Page 7 - 1897-11
P. 7
Nr. 244—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
jire supraveghea lucrările comune Osn Bucovina. va putâ d-sa încredinţa la sfârşitul anului. şi eu ve trimet pre voi; mergeţi în
lor şi ale şcâlelor. In fiă-care stat Societatea trebue să fiă solidă, âră nu pă t6tă lumea, propagaţi evangelia în
— Octomvre, 1897.
se află un comitet al instrucţiunei tată. Consistoriul îi dă ajutor şi banii să tâtă lumea; şi âră-şî mergând învă
publice, în frunte cu un inspector Societatea cantorilor gr. or. Am pri se mătrăşâscă ! ţaţi t6te nemurile; voi sunteţi lu
suprem. Comitetul acesta suprave- mit raportul societăţii cantorale „Lumina“ Scopul societăţii este formarea de so mina lumei!“ Aşa-der cel dintâiQ
pe anii 1891—1897 şi m’am bucurat ne
ghieză asupra comunelor şi a şcole- cietăţi şi coruri prin oraşe şi sate. Câte lucru al apostoliei, şi acuma al preo
lor, ca acestea se ţină şi se împîi- spus de mult, vădându-1 odată tipărit. Am cabinete de lectură, societăţi şi oorurî s’au ţiei; era acela, de a învăţa şi a lu
nâscă acurat disposiţiunile legei. In aruncat o privire printr’ensul, dâr am aflat, format? Deci prin ce s’a avântat „Lu mina. Apostolii şi următorii lor adânc
fiă-care comună se află senate şco- că-i defectuos, fals şi tendenţios. mina" pe „arena corespunZStore", prin ce pătrunşi de acea înaltă datoriă a
lastice, cari sunt autoritate nemijlo In raport se spune, că societatea a şi a „cucerit ea stima şi iubirea naţiunei?! .“ chiămărei lor, au lucrat din totă
cită a şcblelor. ţinut două adunări generale. Nu-i adevă Cam de-odatâ şl-a început societatea acti inima întru împlinirea acestei dato
rat: ea a ţinut numai o adunare generală vitatea sa seriosă cu un picnic şi încă la rie, care este cea mai principală.
O treime din membrii senatu
extra-ordinară trei săptămâni după consti cine!... Apropos, de ce s’a ţinut aduna
lui şcolastic în fiă-care an cade sub Apostolii, pe cari Mântuitorul
tuirea ei, atunci, când a demisionat d-1 rea generală într’o Duminecă? Ca să nu îi chiămâ la acestă grea misiune,
nouă alegere. In oraşele mai mari
Halip. De atunci timp de 6 ani n’a ţinut potă cantorii de pe la sate şi celelalte deveniră susţiitorii şi predicatorii re-
sunt mai multe senate şcolastice,
alta. D-1 Al. Julinschi, care a plătit altuia oraşe lua parte la dânsa?... ligiunei creştine, ai acelei religiunî,
cari înse sunt subordinate comitete
10 fi. din munca societăţii, ca să i facă ra Fior Carp.
lor şcolastice ale instrucţiunei pu care pogorându-să din ceriu, cuprinde
portul după placul său, vrea să îmbete lu întreg pe om cu îndoita sa natură,
blice, fiind împărţite în cercuri anu
mea cu apă rece şi cu neadevărul tipărit.
mite. Membrii şcolastic] în cj' Datoria preotului în "biserică şi în atât fisică, cât şi spirituală. Aceşti
ua
Se mai spune, că, Lumina a avut un
aceea, în care sunt ocupaţi ori în doi-spre-Zece apostoli der, trimişi
„cabinet de cetire" unde? „cele mai folo- societate.
credinţaţi cu împlinirea unor agende fiind, urmând esemplul Mântuitorului
u
sitore gazete „literare : carl-s, „musicale":
oficiose şcolastice capătă diurnă. „Voi sunteţi sarea pământului: Isus, schimbară în scurt timp, prin
carl-s? „economice": cari-s? de ce nu se de se va strica sarea, cu ce propagarea evangeliei, starea morală
Drepturile şi datorinţele senate 11
numesc pe nume? de ce nu se amintesce, se va săra? a omenirei decăZute; distrugând tote
lor şcolastice sunt: A. alege învăţă
cât au costat ele ? ori pote nu-i iertat, ca (Mateiu V., 13). erorile cele rătăcite şi înrădăcinate;
torii, a lega cu ei contract, şi pen
să scie acâsta nimeni? Frumos lucru!... I. şi stabiliră cultul cel mai înalt şi
tru anii serviţi a - l e da testimonii şi : 1
Pe pagina 7, unde e vorba de starea t"' » : ' » • r"' V' ‘ . ! .’ i
adeverinţe, er în cas de lipsă a-i Biserica, ca un aşecjăment de alte sânte lucrări, cari fiind demne
cassei societăţii, se arată, ce venite a avut şi cuvenite gloriei celui Prea înalt,
delătura din oficiu. In fiă-care an mare menire în lume, ca o societate
ea pe aceşti ani (dela 1891—1897) şi ce conduce pe om la virtute şi la ade
şcolastic a visita şcâlele şi a con bine regulată, înzestrată cu mijlâ-
spese s’au făcut, dâră de ce nu se spune, văratul scop pentru care s’a creat.
trola, dăcă toţi şcolarii sunt prove- cele necesare pentru a se păstori şi
pe ce s’au făcut spesele respective, nu Acesta fuse o nouă creaţiune,
fiuţî cu cărţi şi alte rechisite nece a lucra în sînul omenimei, după sco
cum-va ca să nu fiă domnul cu musca pe creaţiunea morală a universului prin
sare la învăţământ. In fiă-care lună pul cu care întemeietorul ei Isus
căciulă prins cu ocaua mică? Cantorii gr. legile şi instituţiunele cele mai con
a esamina ordinea şi disciplina, pro Christos a înfiinţata» pe pământ, ur-
or. sciu, că în cassa societăţii ar trebui să forme cu trebuinţele fisice şi spiri
gresul şi purtarea morală a şcolari meză se-şî aibă organele ei, prin
fiă cel puţin 6 — 700 fi., er nu numai 416 tuale ale omului basate pe religiune.
lor. Senatul şcolastic statoresce, că cari ea trebue se lucreze şi se fie
fi. 46 cr, Unde-s banii ? Cum de au putut Omul se nasce în lume cu ple
ce fel de cărţi sunt a se folosi la representată în lume, cari se exe
ei să fiă înstrăinaţi fără de soirea comi care spre rău şi lipsit de orî-ce cu-
învăţământ. Au mare grijă ca să nu cute tote mijlâcele date ei pentru
tetului ? noscinţă, cresce şi trăesce în întu-
se tolosâscă astfel de cărţi, cari fa- luminarea şi îndreptarea morală a
Pe de-o parte lipsesc banii din cassă, nerec ca întriun element al său, decâ
vorisâză ore cărei confesiuni în mod âmenilor.
pe de altă parte se înscrie d 1 Julinschi nu are povăţuitorî şi învăţători, cari
deosebit, îngrijesce, ca în fiă-care (ţi Aceste orcane, alese din mem
■'a membru fundator, dâr banii nu i-a plă să-i împărtăşescă ideile unei vieţi
să cetâscă câte-o strofă din biblie, brele bisericei în general, au fost şi
tit, ci s’a obligat — după cum spun o mai morale şi să-i descopere cunos-
îngrijesce, ca şcâlele să fiă provă- vor fi tot deuna în societate pănă
sâmă — sâ-i plătâscă dela 1898, adecă — cinţa de sine şi de chiămarea sa în
(ţute cu tote uneltele şi recvisitele când va esista biserica pe păment.
după cum spune Românul — la pascile societate. In acesta stare şi ÎDgrijire
necesare la învăţământ, dâcă âre-carî Scopul acestei societăţi înse, fiind
cailor. Dâr bine că i membru fundator şi der de a nu rămâne fiu al întunere-
lipsesc seu s’au scos din us, atunci mare şi înalt, şi cerând âre-carî ca
bine, că au cetit omenii despre acâsta în cului, omul pănă la altă educaţiune,
pe spesele comunei le câştigă. La lităţi particulare şi demne, precum
raportul tipărit. Mai departe frământeşî pe care, or! are fericirea de a o do
începutul anului şcolastic cumpără şi esemple de o viâţă sântă, caută
alţii creerii... bândi, ori nu, se aduce în biserică,
tote cărţile necesare, le împarte şco a ave şi lucrători aleşi anume spre
Intre membrii activi sunt număraţi pentru a se face fiu al luminei şi a
larilor, pe cari însă părinţii sunt da acest lucru în biserică. Aceşti lucră
şi de aceia, cari nu s conscii despre aceea, se forma un demn şi folositor mem
tori a-le plăti. Cei săraci capătă tori der, aceste organe ale ei, sunt
că ar fi fost ore-când atarl membrii. Ei din bru al societăţii.
cărţi etc. cumpărate pe spesele co personele, ce compun clasa biseri-
contră se simt atacaţi, atribuindu-li-se epi Dâr cum câştigă o ast-fel de
munale. câscă, adică clerul în general, aşa
tetul acesta pe nedreptul. crescere şi formare? Prin învăţătura
Din acestea şi alte multe fru- numit dela chiămarea sa în societate.
Cantorii gr. or. de pe la ţâră pre religiunei şi prin esemple, cari i-o
mose întocmiri şi disposiţiunî ve Serviciul clerului în general este
tind dela comitetul cel nou, ca să câră fac bine primită şi folositâre. Şi
dem, că causa educaţiunei şi instruc aşa de înalt şi mântuitor, precum
dela d 1 Julinschi pentru întrebuinţarea în cine sunt chiămaţî a i-o propune şi
ţiunei publice a statelor unite în este şi scopul bisericei: este acela
interesul său propriu a mobiliarului socie a i-o comunica în tâtă întinderea ei
America e forte desvoltată. Nici nu de ministru sâu împreună lucrător
tăţii prin mai mulţi ani o despăgubire de şi în modul cel mai înduplicător şi
aflăm în America în alt loc aseme al lui Dumnecjeu, de preot al lui
vre-o 200 fi. Ei mai sperâză, că d-1 Te mai producător de fructele dorite?
nea şcolelor din statele unite. Bra DumneZeu, mijlocitor între ceriu şi
leaga, dâcă ţinea la ambiţia sa va reforma Păstorii, şi numai păstorii bisericei
silia încă acum de vre-o câţi-va ani omenire.
comitetul, că va elimina pe d-1 Julinschi, pot şi datoresc a, face acesta.
a început a se organisa în privinţa Care este aşa der servirea apos
care a causat atât de multă stricăciune Datoria preoţilor este de a în
instrucţiunei publice. Salarul învăţă tolică demnă tuturor păstorilor şi
societăţii, din sînul ei, pentru-că ei nu mai văţa pe omeni cunoscinţa şi a-le în-
torilor dela oraşe e; 700—900 fi., îndatoririle pentru cler în general?
au încredere într’ânsul. Dâcă d-nul Teleaga sufla frica de DumneZeu; ei sunt
la sate 400—600 fi. Invăţătoresele
nu va face acâsta, atunci îl asigură ei, că Mântuitorul Isus Christos pregă singurii chiămaţî a lumina pe âmenî
sunt în număr mai mare, decât în numai forte puţini cantori din districtul tind pe învăţăceii sei la servirea apos
văţătorii. cu adevărurile credinţei, a-le însufla
Şiretului, Rădăuţului, Sucevei şi al Câmpu tolică şi arătându-le lucrul servirei dragostea creştină şi a desvolta sim
— Sianle — lungului se vor înscrie la societatea aceea, lor în propagarea evangeliei şi în ţul religios, care face pe om blând
şi că şi cei ce s’au înscris, numai puţini vor tinderea bisericei sale, le Zise: „Pre- şi sociabil; într’un cuvânt datoria
solvi tacsa de membrii: despre acâsta se cum m’a trimis pe mine părintele, lor este a pregăti pe âmenî de-a fi
Cei-ce vorbiau şi se înţelegeau într’o limbă în păduri şi se făcea vânător. Carnea crudă mestecă cu dinţii lor carnea cea crudă bătăci tot mai mult. Stăpânia asupra fia
o apucau într’o parte, alţii ce vorbiau a fiarălor sălbatice îi potolia fâmea, âră aşa de uşor cum mestecăm noi carnea cea rălor codrului îl face pe densul tot mai cu-
altă limbă se duceau în altă parte, alţii din ciolanele cele vârtâse îşi făcea fel de fiartă. răjos şi mai sumeţ. El uşor se deprinde
ârăşl în a treia parte, aşa că cu câte limbi fel de unelte ori arme. Cu pielea jupită de a-’şl îndrepta armele şi împotriva paclnici-
’i-a pedepsit Dumnedeu pe omenii aceia, pe sălbătăciml îşi învălia trupul, bucurân- lor lucrători de pământ, ca să iâe dela
Urmările vânatului.
în atâtea părţi ale pământului s’au împrăş du-se, că şi-a putut face aşa de lesne îm dânşii cele de lipsă pentru trai îi ori alte
tiat ei. Venind după aceea în locuri cu brăcăminte atât de caldă împotriva aspri- Traiul cel atât de nestatornic şi de lucruri trebuinciâse. Vânătorul sălbatic mai
totul nouă, unii dintr’ânşii trăiau cu vâna mei timpului. Aşa vânatul era pentru om sălbatic cu vânatul îl sâlbătăcesce pe vâ că nu scie de alte plăceri, decât numai de plă
tul, alţii cu ţinerea vitelor, alţii cu lucra lucrul cel mai plăcut, şi gândul lui se fră nător şi înăduşă în inima lui tâte simţi cerea vânatului şi de beţia cu băuturi ame-
rea pământului sâu cu agricultura, după mânta una şi una cum să facă arme mai rile cele nobile. Vânătorul nu simţesce milă ţitore. După o vâuătore bogată el mănâncă
cum era adecă şi firea locurilor precum şi bune şi mai potrivite. Intr’un loc vânăto de durerea şi de nevoia apropelui său, pen şi bea peste măsură şi apoi trândăvesce,
trBgerea de inimă a fiă-cărui popor. Viâţa rul se punea la pândă, în alt loc alerga tru-că inima lui îi oţelită şi tocită împo rămâind aşa puterile minţii sale înţelenite.
cea mai rea şi mai ticălosă pe vremea cu măciuca peste dealuri şi prin văi după triva milei cu uciderea neîncetată a sălbă- Dâră o viâţă ca acâsta se chiamă sălbătă-
aceea era viâţa acelor omeni, ce trăiau cu fiare sălbatice. In văgăunele munţilor şi tăcimelor. Vânătorul nu scie nimic nici de oiâ, şi astfel de vânători sălbatici se află
vânatul. ale stâncilor îşi adăpostia el viâţa să plină fericirea casnică. Şi ore cum ar putea el încă şi în (jiua de astădl în unele locuri
de primejdii, pe când alţi pribegi ca şi să aibă petrecere plăcută între oasnioii săi, din celelalte părţi ale pământului, bunăoră
Yen atu 1. dânsul se duceau pe malurile mării ori ale dupâ-ce inima lui îi trage una şi una să în Australia şi în America.
Depărtându-se dmenii, după cum am apelor celor curgătâre sâu ale rîurilor, alerge în locuri depărtate ca să tot huitu- Aşa Negrii de pe malul despre răsă
spus, dela oraşul şi dela turnul Babilonu- unde se deprindeau a-şl potoli fomea cu iască şi să ucidă? Chiar fiiul vânătorului, rit al Australiei âmblau mai înainte de tot
lui, unii ajungeau în locuri de tot muntâse prinsul pescilor ori cu pescuitul. abia ce cresce oeş-ceva, trebue să se des- goli şi unii âmblă încă şi acuma. Unica
şi sălbatice acoperite cu păduri mari, cât Unele popore sălbatice mănâncă şi în părţâscă de tatăl său şi să capete un loc, împodobire a negrului lor trup era o zu-
vedeai cu ochii, âră pădurile acele gemeau diua de astăc}! carne crudă de fiare vânate. unde să vâneze numai el singur. Vânăto grăviturâ cu nisce păment roşu. Şi dâcă
de mulţimea fiarălor sălbatice, ale căror ur Dinţii acelor popore sunt fârte ascuţiţi şi rul de obiceifi fuge de omeni, şi în lup zugrăvitura avea să fiă tare frumosă,
lete răsunau pretutindene. Nevoia îi da tari, pentru-că nu’s stricaţi cu bucate pre tele sale neîncetate pe viâţă şi pe morte atunci ei îşi mai făceau nisce rotiţe albe
acuma omului curaj. El îşi lua arma, întră gătite cu câte şi mai câte diresuri. Ele este în primejdie de a se împetri şi a săl- pe lângă ochi şi nisce împistriturî albe
