Page 5 - 1897-10

Msetim AMstetmîuM. ; ,6azeta'‘ iese în Sl-care ii,
?i Tlpogriiîa ABonamente pentru Anstro-Ongaria:
Bsaeov, skţft as?® 5?s, 30- Pe un an 12 fl.. po şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Ssxisosr! sefsnusats sa as
P'aaiaioo, — JinaHiearSjite as a.v N-rii de Dumlneoă 2 H. pe an.
Pentru Somalia si străinătate:
îBSEKATE sa primase 1* Adml-
Pe un an 40 tranol, pe şdoe
Hlniraţluna in Braşov ?i ia 0?- îunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.
’raăWrolo Birouri da inuBolurl:
in Vioria: M. Puiet, Hsmrtch N-rii de Duminecă 8 frsnol.
Sshalei, Rudei/ Motan, J. Omoltkt Be prenumără la t.ite ofioieie
Nachfolgor; Anton Oppeiik, J. poştale din întru şi din atnră
Dannebcr, in Budapesta ; A. V. şi la ddu «oieotori.
Ooldbargerg, SckiUtn Semot; in itu'aamemi pentru Btasoi
Buourosoi: Agence Hacus, Su(V administraţiunea, piaţa mare,
onisale de Eoumanie; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karolyt & Liabmar.n. X.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inoorţlunllor: o joriă luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ffarmond po » c.oi6nă 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
EOer. timbira. pentru o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
ec.ro, Publicări mai deae după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Eeolame pe pagina a B-a c tele oăt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 218. Braşov, Joi 2 (14) Octomvre 1897.

se va stabili fără nici o înţelegere Interview cu Dr. Lueger. stări a oreat la D-vdstră obrăsnioia şi în­
fyVVVV\rWVVVvvvVVVVVVVVVVVVVVV‘.-.->«>»^. A i-^-l , VWS A i^-*-VV' > ^ A ' v » A '^^'*-* A '*'* > ^'* A ‘** VSA, * A ' VSA ^ AA * AAA * v » AAA ^ t ^"^'^** > *
ou Austria, numai de cătră dieta gâmfarea Jidanilor. Soii D-ta, oă în Un­
N o u a b o n a m e n t ungurdscă. Dăm, aicî în extenso interviewul garia nu se pdte căpăta nici o picătură de
Părerea acesta o numesce foia semnalat în numărul nostru de erî, vin, nioî un grăunte de grâu fără Jidani?
la,
vienesă confusă, căci i se pare ab­ ee l’a avut un colaborator al lui „Eu nu urăso pe Maghiari, ba am
Gazeta Transilvaniei surd a vorbi de afaceri comune, „Budapester Tageblatt“ cu Dr. Lueger. printre ei ohiar prieteni buni şi dragi
car! nu se tracteză în comun. Convorbirea a întrodus’o cola­ mie. Ddr stările de luorurl din Ungaria le
Cu 1 Octomvre 1897 st. v. Afacerile comune, cum sunt de­ boratorul cu întrebarea: decă pro- urăso şi urăsc slăbiciunea (! A cui? —
s’a deschis nou abonament la care terminate ac}!, se baseza, 4i „N. visoriul pactului economic va fi votat R. Gf. Tr.), oare tolerbză ast-fel de stări.
ce
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ fr. Presse“ esclusiv numai pe legea de Reicbsratb fără greutăţi? Şi Lue­ Şi pentru hatârul Jidanilor se tolerdză
torii fdiei nbstre. dela 1867 şi nu, cum se pretinde, ger 4ÎS0 • tdte. Şi la noi nu era altfel.. Ddr

Preţul afooBîaeBiesrataaOMSB pe sancţiunea pragmatică. Despre „Fără greutăţi la nici un oas nu. Şi noi am îndreptat lucrurile radioal. Nu
armată, despre afacerile esteridre, precum stau lucrurile aq|I, nici nu e sigur, orede, însă, ou tdte acestea, că eu-s mân-
Pentru Austro-Ungaria:
despre financele comune nu stă nicî
pe ia.:n. a.33. ....................................... 12 £L dâcă peste tot va fi votat Disposiţia spiri • oător de Jidani. O, nu, de loo! Noi voim
pe şese lia.33.1 S£L. un cuvânt în sancţiunea pragmatică. telor le noi este aşa, încât e anevoios a numai, oa Jidanii să nu fiă stăpâni peste
pe trei I33.33.Î .............................. 3 fi. Tote acestea le-a dedus pactul dea- aduce la îndeplinire oeva oe este în inte­ tdte; noi voim să fim stăpâni şi astăcjl şi
Pentru România şi străinătate: kist din cele doue cuvinte, că Un­ resul Ungariei. Şi dâoă voesoe cineva să suntem.
pe 13.33. a.33. .................... "IO fra,33.ci garia este „nedespărţit şi nedisolubil“ fiă cinstit, trebue să mărturisâscă, oâ Ma­ „Uită-te, posiţia oe mi-am eluptat’o în
pe şese lia.aa.1......................... 20 „ legată cu ţerile austriaco ghiarii pe (fi oe merge ne dau motive la o oraşul meu natal, o datoreso numai şi nu­
pe trei li3.ni . . . . . I O „
Decă înse s’ar admite, că Un­ astfel de disposiţiă a spiritelor. Destul de mai împrejurării, oă am fost oel dintâiC,
Abonarea se pote face mai uşor garia — cu provocare la sancţiunea supărăcios luoru, oă noi aiol trebue să ne care a dat espresie în mod verde, ou glas
prin mandate poştale. pragmatică şi la dreptul seu de le- spunem noi înşine, oă nu însemnăm apropa tare, relei disposiţiunii a spiritelor în con­
Administraţiunea gislaţiune independent — pdte se re- nimic în monarehie, âr din contră Ma­ tra abusurilor pomenite, dr mai ales şi în
„Gazetei Transilvaniei* . cundscă afaceri comune şi totuşi se ghiarii sunt tot şi tdte. Numai oeea-oe oontra preponderanţei Maghiarilor, ce de­
6
dispună asupra lor fără Austria, Maghiarii voesc, să întemplă în monarhia venea din (fi în di mai nesuportabilă .
K
/^yVYVYYYVYYVYVVYVVVYVYVVYVVVYYV\ aedsta după numita fdiă, n’ar în­ întrâgă. Şi încă oând ni-se faoe în fiă-oare La întrebarea: 6re desbinarea între
semna alta, decât ca Ungaria con­ 4i în mod tot mai îngâmfat să înţelegem, naţionalităţile din Austria !este ea aşa de
Se fierbe ceva în secret. stituţională ajută guvernului austriac oă suntem puşi la al doilea plan, cum o mare, încât e absolut esclus un compromis?
de a domni în Austria absolut. Aedsta fac Maghiarii! — Lueger răspunse:
o esplică aşa, că pe când Ungaria
Se fierbe ceva în secret. Ca tot- „Citesoe, te rog, numai (fiarele d-v6stră „Momentan nu se pdte gândi la un
dăuna, când s’a ivit eâte-o dificul­ şi-ar stabili ea însă şî, de sine stă­ oe şi cum scriu despre noi, oum se năpus- compromis. Apoi nu ve<jl oum merge la
tate mai mare în raporturile cu par­ tător, evota ei mai mică, pe atunci tesoe şovinismul maghiar asupra nostră în noi? Ddr, ddoă ne şi combatem ac}I unii
tea de dincolo a monarchiei, Ungurii Austria ar putd fi silită printr’o tdte (filele şi vatămă consoiinţa ndstră de pe alţii, va veni în urma urmelor timpul,
au sciut se profite câte ceva pentru simplă ordonanţă, pe basa §-lui 14 sine. Aedsta nu voim şi nu o mai vom unde vom fi siliţi să ne înţelegem. Oăol
a-şî întări posiţia predominantă, deja al constituţiei, se plătdscă cvota cea răbda mai departe. Yom apuoa orl-oe pri- nimio nu face pe adversarii oei mai ne-
de mult câştigată în monarchiă. mai mare. legiu spre a frînge aodstă preponderanţă a împăoaţl, să se apropie unii de alţii, oa
Printr’un astfel de procedeu nu
Aşa şi acum, basaţî pe ultimele Ungurilor, neîndreptăţită prin nimic şi ou simţămintele produse de nedreptatea în
evenimente cu visitele dela Buda­ numai că s’ar desavua însu-ş! pactul nimio şi a dobândi Austriei nbstre aoea oomun suferită. Bagă de sdmă, nimeni al­
dela 1867, oi pdte se se afle or! şi
pesta, cart au scos la ivâlă şi mai când, 4ice „N. fr. Presse", şi în Aus­ posiţie în monarchiă, oare ni-se cuvine tul nu o va faoe aodsta, deoât Ungurii,
mult acea preponderanţă politică a nouă. ddeă nu vor prioepe în scurtă vreme, că
Ungariei faţă cu încurcătura şi ne­ tria un parlament, care se facă, ase­ „Spune-mi, te rog, pe oe adecă se in- în sfârşit trebue să vorbdsoă altfel ou noi,
înţelegerile din Austria, politicianii menea posibil de-a se guverna ab­ temeieză înfumurarea fără mărgini a Ma­ şi oă şi aoolo lucrurile trebue să ia altă
solut şi în Ungaria.
din Pesta vor se profite chiar şi din- ghiarilor ? Noi plătim partea mai mare ă faţă. Pentru oe tolerdză Maghiarii peste tot
De ceea ce se tem Germanii
tr’o crisă, de care, cum stau acţî lu­ este, se vede clar, ca nu cumva în oheltuelilor comune; noi suportăm tdte aoeste stări de luorurl? Uite, desbinarea
crurile, uşor pdte fi atins dualismul. desaventagele economice ale învoelii; în dela noi e într’adevăr fdrte tristă cer­
adever se se petrdcă lucrul aşa şi,
E lucru firesc, că Ungurii caută ca se pdtă fi salvată politica cabi­ schimb însă noi suntem oei puşi în al doi­ tele de partid sunt destul de înăsprite ;
se profite cât mai mult de situaţia netului Badeni, se se ia refugiu la lea plan, dr Maghiarii se bucură de tote ddr astfel de alegeri, oa în Ungaria la noi
ce se presentă acum. Tot aşa de espedientul mai sus amintit. privilegiile. n’ar fi ou putinţă.
natural este înse, ca şi partea cea­ „Cum să nu producă o astfel de stare „Sourt şl cuprinzător, tot oe se petreoe
Ungurii se pregătesc pentru
laltă se prevină orî-ce eventualitate tdte eventualităţile şi se crede, că a lucrurilor sânge rău?! Nu, nu e de su­ în Ungaria, va avd drept efeot, oă parti­
păgubitdre, ce s’ar nasce din atitu­ ferit aodstă stare şi mai departe şi noi îi dele dela noi în urma urmelor se vor în­
M
dinea Ungurilor. audienţele lungi, ce le-a avut preşe­ vom pune capăt. Trdba nu va merge uşor truni laolaltă spre a se apăra în oomun .
dintele camerei Szilagyi şi Coloman
Ameninţarea oficiosului ungu­ Tisza la monarchul, stau în legătură şi va dura încă oâtă-va vreme pănă vom
resc pentru caşul, când legea privi- strînsă cu aceste pregătiri. ajunge la ţintă, ddr nu vom odihni pănă „Patria“ din Cernăuţi primesce din
t6re la prelungirea provisorică a pac­ Ce va eşi de aicî e greu de-a nu o vom ajunge. Şi spre acest scop ne Viena nrmătorea telegramă asupra delibe­
tului nu va pută fi votată în tdtă se prevedd. Se pdte înse, ca şi aicî va veni într’ajutor mărturisirea obştei, oă rărilor clubului parlamentar român din ca­
regula de cătră parlamentul central se se adeverdscă c^icala, că nu-i pen­ suntem în drept; oăol nedreptatea nu pdte mera vienesă:
din Yiena, n’a atins de astă-dată nu­ tru cine se pregătesce, ci pentru dăinui veolnio şi-şi găsesoe leaoul în mo­ In ultimele şedinţe ale clubului ro­
mai partidele din majoritate, ci chiar cine nimeresce. mentul, oând e recunoscută ca atare în mân s’a deliberat asupra postulatelor par­
şi pe Nemţii austriac! din minori­ tdte părţile. tidului, cari s’au şi formulat. Aoeste vor fi
tate şi pdte încă în mod mai sim- „Noi sperăm — continua Dr. Lueger înaintate prin comisiunea parlamentară a
ţibil. Congresul naţional bisericesc al — că în urma urmelor şi cei din Ungaria olubului. In şedinţele clubului român s’a
Organul partidei Nemţilor pro­ Metropoliei române gr. or. din Tran­ vor înţelege, că noi, oeştl d’aicl, ne aflăm disoutat asupra măsurilor, oe suut a se lua,
gresişti „N. fr. Prsse“ se miră de silvania s’a deschis astăcjl în Sibiiu. pe oalea cea drdptă de a slăbi oel puţin pentru a asigura Bucovinei retribuţiunl fa­
afirmarea oficiosului ungur, că Un­ După multă vreme se întemplă de desbinânle esistente, ddoă nu chiar a-le vorabile din fondul menit pentru înlăturarea
garia în cas, când n’ar pută se trac­ prima-dră, că acest congres se în- delătura ou totul. Ba eu chiar cred, oă a-ţl stărilor misere dm Bucovina causate prin
teze cu partea de dincolo a mo­ trunesce la terminul prescris în Sta­ fi priceput şi D-vdstră deja acest luoru, forţele elementare. S’a disoutat mai de­
narchiei în mod constituţional asupra tutul organic. Dorim, ca congresul ddoă n’ar fi jidanii la mijloc. In al oui in­ parte şi s’a preoisat atitudinea olubului ro­
afacerilor comune, îşî va regula ea despre lucrările căruia vom ţine în teres este tot oeea-ce se petrece în Unga­ mân faţă de propunerea deputatului bar.
însa-şî, de sine stătător, afacerile co­ curent pe cetitorii noştri, de rândul ria, ddcă nu spre folosul Jidanilor? Ea dă Dipauli.
mune, pe basa sancţiunei pragma­ acesta se desfaşure o activitate mai numai o ochire în ţdra D-tale şi spune-mi
e
tice. Acesta, 4i° numita fdiă, nu roditdre ca în periodul din urmă şi sincer, ddoă nu Jidanii domneso acolo?
însdmnă alta, decât că, decă nu va se corespundă astfel cât mai mult N’ai deoât să privescl la sdrtea, oe au Badeni felicitat de Ţarul JRusiei.
fi posibilă o înţelegere pe cale con­ marelor aşteptări, ce se pun în acest oreat’o Jidanii nemeşimei (G-entry) ma­ piarul polones „Ceas“ din Lemberg, or­
stituţională asupra cvotei, atunci ar­ corp representativ, chiămat în ren­ ghiară, adeoă sîmburele naţiunei maghiare, ganul personal al aotualului ministru-pre-
mata nu va înceta de-a fi comună dul întâiu a veghia asupra interese­ dr de ţărănime nici nu vorbim. Nemeşimea şedinte austriac, oomunică soirea, oă Ţarul
şi afacerile esteridre vor remând co­ lor de vieţă ale bisericelor şi sco- în cea mai mare parte a devenit fără avere Rusiei a felicitat pe Badeni din inoidentul
mune, ddr suma, ce are s’o contri- lelor române din întrega Metro- şi fără oăpătâiu şi se sbate în funcţiuni duelului, ce l’a avut ou deputatul Wolf
bue Ungaria la cheltuelile comune, poliă. miol, sdu în gdnă după ele. Şi de altfel ce asigurându-l de simpatia sa.