Page 8 - 1897-11
P. 8

P agina 4                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                      Nr. 244—1897.

        buni  şi  demni  cetăţeni  atât  pentru  6menî,  în  care  să  se  concentreze  dela  ei  negoţ!.  Deol  prin  acâsta  aduoem            înoât  la  strigătul  acestuia,  „nu  vă  apro­
        stat,  cât  şi  pentru  împărăţia  lui  tăte  drepturile  ei,  şi  care  să  eserci-  la  cunoscinţă,  că  dâoă  vre-uu  Român  ar  piat!  oă  vă  omor  ! ,  gendarmul  nu  avu  cu­
                                                                                                                                                                    u
        Dumne4eu.                                     teze  datorinţele  ei,  care  să  unescă  dori  a  deschide  prăvăliă  la  sate,  preoum  rajul  să  se  aprooie.  Pe  când  şeful  gendar­
              Dâr  când  şi  cum  ajung  ei  a  în­   tote  însuşirile  neapărat  trebuinciâse  trafioă  şi  eâroiumă,  ar  putâ  găsi  un  bun  meriei  striga  la  âmenii  din  vie  să  aduoă  o
        deplini  acâstă  sântă  datoriă  a  în-  pentru  un  aşa  de  înalt  serviciu,  care  loo:  în  oomuna  nâstră,  aflătâre  în  oeroul  friughie,  Pieleverde  zăresoe  puşoa  vieraiui
        dreptărei  şi  moralisărei  societăţii?  să  se  ocupe  în  particular  cu  princi­        Teci,  comitatul  Cluşului.  Oomuna  are  230  din  părete-  Banditul  pune  mâna  pe  puşoă
        Prin  o  neobosită  propagare  a  înve-  piile  cele  înalte  ale  bisericei,  să  scie  familii  numărând  1000  de  suflete,  tot  Ro-  şi  trage  un  foo.  Un  schimb  de  glânţe  se
        ţăturei,  însoţită  de  exemplele  unei  aplica  pentru  ordinea  şi  disciplina  mâni,  de  al  căror  sprijin  moral  şi  material  face  atunci  între  gendarml  şi  Pieleverde,
        vieţi  morale,  ce  zidesce  forte  mult  bisericescă?  Acestă  clasă  trebuia  să  se  va  buouva  orl-oare  întreprinzători  ro        aoesta  isbesce  ou  puşoa  în  ferâstră,  o  soâte
        pe ascultători.                               fiă  tot-dâuna  în  biserică,  şi  este  cle­  mân  oinstit,  deârece  âmenii  noştri  doreso  din  ţîţînl  şi  o  ea  la  g6nă.  Cercetarea  de
              Adevărata  morală  creştină  nu  rul  în  general,  şi  mai  cu  semă  păstorii  a  sprijini  un  Român.  La  îndemnul  mai  desooperire  în  primul  moment  n’avu  niol
        este  o  morală  6rbă;  ea  însă  cere  o  bisericelor,  cărora  Mântuitorul  Isus  multor  Români:  Teodor  Toma  proprietar  un  resultat.  Tânj'u  înoepe  a  se  strînge
        deplină  cunoscinţă  a  adevărurilor  re-  Christos  le  ordână:  să  pască  oile  sale,  se  (în Sz. Pântek, p. u. Teke).               lume,  oare  aurjise  sgomotul  descărcărilor
        ligiunei,  pe  care  se  întemeăză.  Prin  ia  aminte  de  sine  şi  de  turma,  în  care                                                de  foourl.  Nu  se  pâte  bine  stabili,  deoă
                                                                                                         Sânţire  de  biserică.  Comitetul  paro-
        urmare,  unde  lipsesce  învăţătura  şi  Spiritul  Sânt  i  a  pus,  ca  se  păstor  escâ                                                banditul  n’a  fost  prins  din  causa  li  psei  de
                                                                                                   ohial  al  biserioei  române  gr.  or.  din  Eger-
        luminarea  în  credinţă,  acolo  nu  este  biserica  lui  Dumnecţeu,  pe  care  El  a  câş­                                              curaj  a  gendarmilor,  cari  n’an  pus  mâna
                                                                                                   seg  invită  la  sânţirea  bisericei  nou  edifi-
        o îndreptare sănătăsă şi statprnică           tigat'o cu sângele său.                      oate,  oe  se  va  face  Sâmbătă,  în  8  (20)   pe  el,  deşi  o  fost  un  moment  desermat,  ori
              Cuvântul  lui  Dumnezeu  face  pe            Etă  dâr,  în  fine,  marea  chiă-                                                    din  oausa  slujbaşilor  viei,  cari  n’au  dat
        om  viu,  îl  înduplecă,  îl  înalţă  şi  îl   mare  a  clerului  în  societate;  căci     Novembre  (S.  S,  Arohangeli)  o.  ou  înoepere   nici  un  ajutor  gendarmilor.  Se  presupune,
        face  spiritual.  Cuvântul  credinţei  des­   Mântuitorul  Isus  Christos,  renăscă-       dela  9  ore  a.  m.,  preoum  şi  la  Banohetul   oă  banditul  se  află  prin  pădurile  (Jrişteşti-
        copere  şi  întăresce  consciinţa  omu­       torul  şi  mântuitorul  omenirei,  a  pus    şi  serbarea  poporală  împreunată  ou  aoe9t   lor  şi  Bcăeştilor,  oăol  are  soţie  şi  oopii  la
        lui,  care  este  cel  mai  puternic  frâu,   continuarea  Dumne4 3 i  sale  mi­           act  sărbătoreso.  Dăruiri  şi  ajutâre  pentru   Fedelenî,  judeţul  Roman:  mamă  şi  fraţi  la
                                                                               00 00
                                                                                                   sânta  biserică  se  primeso  ou  mare  mulţu­
        ce  reţine  pe  om  în  calea  virtuţii:      siuni  pe  pământ  în  biserica  sa,  er                                  a                Ghidion,  aoelaşl  judeţ.  Ordine  a  fost  date
        Când  clerul  reuşesce  la  acâsta,  când     biserica  o  pune  asupra  păstorilor  în    mită  şi  se  vor  ohita  în  d> re.  Pentru  oo-   secţiilor  gendarmeriei  din  Iaşi  şi  Roman,
        în  casă,  în  familiă  şi  în  ori  ce  stare   general.  Astfel  dâr  chiămarea  cleru-   mitetul  paroohial:  loan  Bârsan,  parooh  —   pentru  oa  să  se  formeze  potere,  spre  des­
        în  societate,  omenii  ajung  a  cugeta      rului  este  cea  mai  înaltă  şi  mai  bine   preşedinte.                                 coperirea şi prinderea periculosului bandit.
        şi  a  lucra  în  consciinţa  formată  după   făcătâre  în  lume,  este  chiămarea  de           Canunii.  D-l  Nicolae  Boţan  teolog  abs.   Sarata  muşicei  orăşenesol,  oe  se  va
        Evangeliă,  atunci  preotul  a  făcut         moralisator  al  societăţii  şi  de  mân­    şi  d-ra  Elena  Moldovan  se  vor  oununa  Du-
        totul.                                        tuitor al omenirei.                          mineoă  în  21  Nov.  n.  o.  în  biserica  română   da  mâne,  Duminecă  în  14  n.  o.,  va  avâ  un
              Fără  cuvântul  învăţăturei  bise­                            Prof. Dr. Eleffcerescn.  gr. cat. din Mediaş.                        program  ales  din  IC  puncte,  între  cari  trei
                                                                                                                                                                           1
        ricesc!;  clerul,  în  loc  să  folosescă,                                                       D-l  loan  N.  Bursan  şi  d-ra  Elena  1.   sunt  nouă.  începutul  la  7 /.,  6ra  sera.  Se­
                                                                                                                                                 rata 9e va ţinâ iu sala de ooncerte.
        omără  spiritualicesce  societatea,  în                                                    Cranga  se  vor  oununa  Duminecă,  în  9  (21)
        care  omul  ajunge  a  fi  seu  bigot,            S O  S H   I L E     O  I L E    L       Nov.  v.  în  biserica  St-lui  Nioolae  din  oo­  Avis  literar  Domnii,  cari  au  primit
        său  nepăsător  faţă  de  religiune.  Şi                                                   muna  S.-Petru,  lângă  Braşov.  —  Dorim  volume  din  Răsnuosul  la  „Cartea  nâgră“
        atunci  vai  de  societatea  aceea,  şi                              — 1 (13) Novembre v,  ferioire tinerelor păreohî:                   sunt  rugaţi  ou  tâtă  seriositatea  să  bine-
        mult  mai  vai  de  cei  vinovaţi  de-a            Un  Uugur  bestial.  -Ni-se  serie:  pilele                                           voâscâ  a-ml  trimite  volumele  nedesfăoute
                                                                                                         Lupta  cu  un  bandit.  Sub-prefeotul  plă-
        conduce  asemenea  stare.  Etă  der,  aoestea  s’a  petrecut  în  hotarul  comunei                                                       instantaneu la Braşov. — Axentie Severu.
                                                                                                   şei  Bahlui-Oirligătura  diu  judeţul  Iaşi,  co-
        pentru-ce  apostolii  poruncesce  preo­       Selişte  din  Bihor  următorul  fapt  îngrozitor:
                                                                                                   munioă  interesante  luorurl  în  privinţa  unei
        ţilor,  să  propage  cuvântul  lui  D-c}eu,  Loouitorul  dm  Spinuş,  Florian  Tenouţ,  cu                                                      Călindarul       Plugarului       pe
                                                                                                   lupte,  oe  gendarmeria  a  avut  ou  un  ban­
        să  stea  de  asta  cu  vreme  şi  fără  un  fiiu  al  său  mai  mare  s’a  dus  să  are  un                                             anul  1898,  redactat  de  loan  Georgescu
                                                                                                   dit  renumit,  condamnat  la  muncă  silnică
        vreme.  Etă  pentru  ce  cea  dintâiu  pământ  al  său  din  Selişte,  pe  oare-1  do-                                                   şi  apărut  în  editura  tipografiei  „A.  Mure-
                                                                                                   D9  viâţă.  Am  vorbit  astă-varâ  despre  o
        datoriă  a  preoţilor  este  de  a  fi  mai  beudise  pre  calea  unui  prooes  dela  un  pro­                                           şianu   din  Braşov,  conţine:  pe  pagina
                                                                                                                                                      u
                                                                                                   evadare  a  celor  mai  periculoşi  bandiţi,  în­
        întâi  u  învăţători  şi  luminători.  Etă  prietar  maghiar  bogat  din  Selişte  ou  nu­                                               primă  portretul  bine  reuşit  al  regretatului
                                                                                                   tre  oarl  am  dat  şi  numele  lui  Pieleverde.
        pentru  ce  fiinţa  preotului,  demn  de  mele  Megyeri.  Când  să  se  apuce  de  luoru,                                                Alexandru  Roman;  urmâză  apoi  Regentul
                                                                                                   Astădl  spre  marea  grâză  a  locuitorilor  din
        chiămarea  sa  în  biserică  şi  în  so­      ătă  oă  Megyeri  ou  feciorii  săi,  trei  la  nu­                                        anului,  începutul  anutimpurilor,  Sărbătorile
                                                                                                   împrejurimile  Oristeştilor,  s’a  aflat,  că  aoest
        cietate,  se  asâmănă  cu  lumina,  care  măr,  se  renecjiră  ou  securi  asupra  lui  Ten­                                             şi  alte  chl®  schimbătâre;  Calculul  sărbăto­
                                                                                                   perioulos  bandit  se  pripăşise  prin  pădurile
        alungă  întunerecul;  de  aceea  der  ouţ  ţi  a  fiiului  său;  pe  Tenouţ  l’au  tăiat                                                 rilor  mai  mari;  Posturile  şi  altele;  apoi
                                                                                                   din  acâstă  localitate.  Sub-prefeotul  aflase
                                     06
        Mântuitorul  Christos  cR ;  »Voi  sun­       cu  sâourea  în  oap  şi  în  întreg  trupul,  încât                                       Genealogia  domnitorilor  din  Europa;  ur­
                           u
        teţi  lumina  lumei .  Lumină  deci  este  acjl  se  luptă  ou  mârtea,  âr  fiiului  său  i  au   dilele  aceste  oă  Pieleverde  fusese  îu  oasa   mâză  cele  12  luni  cu  poveţe  deosebite  pen­
        şi  trebue  să  fie  clerul  atât  în  bise­  tăiat  o  mână  şi  un  pio>or,  încât  abia  se   vierului  de  pe  moşia  CristeştI,  oomuna   tru  lucrările  economilor  în  fiă-care  lună  şi
                                                                                                   BrăpştI.  Perloulosul  bandit,  —  oare  ou-
        rică, cât şi în societate.                    ţine  într’o  buoăţioă  de  piele  numai.  Pe  bo­                                         cu  semnele  timpului.  După  aceea  urmâză
                                                                                                   nosoea  se  vede  pe  vier  —  venise  se-1  râge,
              Păstorii  bisericei  trebue  să  ia  gatul  proprietar  Mesyeri  şi  pe  feciorii  săi                                             Timpul  încolţirei  şi  crescerei  sămănăturilor;
                                                                                                   oa  să-i  scâtă  dela  primăria  un  bilet  de
        aminte  neîncetat  de  sine  şi  de  turma  i  au  escortat  oinol  gendarml  legaţi  în  lan­                                           Greutatea  de  mijloc  a  bucatelor;  Compe-
                                                                                                   identitate,  ou  ajutorul  căruia  să  se  pâtă
        ce  li-au  fost  încredinţată,  pe  care  să  ţuri  la  judecătoria  diu  Margita.  lihă  cultura                                        tinţe  de  timbre  şi  de  taxe  cu  un  lexicon
                                                                                                   stabili  unde-va.  Imediat,  sub-prefactui  or­
        o  povăţuescă,  să  înlăture  scandatele,  cea  mare  a  multora  dintre  cei  ce  se  laudă,                                            alfabetic  al  diferitelor  acte  şi  documente
                                                                                                   donă  şefului  gendarmeriei  din  acea  looali-
        să  oprescă  rătăcirile,  şi  să  ferâscă  că  vrâu  luminarea  poporului  român  neîn-                                                  supuse  timbrului  etc.  Taxele  poştale  şi  te­
                                                                                                   tate,  să  pue  o  poteră  oa  să  surprindă  pe
        legile  şi  aşecjămintele  bisericei  de  văţat!                                                                                         legrafice  după  cea  mai  nouă  tarifă;  cât
                                                                                                   bandit,  când  va  veni  la  vier.  Mai  multe
        dispreţul  cel  peritor  pentru  cei  răî,                                                                                               timp  pârtă  animalele  de  casă;  Măsurile
                                                           Secţiunea Ligei culturale din Predeal
        vătămător  pentru  cei  buni  şi  peri­                                                    nopţi  trecură  fără  oa  Pieleverde  să  se  arate.   nouă  etc.  Partea  literară  şi  economică  este
                                                      oonvocâ pe d-nii membrii la adunare ge­
        culos  pentru  binele  întregei  societăţi.                                                G°mdarmii  începuseră  a  se  oam  plictisi  şi   de-asemenea  forte  variată  şi  bogată,  cu-
                                                      nerală pe diua de 8 Noemvre st. v. Ordi­     Vineri  sera  —  când  însu-şl  şeful  era  în
        Decă  biserica  este  menită  spre  de­                                                                                                  princjend  mai  mulţi  articull  bine  aleşi,  no­
                                                      nea «dil©i: alegerile noului comitet şi pro   capul  poterei  —  aoesta  şi  încă  un  gendarm
        săvârşirea  morală  a  dmenilor;  apoi                                                                                                   vele,  poesii  etc.  La  început  biografia  lui
                                                      puneri libere. Preşedinte: Archimandrit Dio-   intrară  îu  oasa  vierului,  pentru  a  oere  lă­
        ea  e  datâre  a  se  îngriji,  ca  membrii                                                                                              AL  Roman,  apoi  o  introducere  de  autor,
                                                      nisie. Secretar; D. Rîpeanu.                 muriri.  Pe  când  şeful,  întors  ou  spatele
        ei  să  trâcă  din  mărire  în  mărire,                                                                                                  un  articul  întitulat:  Alegerea  carierelor;
        pănă  ce  toţi  vor  ajunge  la  plinitatea        Loc pentru un neguţător român. Ni se    spre  uşă,  vorbea  ou  vierul,  âtă  oă  Piele­  Oei  doi  prieteni  (istorisire  morală)  trad.  de
        credinţei şi a dragostei.                     sorie  din  Pintioul  săsesc  de  lângă  Teaca:   verde  întră  în  casă  ou  o  puşoă  ou  două   N.  Petra-Petrescu;  Numai  una,  poesiă  de
              Der  cum  şi-ar  împlini  biserica  După  o  sfâtuire  ou  mai  mulţi  âraenl  de    ţevi  pe  umeri.  Şeful  gendarmeriei  pune   G.  Coşbuc;  Bogatul  şi  săracul  în  spiritul
        acestă  misiune?  cum  ar  pute  ter­         bine  dm  comuna  nâstră  Pintioul  păsă=>o,   imediat  mâna  pe  arma  lui  Pieleverde  şi   lumei  şi  în  ordinea  Provedinţei.  de  Dr.
        mina  acest  lucru,  când  ea  nu  ar  avâ  ne-am  hotărît,  ca  nici  unul  să  nu  mai  spri­  după  o  grea  luptă  îl  desarmâză.  Totuşi,   Elefterescu;  însurat  de  două-orl,  (novelă
        o deosebită instituţiune, o clasă de         jinim  lipitorile  neamului  nostru  cumpărând  Pieleverde inspiră atâta gr6ză gendarmilor,  poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco-
        peste  tot  trupul,  băgând  încă  şi  câte  un   fiiul  credea,  că  asta-’i  cea  mai  mare  bine-  icânelor  pentru  fiă-care  cuvânt,  ei  au  înce­  nentru-oă  un  om  îşi  putea  tălmăoi  o  ioână
        ciolan  ori  câte  o  bucăţică  de  lemn  în  nas.   faoere  ce  ’i-o  pâte  face  tătâni-său,  şi  nu  put  a  face  numai  partea  cea  mai  de  căpe­  într’un  fel,  altul  în  alt  fel,  âră  al  treilea
        Dâcă  acelor  vânători  sălbatici  omeni  de  ai   putea  pricepe  cum  de  dic  omeni  de  ai  tenie  a  icânei,  aşa  ca  bunăâră  capul  umn  pâte  n’o  putea  tălmăci  aşişl  de  loo.  In
        noştri  din  Europa  le  da  haine,  ca  să-şi   noştri  din  Europa,  că  uciderea  tatei  ar  fi  leu  cu  coma  lui  cea  mare  însemna  leul  în   Egipt  pricepeau  sorisârea  acâsta  numai
        acopere  trupul  lor  cel  gol,  apoi  ei  primiau   păcat  şi  fărădelege.  Ba  s’au  aflat  chiar  vâ­  treg,, două mâni ce ţineau pavăza şi arcul în­  âmenii  oei  mai  învăţaţi  adeoă  preoţii,  cari
        hainele,  se  uitau  la  densele  cu  mirare  din   nători  de  aceia,  cari  după  oe-’i  prind  pe  semna  o  bătălie  şi  aşa  mai  departe.  Noi  în  ochii  poporului  egiptean  erau  sânţi,  şi
        tote  părţile,  după  aceea  însă  repede  le   duşmanii  lor,  îi  omâră  în  chipul  cel  mai  seim  însă,  că  limba  fiă  cărui  popor  are  şi  de  aceea  şi  sorisârea  oea  cu  icâne  se  ebie-
        aruncau  şi  fugeau  de  densele,  de6re-ce  cre­  crâncen  şi-’i  mănâncă.  Etă  cât  de  tare  pote  cuvinte  de  acele,  pentru  cari  nu  se  pot  ma  scnsdre  ierogliflcă,  adeoă  sorisâre  sfântă.
        deau  că-’i  lucrul  cel  mai  necuviincios  ca   sălbătăei  omul,  dâcă  nu  grijesce  de  pute­  face  icâne.  Oe  icână  să  faci  bunăâră  pen­  Rămăşiţele  de  aoâstă  sorisâre  s’au  păstrat
                                                                                                                       u
        să-şi  acopere  trupul.  Etă  cât  de  tare  îl   rile minţii sale, c e ’ i  le-a dăruit Dumnecjeu!  tru  cuvântul  „curaj ,  ori  pentru  cuvintele  pe  pietre  diD  Egipet  pănă  în  fima  da  es-
        strică  şi’l  sălbătăcesce  pe  om  vânatul!  —  In                                         „vază*,  „tărie„sîrguinţâ“  şi  altele?  Şi  to­  tăc}!,  dâr  multă  vreme  nime  nu  le  a  putut
        Mexico,  care-’i  o  ţâră  în  America,  s’au                                               tuşi  âmenii  cei  din  vechime  făceau  icâne  ceti.  Abia  în  timpurile  mai  nouă  s’a  aflat
                                                         Scrisorea ierogliflcă a Egiptenilor şi scri­
        aflat  vânători  ce-’şl  ungeau  trupul  cu  miere                                          în  scrisârea  lor  şi  pentru  cuvinte  de  aceste.  la  oraşul  Roseta  o  peatrâ  ou  sorisâre  iero-
                                                                     sorea cn litere.
        sălbatică  şi’l  împănau  cu  pene  de  papagai.                                            Curaj  mult  are  leul,  aşa-dâră  icâna  unui  glifioă  şi  alăturea  tălmăcirea  aoelei  sori*
        In  acâstă  gătâlă  ciudată  saltau  apoi  cu  bu-   Mult  s’au  necăjit  âmenii  pănă  ce  au   leu  sâu  a  unui  cap  de  leu  însemna  „c«-  sori  în  limba  greoâsoă,  şi  abia  de  atuncea
                                                                                                      u
                                                                                        ua
        curiă  şi  doriau  a  sbura  ca  pasările  eătră  dat  de  scrisorea  ce-o  avem  în  <fi '  de  as-   raj   ;  tărie  multă  are  taurul,  aşa-dâră  icâna  au  înoeput  âmenii  oei  învăţaţi  a  mai  des-
        ceriu.  Nâptea  ei  se  acăţau  pe  copaci  înalţi,  tăcjl.  Noi  scriem  cu  27  de  litere  orî-ce  cu­  unui  taur  însemna  tăriă.  Şi  tot  aşa  icâna  lega  sorisârea  ierogliflcă  şi  aşa  a  îndrepta
        unde  aşecjându-se  între  crengi  dese  dor-  vânt  şi  ori-ce  gând,  âră  cei  din  vechime,   unei albine însemna sîrguinţâ, icâna unui oehiu  multe greşeli din istoria vechilor Egipteni.
        miau  liniştiţi  în  frunzişul  cel  verde,  fiind  nesciind  literile,  făceau  pentru  fiă-care  cu­  desohis  însemna  pază,  icâna  unui  om  ce  zace   Scrisârea  cu  litere.  Abia  sorisârea  ou
        încunjuraţl  de  tâte  părţile  de  pasări,  pe  vânt  o  icână  sâu  un  portret  sâu  o  figură,   pe pământ însemna somn sâu mărie.   litere  a  înlăturat  tâte  greutăţile  oe  omenii
        când  pe  sub  dânşii  treceau  urlând  fiare  aşa  încât  scrisârea  lor  era  plină  de  icâne   Sorisâre  de  felul  acesta,  adeoă  sori-  le  aveau  ou  pusul  gândurilor  pe  hârtie.  Şi
        sălbatice.  —  Pe  peninsula  Labrador  ce  se  de  aceste.  Bunăâră,  dâcă  voiau  ei  să  scrie  sâre  cu  icâne  au  avut  în  vremile  cele  vechi  literele  sunt  un  fel  de  icâne  mici,  dâr  -le
                                                                    u
        află  în  America  de  miadă-nâpta,  era  datina  cuvântul  leul ,  apoi  făceau  pe  hârtie  icâna  nu  numai  loonitorii  în  ţâra  Egipetului,  ci  nu’s  icâne  pentru  ouvinte  sâu  pentru  gân­
                                                               v
                                                               u
        înfiorătâre,  că  fiiul  singur  cu  mâna  sa  unui  „leu ,  ori  dâcă  voiau  să  scrie  cuvân­  şi  alte  popâre.  Inţplege  însă  fiăoare,  oâ  diri  întregi,  oi  mimai  icâne  pentru  sunete
        îl  ornară  pe  tatăl  său,  dâcă  tata  era  bă­  tul  „ochiu ,  apoi  făceau  icâna  unui  ochiii .  o  sorisâre  oa  acesta  era  tare  greu  da  cetit  ale  limbei.  Şi  sunete  are  fiă-care  limbă
                                                                                                u
                                                                u
                                                                                          v
        trân  şi  slab  şi  nu  mai  putea  să  vâneze.  Şi Şi  ca  să  nu  piâ^dă  atâta  timp  cu  făcutul  era  mai  mult  o  cimilitură  deoât  sorisâre,  fârte  puţine,  bunăâră  limba  nâstră  roma-

                                                                                                                                             i
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13