Page 9 - 1897-11
P. 9

Nr. 244 — 1897.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Pagina 5

          nomică,  redactată  de  I.  Georgescu,  începe     Tote  casele  sunt  asigurate  contra  in­                                            doctrinei  zeiste,  adecă  a  doctrinei
          cu  un  arfcicul:  Economia  înţelâptă  ;  urmâză   cendiului  (focului)  şi  a  inundaţiunei  plătind   . -j, •  : .   HiaiElTA.  • •   • •. ‘ ‘ '  care  cji ©-  că  pelagra  provine  numai
                                                                                                                                                            c
                                                                                                                    '
          Rotaţiunea  în  cultura  legumelor;  Incolţirea   o forte mică sumă anuală.                                                              din nutrirea cu porumb stricat.
         -sămânţelor;  Bolele  animalelor  de  casă;  în­   Dumineca  şi  sărbătorea  satul  întreg            0 b<Slă a ţeranilor.                     Eu,  în  timpul  de  patru  luni  cât
          grăşatul  porcilor;  Animale  folositâre  şi  stri-   iese  cu  stâgul  societăţei  pe  pajiştea  verde                                  am  alergat  aprăpe  prin  tăte  provin­
         -căciâse  grădinăritului  şi  plugăritului.  La   să  petrâcă:  bărbaţi  si  femei,  copii  dela          De Dr. 1. Neagoe.               ciile  Italiei  bântuite  de  pelagră,  m’am
          urmă  câte-va  pagini  de  poveţe,  Diverse,   şcolă  asemenea  cântă  în  cor  cântece  naţio­             (Urmare.)                   informat  la  deosebiţi  confraţi,  am
         'Glume  etc.  apoi  câte-va  câle  de  anunţuri.   nale,  recitâză  poesii  patriotice;  cei  mai  di­  Eată  în  scurt  resumat  părerea   cercetat o mulţime de mori mici,
          Preţul  25  cr  ;  trimis  prin  postă  30  or  La   baci  cetesc  cu  glas  tare  soiri  din  diare,   dată de profesorul Monselise:   —    locul  unde  s’ar  putâ  măcina  po­
          10  esemplare  comandate  de-odată  unul  se   descoperiri  şi  reţete  pentru  bolele  omeni-   1)  Porumbul  (cucuruzul)  stricat  şi   rumbul  stricat  —  m’am  uitat  în  cji-
          dă  în  cinste.  De  vencjare  la  Tipografia  „A.   lor  şi  ale  vitelor.  Au  un  teatru  popular   mucedpt  pe  cale  naturală,  er  nu  artifi­  lele  de  terg  (bâlciu)  prin  pieţele  de
          Mureşianu" în Braşov.                        unde  se  jocă  piese  uşâre  şi  hazlii.  Flăcăii   cială  ca  în  experimentele  lui  Lom-   cereale,  der  purumb  stricat  nu  am
                                                       şi  fetele  se  întrec  a  trage  la  semn,  cu  arme   broso, controlate şi combătute de pro­  văcţut.
               Medicii  s’au  declarat  fârte  favorabil   şi  cu  arcuri  ca  în  vechime.  Alţii  lucrâză
         asupra  uuturei  de  Dasoe  Zoltan  Leberthran,                                             fesorul  Cioto,  se  pote  folosi  pentru          In  Suzzara  vorbind  cu  D.  cava­
          care,  orenum  de  obşte  e  onnosout.  este  o   la  aparatele  gimnastice,  şi  din  timp  în   alimentare,  decă  mai  înainte  va  fi  bine   ler  Gianotti  asupra  cestiunei,  ’ml
          doftonă  fârte  fo'ositore.  E  recomandabil   timp  se  prind  ou  toţii  la  hore  şi  la  dan-   uscat  prin  aierisire,  întindere  pe  cercef   cjise,  că  pe  valea  Poului  de  vale  nu
          a  se  introduce  şi  la  noi  sistemul  eng'eseso,   ţurl  frumâse.  Astfel  petreo  sărbătorile  lo­  (lepedeu)  şi  uscare  la  sore,  apoi  venturat   s’a  pomenit  de  12  an!  recoltă  com­
          de-a  da  copiilor  de  2—  3  ani  să  bea  untură   cuitorii satului olandes Broeh.      şi  cernut.  Der  valorea  lui  nutritbre    promisă     de   porumb,     der    pelagra
          de  pesoe.  In  modul  acesta  se  pâte  îtnpe-    Ţăranii  din  Broeh  nu  sciu  ce  este                                              cresce,  nu  se  micesce.  Şi  numitul
          deoa  ou  suooes  desvoltar©a  suferinţelor  de                                            este  mult  mai  mică  decât  a  porum­
                                                       pulberea  pe  uliţe  în  timp  de  secetă,  nici                                           confrate     exercită   de    30   de   ani
          scrofule.  Prin  întrebuinţarea  acestui  mijloc                                           bului  bun,  de  6re-ce  prin  procesul
          copiii se desvâltă robuştl şi tari.          noroiul  în  timp  de  plâie,  căci  nici  una  nici   mucecjirei  a  perdut  din  substanţele   praxa  medicală  pe  valea  inferiără  a
                                                       alta  nu  esistă.  Săra  satul  răsună  de  cân­  albuminoide   (azotate)   şi   glicoside   Poului.
                                                       tece  cu  gura  şi  cu  tot  felul  de  instru­  (zaharbsă),  este  înse  destul  de  bogat      Asemenea  răspuns  am  primit  în
                    Scrisori din Holanda.              mente.                                        în substanţe grase.                           provincia  Parma,  în  Reggio  di  Emi­
                                                             Etă  câte-va  prinse  din  fugă  din  mi­     2)   In  nici  una  din  cele  trei     lia,  dela  D.  profesor  Tamburini,  în
               „Gazeta  Ţăranilor"  mai  publică  ur-   nunata Holandă.                              mostre  de  porumb  nu  există  pro-          Ferrara  dela  sub  directorul  asilului
          mătârea scrisore:                                                                                                                        alienaţilor,  în  Toscana,  Padova,  dela
                                                                                                     ducţi  ai  descompunerei,  cari  să  fie
               Iubite  prietene!  Nu  departe  de  ma­                                                                                             D.  profesor  de  bălele  mintale  Te-
                                                                   Rlulţămita publică.               de  natură  păgubitdre  pentru  să­
          rele  şi  renumitul  oraş  de  port  Amsterdam                                             nătate.                                       baldi  şi  mai  în  tote  locurile  unde
          găsii  în  drumul  meu  satul  Broeh.  Uliţele     Din  incidentul  retragerei  mele  în  pen­  3)  Ast-fel  nici  substanţele  strich-   am fost.
          satului  sunt  pavate  cu  pietră;  fântânele   siune  după  o  activitate  de  35  ani  pe  ca­
                                                                                                     nice  şi  alcoloide,  cari  compun  pre­           Faţă  cu  dovecţile  sciinţifice  ale
          lucrate  în  piâtră  şi  adumbrite  cu  pomi  ro­  riera  învăţătorescă,  fraţii  colegi  din  Să-
                                                                                                     tinsa  „pelagrozoina“  a  D-luI  profe­       lui Lusanna, Cioto şi Monselise, faţă
          ditori.  Curţile  acestor  locuitori  asemenea   cele  ca  membri  ai  conferinţei  ad  binevoit   sor Lombroso, nu s’a putut constata.  —    mai  ales  —  cu  doveŢile  clinice
          pavate  cu  piâtră,  un  fel  de  lespedi  cum  se   în  16  Oct.  a-şi  arăta  iubirea  lor  colegială   Mai  târcţiu,  jla  propunerea  ami­  ale  lui  Landouzy,  Bouchard,  Hameau
          găsesc  în  România  la  munte.  Satul  acesta   în  mod  sărbătoresc  prin  Jubileul  ce  mi-l’au   cului  meu  Giussepe  Manzini,  —  om  fiul,  Caposi,  precum  şi  ale  altor  cli­
          este  aşecjat  pe  fundul  unui  lac  mare,  pe   pregătit  şi  prin  Tabloul  comemorativ,  ce   bine  meritat  în  combaterea  pelagrei  nician!  şi  fisiologî,  cari  ne-au  arătat
          care  Olandesii  prin  mijlâce  de  sciinţă  l’au   mi-l’au predat ca suvenire.
                                                                                                     —  prefectul  provinciei  Udine,  a  or­      existenţa  pelagrei  chiar  şi  fără  po­
          secat  şi  l’au  transformat  în  loc  de  locuit.   Primâscă  deci  stimaţii  colegi  sincerele   donat  o  anchetă  oficială  în  tbte  co­  rumb,  —  der  în  număr  rar  —  pe­
          Stradele  satului  sunt  plantate  pe  amândouă   mele  mulţămiri  şi  recunoscinţa  mea  eternă   munele  numitei  provincii,  provocând  lagră  sporadică  —  şi  cari  ne-au  de­
          părţile  cu  pomi  roditori.  Fiă-care  casă  are   pentru  jertfele  aduse,  precum  şi  On  preoţi,   primarii  a  răspunde  la  următărea  în­  monstrat,  că  nici  cânele  nu  trăesce
          două  etaje;  albe  ca  zăpada,  casele  sunt   cari  au  luat  parte  la  banchet,  dimpreună
                                                                                                     trebare:  „pelagroşii  din  comuna  res­      cu  un  singur  fel  de  mâncare;  faţă
          aliniate;  tote  au  porţi  de  piâtră,  grădini   cu cei ce m’au felicitat pe cale privată.
                                                                                                     pectivă  nutritu-s’au  ori  nutrescu-se  cu  dovecţile  pe  cari  ni-le  dă  întin­
          cu  tot  felul  de  legumi,  locurile  de  arătură   i'satulung, 30 Octomvrie 1897.
                                                                                                     cu porumb stricat?"                           derea  geografică  a  pelagrei,  care  nu
          despărţite  de  locurile  de  livecjl  şi  liveclile                    Ştefan Dragomir,         La  acăstă  întrebare  au  răspuns  este  egală  cu  întinderea  culturei  po­
          de  locurile  de  păşune,  numai  cu  pomi  ro­                        învăţ, pensionat.
                                                                                                     toţi  primarii  celor  179  de  comune,  rumbului,  care  lipsesce  în  ţări  şi  lo­
          ditori.
                                                                                                     cari  formeră  numita  provincie,  şi  calităţi  unde  recolta  porumbului  este
               Fiă-care  ţăran  olandes  are  lângă  lo­                                             care  provincie  număra  8.964  de  pe-  mai  des  compromisă,  de  exemplu  în
                                                                  ULTIME SOIRI.
          curile  de  păşune  păduricea  sa  cu  speciele                                            lagroşî constataţi.                           Transilvania,  Ungaria  Nord-ostică  şi
          de  arbori  ce’i  trebuesc  pentru  clădiri  şi    Fiume,  12  Nov.  Partida  autono-            In  137  de  comune  nu  se  con­       anume  în  comitatele  Arad,  Bihor,
          pentru  lucrat  lemnul  în  templăriă,  dogăriă   miştilor  din  consiliul  comunal,  care   sumă nicî-odată porumb stricat.             Satu-Mare,  Maramureş,  Silvania  şi
         «trungăriă  etc.  Să  înţelege,  că  pădurea  este   partidă  lupta  în  contra  uneltirilor      In  21  de  comune  se  consumă  în          multe    alte   comitate    muntăse,
          lucrul  mânilor  sale.  Livadea  sa  mică  cam   maghiare,  în  numer  de  47  repre-      arareori.                                     unde  porumbul  se  consumă  şi  se
          de  12  prăjini,  este  pe  6  ori  cosită  pe  an,   sentanţl  în  frunte  cu  podesta  (pri­   In  21  de  comune  se  consumă  cultivă  în  mare  grad,  şi  âr  de  altă
          îi  dă  72  prăjini  la  olaltă.  Ierba  din  livade   marul)  şî-au  dat  dimisiunea  în  şe­  mai  des,  er  întinderea  pelagrei  este  parte  există  în  localităţi  unde  în
          e semănată cu trifoi, luţernă, ghisdei etc.   dinţa  de  acfî  între  ovaţiunile  sgomo-   asupra alor 102 comune.                       urma  căldurei  tropicale,  nici  vorbă
               Aceste  livedi  sunt  supuse  irigaţiunei,   t6se  ale  publicului.  După  şedinţă  s’a     Tot  în  acest  sens  s’au  anchetat  nu  pote  fi  de  „verderame“  orî  „verdet“,
          un  şanţ  mare  la  capul  livedei  adună  apa   făcut   primarului   un   conduct     de   şi  asupra  celor  23  de  comune  pe-  nici  de  ^pelagrozoină*,  căci  recolta  po­
          ploilor  de  unde  plecă  mici  şi  cotite  şenţu-   torţe.                                lagrbse  din  provincia  Mantua  şi  re-  rumbului  nu  păte  fi  atât  de  mult
          leţe prin livede, udându-o neîncetat.              Paris,  12  Noemvre.  piarul  „Fi-      sultatul  a  fost  cu  desăvârşire  nega­     compromisă,  de  esemplu  în  Algeria,
               Satul  are  felinare  aprinse  noptea,  er   garo“,  vorbind  despre  visita  minis­  tiv,  adecă  nu  se  consumă  porumb  Mexico  şi  Peru;  faţă  cu  dovecţile
          garda  său  paznicii  de  nopte  au  arme  în­  trului  comun  de  esterue  Goluchowsky  stricat.                                        practice  că:  atât  în  Italia,  cât  şi
          cărcate,  şi  să  schimbă  de  două  ori  pănă  la   la  regele  Italiei,  4>ce,  că  punctele  se­  Şi  primarii  comunali  din  Italia  chiar  la  noi,  în  locuri  unde  ţăranul
          diuâ.  Locuitorii  sunt  înscrişi  toţi  în  socie­  crete,  ce  legă  între  olaltă  pe  Germa­  sunt  dmenî  cu  bun  grad  de  cultură,  nu  se  nutresce  aprâpe  exclusiv  cu
          tăţi,  şi  comuna  Broeh  are  o  bancă  popu­  nia,  Austro-Ungaria,  Italia  şi  p6te  şi   mulţi  din  ei  cu  studii  universitare;  porumb,  de  esemplu  în  Italia,  în
          lară  cu  300,000  fr.  fond  social.  Toţi  locui­  pe  Anglia,  n’au  se  producă  de  loc  administraţia  —  mai  ales  în  Italia  Piemont,  afară  de  unele  comune  din
          torii  mai  în  verstă  de  19  ani  şi  mai  tineri   îngrijiri  în  Francia,  debrece  dela  în-  de  Sus  —  este  fărte  bună,  în  cât  provincia   Torino   (Lombroso    sulla
          de  50  de  ani  fac  de  bună  voe  în  sat  ser­  cheiarea  alianţei  franceso-rusescî  în-   se  p6te  asemăna  cu  a  Germaniei  şi  pellagra  nella  provincia  di  Torino)
          viciul  de  pompieri;  fiă-care  sătean  are  un   c6ce,  nici  un  fel  de  înţelegere  nu  e  a  Austriei;  prin  urmare  o  ast-fel  de  în  provinciele  Napolitane,  în  Sicilia
          vas  de  pompă  şi  o  mică  stropitore  de  in-   în stare se strice pacea.               anchetă  are  valărea  ei  hotărîtă  şi  şi  Sardinia,  în  Elveţia  în  Canton
          ceudiu (tulumbă).                                                                          este  un  puternic  argument  în  contra Tissin, la noi în judeţul Brăilei şi




          nâsoă  ere  septe  vooale  adecă  a,  e,  i,  o,  u.  înoăruntian,  d©  oând  la  noi  un  copil  de  6  Balet,  âră  greoesoe  D'lta’,  1  evreesoe  Jod,  că  semnele  sorisorii  de  pe  hârtia  oea  scrisă
          ■4,  l  şi  20  de  consuuante  adeoă,  b,  c,  d,  t,  ori  de  7  ani  pote  acuma  scrie  şi  ceti.  Ne­  greoesoe  Jota!  T  evreesoe  Tav,  greoesoe  sunt  mulţimea  de  oohl,  de  urechi  şi  de
          g.  h,  i,  l,  m.  n,  p,  q,  r.  $.  t,  x.  y.  v,  z.  va  spus  de  mare  folos  a  adus  aşa  dară  băr­  Tau  şi  aşa  mai  departe.  Dela  Greoi  lite­  limbi,  cu  oarl  minunata  hârtie  ţâţele  vede,
          să  d’^S  la  loo  27  de  litere  său  su­   batul  aoela  care  a  isoodit  sorisârea  ou  li­  rele  au  venit  apoi  la  strămoşii  noştri  Ro­  tâte  le  aude  şi  le  spune  mai  departe.  Des­
                                                   a
          nete,  dâr  cuvinte  sunt  în  fiă-care  hrubă  d oî  tere,  şi  aşa  a  înlesnit  soirea  şi  oetirea  în-   mani,  şi  dela  Romani  ele  s’au  răspândit  pre  sorisârea  ou  litere  se  mai  spune  şi  o
          de  mii.  Acuma  pâte  prioepe  orl-oiDe,  că  tr’atâta,  încât  în  dina  de  astăcjl  le  prioep   sâu s’a lăţit în tâtâ lumea.        Istorie  fârte  hazlie.  Un  domn  diD  ţâra
          Aste  tare  uşor  a  îuvăţa  27  de  litere  cu  oarl  şi  copiii.  Dâră  oine  a  fost  acel  bărbat,  asta   Sorisârea  ou  litere  a  adus  atâta  folos  Mexico  în  Amerioa  oi  oâ  a  trimis  odată
          poţi  scria  apoi  orl-oa  ouvent.  dâr  este  ne­  nu  se  soie  cu  bună  sâmă.  Se  cj'ee  că  fi  omenimei,  încât  folosul  aoela  niol  nu  se  pe  un  rob  sâu  sclav  la  un  prietin  al  său
          spus  pe  greu  a  învăţa  să  faci  câte  un  semn  fost  un  om  din  ţâra  Fenloiei  anume  lăut,  pâte  spune  cât  e  de  mare.  Nnmai  on  aju­  oa  să-i  ducă  o  cutie  de  smoohine  coapte
          său  câte  o  ioâoă  pentru  fiă-care  cuvânt,  oare  să  fi  trăit  cam  pe  la  anul  2000  îna­  torul  scrisorii  acesteia  cetim  noi  acuma  şi  o  epistolă.  Mergând  sclavul  ou  outia  în
          pentru-eă  atunoia  ai  trebui  să  înveţi  vre-o  inte  de  veniraa  lui  Isus  Christos.  Egiptenii  oeea  oe  s’a  intemplat  sâu  oeea  ce  e’a  scris  mână  pe  drum.  a  vrut  să  soie  oe-i  întrânsa
          "25  pănă  la  30  de  mii  de  semne  sân  ioâne,  însă  di°i  ei  fi  oe«  dintâi  cari  ar  fi  înainte  da  mii  de  ani,  şi  sorisârea  aoâsta  a  luat  aşa  dâră  oapaoul  şi  văcjând  smo­
                                  Q
          adecă  atâtea  semne  oât   ouvinte  are  limba.  aflat  sorisârea  ou  litere.  La  dânşii  a  şi  ră­  păstrâză  pentru  tâte  timpurile  şi  pentru  chinele  oele  frumâse.  a  început  a  gusta  din
          fj>i  în  adevăr  aşa  era  odată  la  loouitorii  mas  8ori«ârea  aoâsta  pe  lângă  oea  ieroglifloă  toţi  âmenii  şi  gândirile  precum  şi  tâte  lu­  trânsele,  pănă  oe  le-a  mâncat  tâte.  Ajun­
          pin  ţâra  Oh'oei.  Ei  adeoă  din  început  nu  oare  însă  o  prioepeau  numai  preoţii.  In  crurile  oeie  măreţe  ale  omenimei  din  cjiua  gând  după  aoeea  la  domnul  la  oare  era
          aveau  litere,  oi  aveau  pentru  fiă-care  cu­  ţâra  greoâsoă  să  fi  adus  sorisârea  ou  litere  de  astăjl.  Sorisârea  ou  litere  este  un  lnorn  trimis  şi  dându-i  numai  epistola,  domnul
          vânt  un  semn  deoseb't  sâa  o  figură  deo­  un  om  din  Fenicia  anume  Cadm,  oare  să  aşa  de  mare,  încât  unele  popâră  oredeau  aoela  l-a  întrebat:  da  unde-s  smochinele,
          sebită,  şi  Bşa  pe  oând  noi  trebue  să  în­  fi  trăit  oam  pe  ia  anul  1500  înainte  de  că  ea  nu-i  isoodire  omenâscă,  oi  iscodire  de  oarl  vorbesoe  epistola?  Atunol  pe  solav
          văţăm  numai  .7  vocale  şi  20  de  consonante  Isus  Christos.  L'terile  Fenioienilor  sâmână  mai  pe  sus  de  firea  omului.  Indianii  bună­  îl  ouprinse  frică  nespusă.  Ou  oohl  mari  se
          ca  să  putem  scrie  şx  oeti  tâte  ouvintele,  ou  oele  evreesol  şi  ou  cele  grecescl.  şi  aşa-  âră  nu  se  puteau  desbate  de  cap,  oam  uita  el  la  epistola  din  mâna  domnului,
          Ohioesii  trebuiau  să  înveţe  atâtea  semne  dârâ  în  oele  ce  se  spun  despre  Cadm  tot  pâte  să  eoie  un  om  din  Europa  dintr’un  oretjând  că  ea  îl  o  fiinţă  viuă,  fiind  că  l-a
          câte  cuvinte  avea  limba  lor,  adecă  vre  o  pare  că  este  ceva  adevăr.  A  al  nostru  se  răvaş  ceea-oe  se  întâmplă  în  depărtare,  şi  dat de gol, oă a mânoat smoohinele pe furiş.
          ’20  până  la  25  de  mii  de  semne.  Cine  sciea  chiamă  bunăâră  evreesce  Alef,  âră  greoesoe  de  aceea  ei  ţineau  răvaşul  la  ureohie  oa
          tote  aceste  semne,  va  să  cfică  cine  soia  a  Alfa\  B  se  chiamă  evreesce  Bet,  âră  gre­  să  asculte  de  nu  le  va  spune  şi  lor  oeva.
           scrie  şi  ceti,  aoeîa  la  ChinesI  era  om  în   oesoe  Beta  ;  G  se  chiamă  evreesce  Ghimel,  Alţii  nu  ţi-ar  fi  atins  o  hârtie  scrisă  să  le
          văţat.  Dâră  pănă  la  aoâstă  pricopsâlă  mulşi  âră greoesoe Gama’, D se ohismă evreesoe  fi  dat  lumea  întrâgă,  pentru-oă  ei  oredeau
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14