Page 2 - 1897-11
P. 2

Payma 2.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 248 -1897.


               Aceste  jurstărî  şi  întâmplări,  se       0 voce guvernamentală despre              preună pe fiii de deosebite limbi ai acestei pa-  bătoresce,  că  „îuoât  îi  vor  ierta  încă  pu­
          c}ice  mai  departe  în  scrisârea  din                                                    trie.  Dâr  acest  resultat  cu  greu  se  va  terile  spirituale  şi  fisice,  va  luora  şi  sa  va
          cestiune,  au  supărat  ădenc  pe  acei'                autonomia catolică.                pute  ajunge,  de  ore-ce  arohiereii  greoo-  sacrifica  neutru  ridioarea  vacjei  biserioe'  or-
          bărbaţi  de  stat  români,  cari  sunt             In  ajunul  întrunirei  congresului     oatoliol  protesteză  în  contra  oontoDirei  bi-  todoose  din  Bucovina,  pentru  nrosperarea
          amicii  triplei  alianţe,  şi  au  tăcut  im­  autonomie  al  catolicilor,  foia  guver­   serioei  lor  în  Autonomiă.  Ore  posibil  este  şi,  inst’tuţiunilor  filantropioe,  oulturale  şi  con­
          posibil  lui  Sturdza,  de-a  apăra  o       namentală  „Peşti  Naplâ“  publică  un        ddcă  e  posibil,  ore  consult  este  a  face  cu  fesionale,  pentru  bunăstarea  iubitului  său
          astfel  de  politică  faţă  cu  contrarii    prim  articul,  care  aruncă  fdrte  multă    forţa  aedstă  fusionare?  Este  6re  motiv,  de-a  cler,  pentru  luminarea  ponorului  nostru  şi
          ei.  De  cum-va  însă  Sturdza  ar  fi  si­  lumină  asupra  modului,  cum  înţeleg        se da prin ssta ocasiune la nouă frecări?"   pentru  susţinerea  şi  întărirea  probatelor
          lit  să  se  retragă,  ca  să  pâtă  să  apere   cercurile  guvernamentale  unguresc!           „Peşti  Naplo"  termină  avertizând  pe  8imţeraiute  patriotice  în  iuimele  clerului  şi
          în  parlament  politica  sa  de  naţiona­    o autonomiă a bisericei catolice.             ai  săi,  ca  nu  oum-va  să  se  lase  ademeniţi  ale  dieoesauilor".  Disoursul  şi-1  termină
          litate  în  contra  învinuirilor  ridicate         Fdia  ungurâscă  face  amintire  şi     de  concesiunile  făcute  pănă  aoum  de  Papa,  prin  urări  la  adresa  Maiestăţii  Sale,  oare
          asupră-i  cu  t6tă  francheţa,  atunci       de  biserica  română  unită,  de  inte­       oreejând  onm-va,  oă  ar  sta  faţă  în  faţă  ou  nu  şl-a  uitat  de  a-i  trimite  felicitări  diu
          abia  se  va  mai  găsi  un  al  doilea      resele  ce  le-ar  avâ  „statul  naţional     o  direcţiune  mai  liberală  din  partea  biseri-  incidentul acestei aniservărl.
          ministru-preşedinte  român,  care  în        maghiar"  prin  o  eventuală  fasionare       canilor.  In  fine  ameninţă,  că  orl-oare  ar  fi   Corul  „Academiei  Ortodoxe",  oare  a
          cestiunea  naţionalităţilor  ar  observa     a  ei  în  organismul  bisericei  catolice,   resultatul  oongresului  de-acum,  autonomia  eseoutat  la  intrarea  I.  P.  S.  Sale  „imnul
          o  atitudine  atât  de  modesta  şi  re-     şi  de  monstruosa  ideiă  a  unei  fasio-    oatolioă  nu  va  avâ  nici  o  valdre  înainte  festiv"  a  eseoutat  după  vorbirea  aoâsta
          servată,  cum/  a  făcut’o  întot-dâuna      nărî  prin  forţă.  Reasumăm  cuprinsul       de-a  fi  înartioulată  în  lege  din  partea  par­  „imnul poporal".
          Sturdza.                                     acestui  caracteristic  articul  în  urmă-    lamentului  maghiar,  care  ia  rândul  său  va    Au  urmat  apoi  reoepţiunile  daputaţiu-
               „Atunci  înse"  —  se  c}ice  ver­      târele:                                      sci ce sd facă.                               nilor  venite  dela  ţâră,  pentru  de  a  preda,
         bal  în  scrisâre  —  „vor  trebui,  decă                                                                                                conform  obiceiului  strămoşeso,  iubilantului
                                                          „Peşti  Naplo"  vorbesee  mai  întâi  de  ela­
         nu  politicii,  totuşi  generalii  Austro-                                                                                               pâue  şi  sare.  Printre  acestea  era  şi  depu-
                                                       boratul  oongresului  din  1870—71  şi  cjioe,  oă   Jubileul Metropolitului
          Ungariei   să   se   lamurâscă     într’un                                                                                              taţiunes  oraşului  Câmpulung,  care  a  pre­
                                                       acel  elaborat  n’a  fost  alt-oeva,  decât  o  încer­
         timp  pdte  nu  depărtat  asupra  deo-                                                                  Ciupercoyici.                    dat  I.  P.  S.  Sale  diploma  de  oive  onorar
                                                       care  de-a  confisoa  tote  drepturile  statului  îo
         sebirei  între  o  mobilisare  conformă                                                                                                  şi  deputaţiunea  bisericei  din  Straja,  con­
                                                       eesfciunl  de-ale  bisericei  în  favorul  unei  oor-   Dummeoa  treoută,  în  26  Ootomvre  v.
         alianţei  germano-austriace,  decă  Ro­                                                                                                  dusă  de  d-1  parooh  D'mitrie  Dan,  oare  pe
                                                       poraţiunt  bisericesol.  „Mare  noroo",  dme,  (7  Novembre  n.)  s’a  serbat  în  Cernăuţi  ju­
         mânia  în  alăturare  la  ea  se  va  pre­                                                                                               lângă  pânea  şi  sarea  alegorică,  a  nredat
                                                       „că  consoiinţa  de  drept  de  stat  a  împe-  bileul  de  BO  de  ani  dela  cbierotonia  întru
         găti  de  bătaiă  în  contra  Rusiei,  şi  în­                                                                                           I.  P.  S.  Sale  un  esemplar  legat  în  lux  din
                                                       decat  ajungerea  la  putere  de  drept  a  ela­  preot  a  I.  P.  S.  S:  părintelui  Metropolă
         tre  o  mobilisare,  decă  se  va  pre­                                                                                                  monografia  D-sale  „Comuna  Straja"  dedi­
                                                       boratului din 1870—71". I                    Arcadie Ciupercovicl.
         găti  la  luptă  in  contra  Austro-Ung  ar  iei,                                                                                        cată  L  P,  S,  Sale  din  incidentul  aoeatui
                                                            Spune  după  acestea  foia  ungurâscă,        Serbările  acestei  festivităţi  au  fost
         Retragerea  lui  Sturdza  în  împreju­                                                                                                   iubileu.
                                                       că  şi  încercările  de  astăcjl  pentru  autonomiă  imposante.  Privitor  la  decurgerea  lor,  es-
         rările  de  faţă  ar  deschide  erâşî  calea                                                                                                  Alocuţiunea  deputaţiuuei  bisericei  ar-
                                                       au  aceleaşi  tendinţe,  ca  şi  oele  dela  1870  tragem  din  organul  român  bucovinean  ur­
         influinţei  rusescî,  nu  numai  în  Mace­
                                                      —71.  Se  asigură  din  isvâre  ofioidse,  oă  mătorele :                                   mâno-orientale  din  întrâga  ţâră,  rostită  prin
         donia  şi  în  Balcani,  ci  şi  la  Dună­                                                                                               d-1  Varteres  cav.  da  Pruncul  a  fost  f6rte
                                                      între  Papa  şi  guvern  s’ar  fi  făout  o  în­    Sâmbătă  sera  b  fost  serviciul  divin
         rea  de  jos  şi  pe  ambele  laturi  ale                                                                                                căldurâsft,  aooentuând  simpatiile  împrumu­
                                                       voire  în  sensul,  .ca  drepturile  preaînalte  ou  litiă  în  catedrala  pompos  decorată,  ou
         Carpaţilor".                                                                                                                             tate  şi  sortea  oomună  a  creştinilor  români
                              *                        ale  regelui  maghiar,  pe  oarl  congresul  dela  flori  şi  steaguri  (esolusiv  bucovinene  şi
                                                       1S70  a  voit  să  !e  confisee  în  favorul  au­  împerătesol.)  Duminecă  a  avut  loc  în  cate­  şi armeni din pământul Bucovinei.
               Pe  două  colâne  lungi,  „Pester
                                                      tonomiei,  să  le  lase  neatinse,  ba  curia  po­  drală servioiul divin festiv, la care afosh oon-   După  terminarea  reoepţiuuilor  s’a  îm­
         Lloyd"  se  încârcă  a  răspunde  la  în­
                                                       porală  s’a  învoit  şi  ou  modul  oum  s’a  prac­  dus  I.  P.  S.  Sa  de  o  deputaţiune  din  cler   prăştiat  lmnea  adunată.  La  I.  P.  S.  Sa  a
         vinuirile,  ce  se  fac  în  scrisorea  de
                                                      ticat  pănă  acum  acele  drepturi,  ca  adecă  şi  mireni.  La  acest  servioiQ  au  luat  parte,   avut  loo  o  masă  familiară,  âr  la  I,  P.  O,
         mai  sus  guvernului  unguresc,  că  per­
                                                       numirea  episcopilor,  prelaţilor,  abaţilor  şi  pe  lângă  număroşî  preoţi  veniţi  din  tote   Sa  d-1  Arohimandrit  şi  vicar  general  Dr.  de
         secută  pe  Români;  se  încârcă  mai
                                                       oanoniciior  să  se  întâmple  numai  pe  lângă  părţile  ţării  şi  presidenbul  ţării,  dimpreună   Eepta,  o  masă,  la  oare  au  luat  parte  preoţi
         departe  a  lua  în  apărare  pe  Jeszen-
                                                       oontrasemnatura  miniştrilor.  Decă-i  ade­  ou  toţi  consilierii  guverniall,  oomitetul  ţării   din  archidiecasă.  După  masă  s’au  întrunit
         szky  şi  pres3a  ungurescă  pentru  a
                                                       vărat  acâsta,  (fi   f 01a   guvernului,  atunoî  în  frunt8  ou  d-1  Br.  Mustatza,  primarul  şi   preoţii  la  o  sfătuire  oonfidentială  în  ces­
                                                                        00
         ajunge  la  conclusiunea,  că  statul
                                                       in  adevăr  o  grea  petră  ar  fi  delăturată  din  vice-primarul  Cernăuţilor,  consulul  român  iunea  înfiinţării  unei  asociaţiunl  preoţescl,
         unguresc  n’are  nici  un  motiv  de-a
                                                      calea  oe  duoe  la  autonomiă.  „Dâr  asta  încă  şi  rusesc,  precum  şi  căpeteniile  tuturor  er  sâra  a  avut  loo  o  petrecere  a  societăţii
         schimba  ceva  din  politica  actuală,
                                                      nici  pe  departe  nu  este  de-ajuns,  îjDâoă  sta­  ofioiilor,  patronii  bisericesol  şi  deputaţiu-  „Lumina".
         ce  o  portă  faţă  cu  naţionalităţile,  şi
                                                      tul  maghiar"  ar  lăsa  fundaţiuuile  oatolioe  niior  venite  dela  ţâră.  Predica  festivă  a
         nu  se  sfiesce  a  esprima  aşteptarea,
                                                      şi  instrucţiunea  din  tote  seBlele  medii  şi  rostit-o  în  limba  română  şi  rutână  d-1  pre­
         ca  şi  cercurile  cele  mai  competente                                                                                                          Spania şi insula Cuba.
                                                      elementare,  cari  nu  sunt  înfiinţate  şi  sus­  dicator  catedral  şi  asarch  Procopovicl,  după
         în  România  trebue  să  consimtă  cu
                                                      ţinute  de  stat,  în  mâna  unei  comoraţiunl,  care  s’a  servit  doosologia.  De  remeroat  e
         acea  politică,  ce  o  face  ministrul-                                                                                                      Noul  guvern  spaniol,  ou  tote  că  e
                                                      oare  după  oum  se  pote  prevadă,  în-tot-  ordinea  esemplară,,  oave  a  domnit  în  de­
         preşedinte  unguresc  prin  secţiunea                                                                                                    dispus  să  satisfacă  cererile  Cubanilor  în  nri-
                                                      deuna  are  să  hă  oatolicâ,  atunci  s’ar  orea  oursul  întregului  servioiu,  ceea  ce  constitue
         condusă  de  consilierul  ministerial                                                                                                    vioţa  administraţ’unii  insulei  lor,  întâmpină
                                                      o  stare  de  lucruri,  care  întru  nimio  n’ar  fi  un merit deosebit al arangiatorilor.  seriose dificultăţi.
         Jeszenszky.
                                                      mai bună ca cea oreâtă prin oonoordat.              După  servioiu  au  urmat  recepţiunile
              Piarul  jidano-maghiar  debiteza                                                                                                         Greutăţile  nu  vin  atâta  din  cauza
                                                            Oa  dovadă  să  provocă  foia  maghiară  în  reşedinţă.  Mai  înainte  a  primit.  I.  P.  S.   Cubei.  Deşi  o  parte  din  Cubaul,  îndîrjifct
         din  nou  cu  cunoscutele  sale  clişeurl,
                                                      la  autonomia  catolioilor  din  Ardeal,  făoend  Sa  pe  presidentul  ţării,  care  a  felicitat  pe
         (jicend,  că  legea  de  naţionalitate  nu                                                                                               peste  măgu-ă  de  suferinţele  ce-au  îndurat,
                                                      alusiune  la  caşul  cu  suspendarea  profeso­  iubilontul  în  numele  Maj.  Sale  împăratului.
         se  pdte  interpreta  aşa,  ca  Români­                                                                                                  nn  vor  să  audă  de  reformele  promisa  de
                                                      rului  Paal  dela  Braşov,  oare  fiind-că  a  Au  urmat  apoi  recepţiunile  diferitelor  oor-
         lor  să  li  se  creeze  o  posiţiune  deo­                                                                                              guvernul  spaniol  şi  împing  la  continuarea
                                                      ignorat   oâsătoria   bisorioesoă,   inmatriou-  poraţiunî,  âr  la  orele  1  d  a.  a  avut  loo  în
         sebită  naţională,  der  guvernul  un­                                                                                                  revoltei,  Brnenii  serioşi  diu  Cuba  se  arată
                                                      lându-se  numai  la  forul  civil,  este  espus  sala  sinodală  recepţiunea  festivă  a  oierului
         guresc  e  gata  a  ţine  semă  în  fiă-care                                                                                             disnuşî  spre  împăcare.  Preşedintele  parti­
                                                      după  foia  guvernului,  „unei  persecuţiunl  şi  mirenilor  Archidiecesei.  Sala  era  înde-
         cas  concret  de  „gravaminele  îndrep­                                                                                                 dului  autonomist  a  şi  intrat,  ou  aproba­
                                                      atât  de  neomenose,  care  ar  fi  vredmoă  de  suită  de  representanţii  veniţi  din  tdte  păr­
         tăţite"  ale  Românilor,  cari  nu  stau                                                                                                rea  unanimităţii  partidului,  în  tratări  cu
                                                      evul mediu". Apoi continuă astfel:            ţile,  âr  galeria  ocupată  de  public  ales,  mai
         în contra-cjicere cu legea etc. etc.                                                                                                    mareşalul  BUnoo,  noul  comandant  militar
                                                            „Un  singur  resultat  însemnat  am  pute  ales dame în toalete străluoitore.
              Nu  ne  iârtă  spaţiul  de-a  intra                                                                                                al  insulei,  pentru  a  fixa  modalităţile  aoor-
                                                      atribui  autonomiei  catolice,  care  şi  din      La  reoepţiune  a  cetit  d-1  br.  Mustatza
         astăcjî   în   amănuntele     espunerilor                                                                                               dării reformelor.
                                                      punct  de  vedere  al  stalului  ar  pute  fi  salutat  românesoe  şi  d-1  vioar  general  Dr.  de  Repta
         foiei  pestane,  care  nu  se  pdte  des-                                                                                                     In  Coba  ar  merge  deci  treburile.  Dâr
                                                      cu  bucuria:  decă  prin  contopirea  Românilor  rutenesce  adresa  omagială,  acoperită  de
         băra  nici  când  e  vorba  de  „interesele                                                                                             Statele-Unite  fao  dificultăţi.  Represeotantul
                                                      grcco-catolid  în  cercul  de  autonomiă  unitar  mii  de  subscrieri.  I.  P.  S.  Sa  a  oetit  ro­
         triplei  alianţe"  de  iimbagiul  ei  în­                                                                                                or  Ia  Madrid  tine  ou  orî-oe  preţ  oa  gu­
                                                      din Ungaria s’ar pute întări legăturile, ce îm-  mânesoe  un  frumos  răspuns,  asigurând  săr-
         gâmfat şi pervers.                                                                                                                      vernul  spaniol  să  aibă  aerul  a  lucra  după
                                                                                                                                                 îndemnul  republioei  americane.  Pe  de  altă
                                                                                                                                                 parte,  6menl  însemnaţi,  cum  e  d-1  Taylor,
        văd  în  partea  oea  mai  mare  grăniţerl,  des­  noştri  va  merge  în  Ungaria  oontra  Sârbi­  tregei  revolufiuni  dovecjl  rare  de  bravură   l’ost  ambasador  al  Statalor-Unlt9  la  Ma­
        pre  ale  căror  sentimente  bune,  fidelitate  şi  lor.  Dechiăraţiunea  bătrânilor  de  mai  sus  şi  alipire  cătră  tron,  şi  ca  dovadă  splen   drid,  fao  propagandă  oontra  împăcărei  Cu­
        devotament  cătră  împăratul  au  convicţiune  a  făcut  o  impresiune  plăcută  asupra  colo­  didă  pentru  acesta  pdte  servi  în  tote  tim­  manilor  cu  patria-mamă,  susţinând,  oă  re­
         deplină".                                    nelului  de  naţiune  sârb,  şi  îutorcându-se  purile  medalia  de  aur,  conferită  la  1851  de   formele  promise  de  guvernul  spaniol  nu
                                                                     s
              Răposatul  Grigorie  Moisil,  pe  atunoî   cătră  mine  a  4’   să  spun  mulţămita  sa  bă­  oătră  Maj.  Sa  împăratul  Franoisc  Iosif  I   au  nici  o  v»16re  şi  oă  singura  soluţiune  e
        preot  în  Borgo-Tiha,  mai  târcfiu  Vioar   trânilor pentru acea leală deohiâraţiune".   regimentului  II  de  graniţă  românesc  din   amestecul Statelor-Unite în Cuba.
        foraneu  episoopeso  în  Năsăud  —  bărbat         Din  cele  espuse  pănă  aci,  se  pâte   Nâsăud,  oa  mulţămitâ  şi  oa  răsplată  pentru   Şi  opiniunea  publioă  din  republica
        forte  vrednic  şi  cu  multe  merite  pentru  ţi­  vede,  între  oe  împrejurări  grele  şi  în  oe   fidelitatea  neclintită  cătră  tron  şi  pentru   nord-americaoă  continuă  a  fi  îndîrjită  con­
        nutul  nostru,  —  a  fost  de  faţă  la  aduosrea  stare  critică  se  aflau  regimentele  grăn'ţe-   constanţa  admirabilă  între  orl-ee  suferinţe,   tra  Spaniei,  oa  şi  oum  ar  vrea  să  împingă
        dela  10  Iulie,  despre  care  el  în  autobio­  resol  române,  şi  în  special  regimentul  nos­  dovedite  din  partea  batalionului  prim  al   ucrurile  la  estrem.  Asupra  inteoţiunilor
        grafia*)  sa  scrie  următorele:  „In  luna  lui  tru  năsăudean,  înainte  de  izbucnirea  revo-   aoelui  regiment,  la  drapelul  cărui  batalion  Statelor-Unite  nu  se  va  sci  însă  nimio  po-
        Iubu  a  fost  şi  îu  Nâsăud  adunarea  grăni-   luţiunei.  Işt  pdte  orl-oine  închipui,  ce  si-   a  şi  fost  legată  medalia  memorabilă.  Ţi­  sitiv  pănă  nu  se  va  vedea  Mesajul  preşe­
        ţerilor  spre  a  compune  o  suplică  la  împă-'   tuaţiă anevoiosă li-s’a  oreat bravilor grăniţerl   nuta  marţială  şi  demnă  a  acestui  batalion  dintelui  Mao-Kinley  oătră  corpurile  legiui-
        râtul,  despre  greutăţile  oe-i  apasă.  La   prin  faptul,  că,  pănă  când  împăratul  apela   va  rămânâ  în  istoria  poporului  nostru  pen­  târe;  îo  acest  Mesaj  se  va  vorbi  neapărat
        acâstă  adunare  am  participat  şi  eu.  E  de  la  credinţa  şi  fidelitatea  lor  cătră  tron,  pănă   tru  tot-dâuna  ca  o  pildă  de  vitejiă  şi  con­  şi despre Cuba.
        însemnat,  că  la  împrăştierea  adunărei  mai  atunci  ministerul  ungureso  punea  totul  în   stanţă, admirată obiar şi de contrari.       Mari  greatăţl  îl  mai  aştâptă  pe  gu­
        mulţi  veterani  s’au  declarat  înaintea  oolo-  m'şoare,  pentru  de  a-i  porni  contra  Sârbi­  Intr’o  schiţă  istorică  separată,  pe  care  vernul  spaniol  şi  din  parcea  generalului
        nelului  B.  Iovici,  oă  fiii  lor  nu  se  vor  bate   lor  şi  a  Croaţilor,  adecă  pentru  a-i  folosi   voiâ  publica-o  în  curând,  mă  voiii  înoeroa   Veyler,  fostul  comandant  al  Cubei.  La  ple-
        contra  fraţilor  să  grăniţerl  din  Bănat,  Sla­  oa  un  mijloo  spre  ajungerea  scopurilor  lor.   să  arăt,  cum  batalionul  prim  al  regimentu­  oare,  generalul  Weyler  a  roşit  la  Havana
                                                                                                                                                                           &
        vonia  şi  Croaţia,  pentru-că  între  aceştia  şi  Grăniţerii  însă,  consoii  de  datorinţele  lor,   lui  grămţereso  năsăudean  s’a  făcut  vredmo  un  discurs  forte  îndrăsa ţ,  oritioâud  ou
        revoluţionarii  unguri  oe  înoepuse  resbelui  ou  o  demnitate  rară,  ou  o  abnegaţiune  ui-   de  decoraţiunea,  ca  şi  care,  de  când  esistă  mare  asprime  politioa  oubană  a  guvernului.
        civil, şi era vorba, că un batalion de ai     mitore  şi  ou  vitejiă  străluoită  au  soiut  să   armata  imperiului  babsburgic,  alt  stindard,  Se aşteptă ou . mure uerăbare întoroerea ge­
                                                      se  ţină,  ca  în  tot-deuna,  aşa  şi  acum,  la   afară de al nostru n’a purtat.         neralului  în  Spama.  Pană  atunci,  oiroulă
              *) Se află în posesiunea Aiului său Dr. Con­  culmea  ohiămărei  lor.  Regimentul  nostru   JSăsdud, Ootomvre 1897.                zvonurile  ode  mai  ouriose.  Unii  spun,  că
        stantin Moisil, profesor gimn, în Năsăud.     năsăudean  în  specie  a  dat  în  deoursul  în-                          Yirgil Şotropa.  generalul ara de gând să întemeieze un
   1   2   3   4   5   6   7