  provocat  nesc.  Vinovat  dâoă  s’a  lăsat  să  fiă  sur­  liniştit.  Representanţii  guvernului  şi  mai  insulă.  Insurgeţii  speră,  că  soopul  oe  înainte
          pentru  cuvintele:  „Aoâsta  este  o  infamiă  prins.  Şi  mai  vinovat  dâoă  ou  oonsciinţă  a  mulţi  neguţători  vor  disouta  mâne  [oestiu-  au  voit  să-l  ajungă  ou  ajutorul  Greoiei,
          polonăsâ ,  ce  i-au  fost  adresate  contelui  Ba-  primit propunerea guvernului ungureso.  nea asupra impositului venitului.           aoum  vor  isbuti  prin  astfel  de  mijlâoe  să-l
                  u
          deni  din  partea  deputatului  "Wolf  în  par­                                                                                          ajungă  şi  fără  ajutorul  ei;  cu  alte  cuvinte
          lamentul  din  Yiena.  Badeni,  oa  Polon,  a       Universitarii   unguresci   din   Clu-                                               ei  speră,  oă  vor  isbuti  să  scâtă  ou  desă-
          voit  aşa-dâră  prin  acest  duel  să-şi  apere   şiii  au  scos  ou  1  Ootomvre  primul  număr   Piarul  parisian  „Gil  Blas“  dela   vîrşire pe Mohamedanl din Creta.
          demnitatea  sa  naţională.  împrejurarea,  că   din  fâia  lor  numită  „Kolozsvâri  Egyetemi-   6  1.  c.  publică  sub  titlul  Regele  Carol   „Atitudinea  lipsită  de  energiă,  oe
          toomai  aoum,  când  din  partea  Ruşilor  peste   Lapok .  In  program  se  (jice,  că  soopul  fâiei   —  Ungurii  şi  Românii  următorul  ar-   puterile  earopene  au  observat  pănă  acum
                                                              14
          tot  se  manifestă  o  simpatiă  atât  de  vădită   „nu  este  de-a  provoca  nouă  neînţelegeri,   ticul semnat: Charles Girandean:     faţă  de  insurgenţi,  contribue  în  adevăr  nu­
          pentru  Poloni,  Ţarul  vine  să  felio’te  pe   oi  de-a  aplana  pe  cele  esistente  şi  de-a  uni   „Regele  României  a  fost  fârte  aola-   mai  la  promovarea  aoestor  tendinţe.  Pârta
          Badeni  pentru-oâ  şi-a  apărat  demnitatea   oa  fraţi  întrâga  tinerime  universitară  fără   mat  la  Budapesta  şi  din  aoest  punot  de   a  avut  tâtă  dreptatea  să  oâră  întrevenirea
          lui  naţională,  este  fără  îndoială  destul  de   deosebire de religiâ şi naţionalitate“. La acâsta   vedere  n’are  de  regretat  voiajul  său.  Dâr   diplomatioă  a  paterilor  faţă  de  aoeste  oru-
          semnifioativă.                                mai  adaugăm,  oă  redactorul  responsabil,  d-1   după-oum  am  prevăcjut  medalia  are  şi  re­  delităţl  sistematioe,  oe  se  urmâză  faţă  de
                                                        Bodor  Antal,  doresce  a  avâ  schimb  şi  ou   vers  şi  polemicele  reîncep  mai  violente  oa   supuşii  locuitori  ai  unei  părţi  din  imperiul
                                                        unele  dintre  cjiarele  nostre  naţionale,  între   orl-oâDd între Români şi Maghiari.    otoman,  ce  este  pusă  sub  îngrijirea  puteri­
                Decorarea lui Jeszenszky.               oarl  şi  „Cazata  Transilvaniei ,  voind  a-o     „piarele  unguresol  n’au  lipsit  să  in­  lor europene .
                                                                                      14
                                                                                                                                                               14
                                                        pune,  oum  (jice  la  disposiţia  membrilor  clu­  siste  asupra  importanţei  visitei  Regelui   Din  aoestea  reese,  oă  cu  cestiunea
                Sub  acest  titlu  „Drapelul   din  Buou-                                             Carol  din  punot  de  vedere  al  reounâsoerii
                                         44
                                                        bului universitar, ca s’o cetâscă.                                                         oretană  vom  avâ  înoă  de-a  ne  ocupa  mult
          resoî  se  pronunţă  cu  privire  la  deoorarea,   Trebue să mărturisim, oă acâstă sohim-  stării  actuale  a  regatului  Sfântului  Ştefan   timp.  După  oum  stau  acp  luorurile,  fără  o
          ce  a  produs  atâta  sensaţiă  între  Români,   bare  la  faţă  ne  pare  fârte  ouriâsă.  Cei  oe  şi  s'au  încumetat  se  declare  că:  Suveranul   întrevenire  cu  arma  din  partea  marelor  pu­
          astfel :                                      au  ars  odată  „Gazeta  Transilvaniei   “  în  României  n'ar  veni  să  facă  visitâ  lui  Franz-   teri  nu  se  va  putâ  stabili  o  ordine  în  Creta,
                                                                                            44
                Piarele  unguresci  continuă  să  grămă-   piaţa  duşului  să  dorâsoă  aoum  a-o  intro­  Joseph  în  capitala  sa  ungurăscă,  dăcă  ar   întrevenirea  ou  arma  însă  oine  soia  oe
           Jâsoă  neonviinţe,  insinuaţii  peste  insinuaţii                                          aproba  protestările  Românilor  din  Transilva­
           la adresa ţărei şi regelui nostru.           duce  în  oabinetul  lor  de  leotură!  Şi  ârăşl                                          oomplioaţiunî mai pâte să aduoă !
                                                        oei  oe  au  ilustrat  de-atâtea-orl  cu  spargerea  nia contra regimului, care le este impus.
                Se  soiă,  că  printre  cei  deooraţl  ou
           ooasia  visitei  regelui  României  la  Buda­  tereştrilor  Românilor  să  vrâ  aoum  de-odată   „La  Bucure8cî,  din  oontră,  se  susţine
           pesta,  a  fost  şi  faimosul  Jeszenszky,  acel  de-a  „uni  oa  fraţi  întrâga  tinerime  univer­  înainte,  oă  nu  e  nimic  sohimbat  şi  oă  voia­
           oare  şi-a  făcut  o  speoialitate  din  prigonirea  sitară  fără  deosebire  de  religiă  şi  naţiona­  jul  Regelui  implioă  aşa  de  puţin  o  repu­
           Românilor,  acela  oăruia  datorim  interdicţia   litate  !“  Crâdâ  cine  va  vrâ,  noi  însă  ţinem  diere  a  reclamaţiunilor  constante  şi  justi­        — 1 (18) Octomvre v.
           intrărei  în  Ungaria  a  mai  tuturor  Jiarelor                                           ficate  de  altmintrelea  ale  Românilor  tran­    Carmen  Sylva  în  limba  cehică.  In  su­
           românesol.                                   la  proverbul  român:  „lupul  îşi  sohimbă  pă­
                                                                          44
                                                        rul, dâr năravul nu .                         silvăneni  —  îucât  probă  este  faptul,  oă  d-1   plimentul  literar  fârte  bogat  oe-1  adauge
                Alegerea  celor  oe  aveau  să  primâsoă                                                                                            „Ndrodni  Listy   numerilor  sale  de  Dumi­
                                                                                                                                                                  u
           decoraţii  românesol,  era  lăsată  la  disoreţia                                          Sturdza,  preşedinţele  oonsiliulai  şi  ministru
           guvernului  unguresc,  după  cum  şi  trebuia      Guvernul  din  Belgrad  pregătesoe  un   al  afacerilor  străine,  n’a  aoompauiat  pe   necă  au  apărut  în  timpul  din  urmă  mai
           să fiă.                                                                                    Rege,  şi  oă  n’ar  fi  lipsit  să  o  facă,  dâoă   multe  traduceri  ale  sorierilor  Reginei-poete
                                                        proiect  pentru  revisuirea  constituţiei  Ser­
                Guvernul  ungureso  a  orecjut  de  cu­                                               vis'ta  regală  avea  însemnătatea,  pe  oare   Carmen Sylva.
           viinţă  să  pue  pe  listă  pe  acest  faimos  Je­  biei.  Etă  oâţe-va  amănunte:  Teritoriul  ţă­  pressa  ungurâsoă  voiesce  să  i-o  dea.  Tâte
                                                        rei  va  fi  împărţit  în  5  mari  guvernamente,                                                Conlerenţe  şi  întruniri  naţionale.  Co­
           szenszky.
                                                        în  locul  oelor  15  prefeoturl  actuale.  Aces­  acestea  sunt  c}ise  de  o  parte  şi  de  alta   mitetul  central  al  Ligei  a  deois  oa  în  cur­
                Era  din  partea  lui  o  lipsă  de  tact  din                                        într’un  ton  şi  în  nisoe  termini,  car!  pro-
           cele  mai  extraordinare,  dâoă  nu  chiar  un   tor  gubernii  vor  oorăspunde  tot  atâtea  îm­                                       sul  aoestei  luni  să  înoâpă  o  seriă  de  con­
           fel  de  batjocură  la  adresa  Românilor  de  părţiri  militare  şi  eoles'astice.  Guvernato­  bâzâ  în  de-sjuns  oă,  dâoă  amândouă  guver­  ferinţe  asupra  oestiunei  naţionale  atât  în
           peste  munţi  şi  un  fel  de  provooare  la   rilor  oelor  5  provinoii  li-se  vor  da  întinee   nele  sunt  aliate,  rămâne  înoă  mult  drum   Buouresol  oât  şi  în  tâte  reşedinţele  de  ju­
           adresa Românilor de dinoâoe.                                                               de  făout,  pănă  se  va  ajunge  aoolo  oa  şi
                                                        puteri, după modelul guvernatorilor ruşi.                                                   deţe.  Conferinţele  vor  fi  ţinute  de  membrii
                Şi  aoum  pressa  maghiară  esploatâză        Pănă  acuma  Serbia  nu  avea  un  Se­  amândouă popârele să fiă amice.              Ligei.  Printre  conferenţiari  vor  fi  d-nii  M.
           în  modul  oel  mai  neomenos  faptul  acesta;                                                   „Austria  a  fost  guvernată  pănă  aoum
           arătând  Românilor  de  peste  munţi,  oă    nat.  Noua  oonstituţie  va  hărăzi  regatului   în  profitul  Nemţilor  şi  Ungaria  în  profitul   Vlădesou,  Ionel  Grădişteanu,  Delavranoea,
           dâoă  guvernul  României  a  decorat  pe  per-   şi  aoâstă  binefacere.  Alăturea  ou  Soupoina,                                        Aurel  Popoviol,  Rădulesou-Motru  eto.  —
           seoutor,  persecutaţii  trebue  să  tacă  şi  să  va  funoţiona  un  Senat,  compus  din  60  de   Maghiarilor.  Şi  unii  şi  alţii  nu  constituiau,  Studenţii  universitari  au  luat  următârele
           se supue Maghiarilor în totul.               membri.  Din  aoeştia,  20  vor  fi  de  drept   ou  tote  acestea,  deoât  o  minoritate  perdută   hotărîrl  în  privinţa  întrunirilor  naţionale  de
                încă  odată  o  spunem,  nu  înţelegem   senatori,  preşedinţii  Cassaţiei  şi  ai  Curţilor   în  amândouă  părţile  imperiului,  în  mijlocul   Duminecă  din  Ploeştî  şi  Craiova:  La  întru­
           de  loc  conduita  Ungurilor.  Vor  ei  în  ade­  de  apel,  membrii  consiliului  de  stat  şi  alţi   unei  enorme  majorităţi  slave.  Din  41.330,000   nirea  din  Craiova  studenţii  vor  fi  repre-
           văr  amioiţia  nâstră?  Cred  ei  oă  ea  le  poţe                                         loonitorî,  pe  oarl  îi  sre  Austro-Ungana,
           fi  de  folos,  âr  duşmănia  nâstră  primejdiâsă?   înalţi  funoţionarl;  20  vor  fi  numiţi  de  Co­                                  sentaţl  printr’o  delegaţiă  condusă  de  d-nii
                                                                                                                                         0
           Primirea  pe  care  au  făout’o  regelui  Ro­  ronă  şi  alţi  20  vor  fi  aleşi  de  mâjoritatea   Nemţii  nu  oompetâză  decât  ou  27°/   şi  Ma-   Miculesou,  Popoviol  şi  Ciurea.  La  întrunirea
           mâniei  pare  a  răspunde  positiv  la  acostă  din Cameră.                                Maghiarii  cu  17°/ .  Nu  e  deol  surpnncjetor,   din  Ploeştî  delegaţia  studenţâsoă  va  fi  oon-
                                                                                                                       0
           întrebare.                                         Noua  constituţie  va  lărgi  prerogati­  oă  cei  44°/   Slavi  protestă  şi  reolamă,  dâoă   dusă  de  d-nii  Tamara,  Antemireanu  şi  Da-
                                                                                                                 0
                Atunci  cum  cred  ei  că  vor  pută  oă-  vele  Coronei.  Nu  numai,  oă  Senatul  va  fi   nu  favoruri,  oel  puţin  o  egalitate  îa  trata­  nielopol.
           păta  ou  nouă  umilinţă  şi  perseouţii  pentru   după  modul  oum  este  constituit,  la  dispo-   ment  :  de-asemenea  Românii,  cari  oontri-
           fraţii  noştri,  şi  ou  nouă  insulte  şi  provo­  s’ţia  şi  ordinele  ei,  dâr  i  se  mai  acordă  şi   bue  cu  7%  la  populaţia  totală  a  imperiu­  Dare  pentru  hârtiile  de  valore.  Intre
           cări  la  adresa  nâstră,  oeea  ce  era  deja                                             lui,  nu  sunt  satisfăcuţi  în  sârtea  lor  nici   ministeriul  de  finanţe  unguresc  şi  între  oel
           greu  de  căpătat  mai  înainte  de  a  se  pro-   alte  prerogative.  Noua  oonstituţie  este  re-                                      austriao  decurg  acum  pertraotările  în  Ges­
           duoe aoâstă neexplioabilă atitudine?         sultatul  oonferinţelor  şi  studiilor  îndelun­  oât  Italienii  din  Triest  şi  din  Trentin,  cari   tiunea  estinderei  dărei  de  venit  austriaca
                Dâr  orl-oe  rău  are  şi  partea  lui  bună.  gate  ale  tuturor  şefilor  de  partide.  Chiar   nu oompetâză deoât ou 2°/ .
                                                                                                                              0
           Aoum  soim  în  modul  oel  mai  oategorio  ce  d-1  Pasioî,  şeful  radicalilor  sârbi,  a  dat   „E  de  înţeles,  oă  nu  acum,  când  proiec   şi  asupra  hârtiilor  de  valâre  unguresol.
                                                                                                                                                                                           14
           fel  de  sentimente  nutresc  Ungurii  pentru   consimţământul  său  la  noua  reformă,  care   tele  contelui  Badeni  privitâre  la  Cehii  Boe-   După  informaţiunile  lui  „Peşti  Naplo ,  e
           noi,  şi  în  faţa  atitudinei  neeuviinoiâse  şi   va  da  Serbiei  un  regim  cu  mult  mai  au­  miei,  permit  tuturor  acestor  naţionalităţi  să   speranţă,  oă  obligaţiunile  unguresol  de  stat
           jignitâre  a  acelor  oe  se  prefao  că  ne  oaută                                        spere în fine un tratament mai echitabil, e mo­  unguresol  nu  vor  fi  supuse  la  dare  niol  în
           amioiţia,  vom  răspunde  ou  adagiul  franoes:   toritar deoât cel actual.                                                              viitor,  deâreoe  niol  obligaţiunile  de  stat
           TJn homme averte, en vaut deux.                                    *                       mentul ca Românii să renunţe la tâte speran­  austriaoe  nu  sunt  supuse  la  dare.  Dâr  obli­
                                                                                 44
                 Şi  avertismentele  nu  ne  lipsesc,  după   „Gazeta  Macedoniei   oe  apare  înBuou-   ţele  lor,  aşa  de  fidel  conservate  cu  iotă  pre­
           cum să vede.                                 resol  sorie  :  „Veşti  forte  triste  ne-au  sosit   siunea  cea  mai  tiranică,  numai  pentru  cu­  gaţiunile  institutelor  private  din  Ungaria,
                                                                                                                                                    adecă  obligaţiunile  hipoteoare  şi  obliga­
                                *                        din  patrie  săptămâna  aoâsta.  Cestiunea  na­  vântul  oă  ...  Regele  Carol  s’a  dus  să  faoă   ţiunile  comunale  fârte  probabil  că  vor  fi
                                                                                                                                            14
                                                         ţională  este  ameninţată  de  a  primi  o  teri­  visită împăratului Austriei la Budapesta .
                Tot  sub  titlul  de  mai  sus  scrie    bilă  lovitură  din  partea  Slavilor.  îmbătaţi                                           supuse  dărei,  deârece  astfel  de  hârtii  niol
           „Timpul“ de acjî între altele:                                                                                                           în  Austria  nu  sunt  scutite  de  eontribu*
                                                         de  suooesele  se  au  obţinut  într’un  timp  aşa
                 . . . . A  m    tăcut  pănă  ac}î.  Şi  am  fi  tă­  de  scurt,  Serbii  au  început  a  deschide  şcoli   Gestiunea cretană-      ţiune.  In  faţa  aoestei  împrejurări,  între  re­
                                                                                                                                                    presentanţii  bănoilor  şi  ai  diferitelor  insti­
           cut  pănă  la  sfârşit  dâcă  un  confrate  n’ar  şi  prin  comunele  şi  oraşele  pur  românesd.   Erî  am  comunicat  soirea,  că  Sultanul
                                                                                                                                                    tute  de  bani  din  Ungaria,  oarl  sunt  inte­
           fi  găsit  ou  oale  să  sgândărâsoă  afacerea  şi   Astfel  la  GopeştI,  Molovişta,  Nevesca,  Oo-  a  ordonat  guvernului  său  să  adreseze  o
           să arunce mârtea... în Unguri.                riţa,  eto.,  au  trimes  câte  doi  profesori  notă  oătră  puteri,  prin  oare  să  oâră  grab-   resate  în  causă,  decurg  aoum  pertractări
                                                                                                                                                    asupra unei comune înţelegeri.
                După  acest  confrate,  vinovat  oă  s’a  sârbi.  Periculul  este  mare.  Numai  o  schim­  nioa regulare a oestiunei oretane.
           aninat  de  surtucul  furnisorului  de  temniţe  bare radioală şi imediată ne pote mântui.       Se’nţelege,  după  oe  marele  puteri  au    ImpăraM  Wiîhelm  membra  al  Acade­
                                                                              11
           pentru  Românii  din  Ungaria  cavaleria  ne       „Navodni  Prava   din  Sofia  publică  un  luat  asupra  lor  sarcina  de-a  întroduoe  ad-  miei  maghiare.  Intre  membrii  Aoademiei
                                          14
           care  stă  soris  „Prin  noi  înşine ,  ar  fi  gu­  violent  articol  în  contra  României,  oerând  ministraţiunea  autonomă  în  aoâstă  insulă,  unguresol  de  soiinţe  s’a  pornit  o  mişoare,
           vernul  ungureso,  care  l’a  propus  pe  Je-  guvernului  bulgăresc  închiderea  şoolei  ro­  ele  şi  au  jdatorinţa  să  intrevină,  ou  oare  are  de  scop  alegerea  împăratului  Wil-
           szensky  la  aşa  înaltă  distincţie.  Adecă  gu­  mâne  din  Sofia  şi  împiedeosrea  înfiinţării  atât  mai  vârtos,  oăcl  în  urma  măsurilor  helm  oa  membru  de  onâre  al  Academiei.
           vernul  ungureso  ar  fi  trebuit  să  simţă,  oă  de  şcoli  române  la  Vidin,  Nicopole,  Rus-  luate  pănă  aoum  situaţiuuea  în  Creta  nu  După  cum  spune  o  fâiă  ungnrâ3că,  unul
           numele  lui  Jeszensky  nu  se  pote  înjuga  cu  oiuc şi Turtuoaia.                       s’a  îmbunătăţit  întru  nimio.  Aoâsta  o  do-  dintre  membrii  va  presenta  în  curând  pre­
           decoraţie   românescă,   guvernul  ungureso                                                vedesce  şi  următorul  interesant  oomunioat  şedintelui  o  propunere  oonoretă  în  privinţa
           să  pricâpă  oe  răsunet  a  putut  avă  în  ini­  Turburăm  la  Roma.  Se  telegrafâză    al cjiarului „Post  :                         aoâsta.  Prin  mârtea  lui  Brassai  şi  Pulszky
                                                                                                                      44
           mile  nostre  reohizitârele  din  Oluşiu,  guver­  din  Roma:  Luni  un  cortegiu  mare  de  ne­  „Nu  se  mai  pâte  retăoea ,  cp®   aoest   Ferenez  au  devenit  adeoă  libere  două  lo-
                                                                                                                                    44
                                                                                                                                           0
           nul  ungureso  să  dea  celui  oare  l’a  slujit  ou   guţători  s’a  dus  la  ministerul  de  interne,  (par,  „oă  trapele  europene  trimise  în  Creta  ourî  de  membri,  onorari  ai  Academiei  un­
           devotament  un  fel  de  avertisment  prin    oerând  să  se  ia  măsuri  în  privinţa  apreciă-  nu  sunt  în  stare  de-a  apăra  pe  locuitorii  guresol.  împăratul  "W'ilhelm  se  vede,  pen­
           omisiune.  Ei  bine,  nu.  Astfel  de  înverti-   rilor  impositelor  asupra  venitului.  D.  di  mohamedanl  în  contra  omorurilor  şi  jefui­  tru  classicul  său  toast  va  avâ  ferioirea  de-a
           turl  nu  sunt  demne  de  o  naţiune,  care   Rudini  a  promis  oă  va  face  tot  oe  e  cu  rilor  brutale,  la  oarl  sunt  espuşl  din  partea  fi  numit  oa  sucoesor  al  unui  dintre  aoeştia
           având  oonsoiiuţa  propriei  ei  demnităţi  este   putinţă  în  limitele  legii.  CâţI-va  răsvrătitorl  Cretanilor  numiţi  creştini.  Devastarea  agri-  doi. Vecjl, oe face un toast!
           datâre  să  înţelâgă  şi  să  respecte  acel  sen­
                                                         profitând  de  aglomeraţie,  au  înoeroat  să  lor  se  face  în  mod  sistematic  şi  tâte  pro­
           timent şi la alţii.                           strice  pavagiul  într’o  stradă  mioă,  sooteau  prietăţile  turoeeol  se  nimioeso.  Pe  Moha-   Preşedinte  al  „Kulturegylet“-nlui  arde­
                                                                                                                                                    lenesc,  după  oum  se  comunică  din  Cluşiu,
                 Guvernul  ungureso  propuind  pe  Je­   strigăte  revoltătâre  şi  au  tras  un  foo  de  medanii,  oarl  treo  paste  oordonul  militar,
                                                                                                                                                    probabil,  oă  va  fi  ales  baronul  Nioolae
           szenszky  a  fost  în  dreptul  lui.  Că  şl-a  în­  revolver.  Intervenind  forţa  publioă,  un  răs-  îl  împuşoă  în  faţa  trupelor  străine  (euro­
           ţeles  şi  eseroitat  dreptul  într’un  mod  gro­  vrătit  a  fost  omorît  şi  alţi  trei  ^răniţi.  4  pene.)  In  aoâsta  bestialitate  se  observă  o   Wesselănyi, fişpanul comitatului Sălagiu.
           solan  şi  lipsit  de  condescendenţă,  este  ade­  agenţi  de  poliţie  şi  trei  oarabinerl  au  fost  anumită  sistemă,  al  căreia  scop  evident   0  serbătore  bisericescă  nngurescă.  Un­
           vărat;  dâr  oă  a  fost  în  dreptul  lui  nu  în­  răniţi,  dintre  cari  unul  în  mod  grav.  S’au  este,  de-a  nimici,  cât  mai  mulţi  Turci  şi  gurii  au  pierdut  Dumineca  trecută  o  mi­
           cape  vorbă.  Vinovat  este  guvernul  româ­  făcut  vr’o  20  de  arestări.  Sâra  oraşul  fu  de-a  faoe  imposibil,  ca  ei  să  rămână  în  nunată ooasiune de-a se chefui. Ei avut au
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11