Page 5 - 1897-11

MîîUw iâffliiistntlMîi,
n fipomut
3?»ţov piaţa saara K?. 30,
fl
‘îl!T‘.BOl( Of:*J:3nt8\Se 20 as
«ensusbo. — ftJ^r.ţuiasîiBfc» ai m
(«SERATE se pximcso Ja Adml-
Jlstraţlitnsin Bifwjov la -J»
siăWrele Birouri da anuualurf:
in Yiena: 3f. Ihiku. H.\nr:ek
Hshaltk. Hudolf ttotit, i. Chpulikt
Slaohfolger; int-m Opptlik, J.
Cannsbcr, în Bndaposta: i. 7.
Xoldbergerg, ZektUm Ssrxa!; în
ftneurosoi: lg6nct Nami, Bno-
otusale de Houmanie; in Ham»
hori,: Karotyt <t Litbmann.
Preţul Inaerţlunllor: o Juni
fjormond pe « ooldnă 8 si. t)i.
30 or. simbira pentru o publi­
care. Publicări mai dea» după
iiarifă oi învoială.
Eeol&me pe pagina a 3-a o
seria 10 or. hău 80 bani.
Nr. 244— Anul LX.
Revistă politică.
Aruncând o privire peste întâm­
plările cele mai însemnate politice
ale dilelor din urmă, trebue se (Ţ-
cem, că ele ne dau ic6na, ce se cu­
prinde în cuvintele: pace şi linişte
înafară, certă, turburare şi nemul-
ţămire înăuntru.
Vorbim adecă aici de monar-
chia nâstră. Nemulţămirea e gene­
rală din cel mai depărtat unghiu al
Boemiei până la graniţa estremă a
Transilvaniei. Cârta şi turburarea este
de-ocamdată concentrată în Viena,
unde e întrunit parlamentul central.
Mai sunt încă numai şese săp­
tămâni pănă la sfârşitul anului st n.
şi încă nu se scie, dâcă legea pro-
visoriă a pactului, care s’a primit
de dieta din Pesta, va pută fi vo­
tată ori nu şi de camera din Viena.
De nu se va vota legea pănă
la finea anului, încetâză de fapt le­
gătura dualistică dintre amândouă
jumătăţile împărăţiei. Atunci Ungu­
rii, după cum a declarat Bauffy în mân, dând acea distincţiune lui Je­
dietă, vor decide şi aduce legi de szenszky, cunoscut ca un aprig pri­
sine stătător asupra raporturilor co­
mune cu Austria. Comunitatea însă
nu le vine încă la socotelă Ungu­
rilor s’o rupă cu totul. Cu uniunea
personală au tot ameninţat ei şi
ameninţă şi acum Kossuthistii, der
nu li-ar plăcâ nicî-decum când îm­
prejurările i-ar sili s’o pună în fiinţă,
perc|ând poeiţia favorabilă, ce-o aveau
în dualism, fiind tari şi mari, şi ră-
zimându-şi, cum (ţie Austriacii, pu­
terea lor pe baionetele armatei co­
mune, pe lângă o contribuţiă numai
de 50 la sută din cheltuelile comune.
Va să cjică Ungurii, dâcă nu se
va vota provisoriul pactului în Aus­
tria, sciu ce vor face. Se pare însă,
că în Austria pănă în momentul de
faţă nu se scie ce va fi, dâcă gu­
vernul Badeni nu va avâ noroc se mult ca acum de aceea, că purtarea archiereii români uniţi nu s’a presentat nici
trâcâ totuşi în momentele din urmă nechibzuită şi pătimaşă a Ungurilor unul. Ce-i mai mult, chiar şi dintre rene­
legea din vorbă prin parlament.
FOILETONUL „GAZ. TRANriJ
S p r e e r n ă .
Vânt de tâmnă peste drum
Din pomi fruncjele aruncă,
Spre ceriu se ridică fum
Dintr’un ioc făcut în luncă.
— Ţie gândul meu să-ţî spun
Ca să rîcjl Nită de mine
Şi să-ml (Ţcî pote nebun
E’aşî vrâ; der că mi-i de tine
O poţi sci, şi că o scii
Rămaş aşî da pe viâţă...
— Uită din codrii pustii
Cum mai vin neguri cu câţă...
— De neguri frică să n’ai,
De turma ta şi de tine
De vrei sub pază-mî să stai
Eu grijesc cât pot mai bine,
Der pănă n’am părăsit
„Saseta' iese ia l-care iii,
1
ADonameate pentru Aastro-Dngaria:
Pe un an 12 fi., pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi,
N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
Pentru România si străinăiaie:
Pe un an 40 franol, pe şbsc
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ÎT-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumără la t6te ofioieie
poşta-io din intru şi din arară
gi la dd. coieotori.
it«"iaimtnl narau Brasor
' i:W administraţiunea, piaţa mare,
tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fi., pe şese
luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
(l^T-ULZ^Ler de JD-CLzm.Izi.ecă, 4=4=) 12 fi., pe 6 luni 8 fi., pe trei luni
3 fi. Un esemplar 6 or. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Duminecă 2 (14) Noemvre 1897.
Deputaţii germani din cameră totul de Austro-Ungaria şi de tripla unul (Valyi Jânos) s’a presentat la deschi­
continuă obstrucţiunea si se opun, alianţă. derea congresului.
ca şi Ungurii, părerei, că s’ar pute I In asemeni împrejurări nu-i mi­ Niol oatolioii unguri din Ardeal nu
decreta legea pactului printr’o or­ rare, că visitei guvernatorului Basa­ sunt învoiţi ou ceea oe vră să facă con­
donanţă dată de întreg ministeriul rabiei, care a mers la Iaşi se salute gresul. Catolicii ardeleni îşi au adecă au­
în sensul §-lui 14 al constituţiei. pe Regele Carol în numele Ţarului, tonomia lor şi n’ar vră buouros să fiă
Crisa în Austria e der mare şi ’i se dă o mare şi deosebită însem­ aruncaţi îu căldarea autonomiei generale
nimeni nu pbte prevede ac|I, ce se nătate politică; nu-i mirare, că şi catolice, deâre-oe se tem, o⻺I perde şi
va mai pute nasce dintr’ânsa pentru scirea, ce se confirmă, că Regele din ceea oe au, în loc de-a mai oăş-
întrâgă monarchia. Carol va face cât de curând o vi- tiga oeva. Ca-i drept, oatolioii arde­
8ită Ţarului Nicolae II, se tălmă- leni au trimis representanţi la congres,
Pe când se petrec acestea aici, cesce de mult în sens îngrijitor pen­ ohiar episoopul lor Majlâth încă este acolo,
în vecina România cresce tot mai tru tripla alianţă. dăr ei s’au dus mai mult ca să pândăsoă
mult încordarea, ce a produs’o cu­ ş’ să protesteze îndată oe ar simţi, oă sa
noscuta afacere a decorării lui Je- tinde la ştirbirea autonomiei biserioei lor
ar
szenszky. Chiar un (Ţ de frunte Congresul catolic unguresc. Con­ ardelenesc!.
berlines se ocupă de ea cjicend, că gresul autonomio al oatolioilor unguri s’a Cu alte cuvinte, congresul s’a început
acestă decorare a produs cea mai deschis al»ltă-erl în Budapesta sub presidiul între semne forte puţin promiţătore.
mare nemulţămire nu numai aici la Pnmatelui Vaszary. La congres s’au pre-
noi, ci şi în tâtă România, şi că sental episcopii şi membrii mirenesol ai
mândria naţională a fraţilor noştri oongresului îu uumăr mare şi toţi îmbră- Primim dela un fruntaş român din
de dincolo a fost fârte atinsă prin oaţl in paradă, unii din ei cih’ar în „disz- oraşul nostru următorul artioul, oare se
modul, cum gazetele unguresc! au magyar . Fruntaşi din t6te partidele poli­ ocupă ou cestiunea luptelor nbstre si in
44
tălmăcit decorarea lui Jeszenszky. deosebi ou neajunsurile nbstre locale. Fiind­
tice unguresol, ca Iuliu Szapary, Albert
Foile maghiare au susţinut, pre­ Appnnyi, Horanszky, Karolyi, Ziohy, Ugron că autorul prin franoheţa. ou oare espune
cum seim, că Regele şi guvernul ro­ şi alţi? s’au presentat la deschiderea con­ părerile sale, manifestă buna intenfiune de
a stârni ambiţia şi zelul atât de neoesar
gresului.
pentru continuarea luptei nostre pe tote
Pe cât de mare însă este pompa din
gonitor al Românilor, au voit se terenurile, dăm loc espuuerilor sale, fără
arate, că desaprbbă luptele nâstre. afară, pe atât de mare este şi lipsa de bună a-le mai comenta din parte-ne, deoreoe
disposiţ'â între membrii oongresului, Gu­ ni-se va da destulă ocasiune să revenim în
Amintita făiă germana vede vernul şi-a virît o6da între ei şi i-a des­
special la oestiuniie atinse de d-sa. Etă
chiar periclitată posiţia cabinetului părţit' în două tabere: uuii cari vrău o
arti cuiul :
Sturdza din causa acesta. Speran­ autonomiă adevărată a biserioei, liberă de
ţele puse în visita Regelui Carol la ori-oe amestec şi influinţă din partea gu­ Un cuyent sincer.
Pesta, că Maghiarii în urma acâsta vernului, 6r alţii — şi aceştia sunt mame-
Braşov. 30 Octomvre v.
vor tracta mai blând pe Români, nu lucii guvernamentali — vor să asigure stă­
s’au împlinit de loc, ba prigonirile pânului lor Banflfy şi urmaşilor acestuia Decă sortea a voit, ca noi Ro­
nesfârşite au convins pe omeni, că liberă voia de-a dispune şi în viitor asupra
mânii din ţâra acâsta se ne aflăm
Ungurii nimic nu vor se facă pentru fondurilor eutobce şi a şoolelor înfiinţate
în luptă neîncetată şi de multă jertfă
liniştirea lucrurilor. Tâte acestea au din aceste fonduri. De aci vine neînţele­
poftitâre faţă de un vrăşmaş, care
făcut pe cei din România se se gân- gerea.
în ârba lui nesocotinţă vede în viâţa
dâscă serios, că dâcă Maghiarii nu
Mult a supărat pe membrii oongresu­ nâstră mârtea sa, în ridicarea nâs-
vor întinde alte corde, România va lui şi împrejurarea, că biserica română tră decăderea lui, apoi fie! — noi
trebui se se gândescă a şi schimba po­
unită, pe oare ei ou atâta poftă ar fi vrut cu totă tăria suntem datori a ne
litica faţa cu tripla alianţă.
s’o înghită cu ocasiunea aoesta, n’a trimis apăra. Lupta asta de apărare ne
Nicî-odată nu s’a vorbit mai representanţi la acest oongres. Nici dintre ţine mult şi mult are să ne mai
ţină. Eată d’abia s’a închis uşa tem­
niţei după conducătorul acestui pre­
ar
pbte se înstrăineze încă România cu gaţii episcopl greoo-oatoliol ruteni numai ţuit (Ţ Dr. Aurel Murâşianu.
Lunca, şi n’am mers acasă încât nu pâte fi Român care să nu-o
Se-ml văd gândul împlinit Istoria lumii. înţelegă.
Spune m!; vrăi să-mî fii mirâsă? a
Din Cernăuţi am primit în săp­ Fiind acestă „Istoriă a lumii
tămâna acâsta o carte, care între de mare interes pentru toţî âmenii
— Să plecăm, din ceriul sur
scrierile nâstre poporale o putem cu carte şi fără carte, am luat mă­
Fulgi de nea încep să cadă,
număra printre cele dintâiu. Cartea suri să înlesnim respândirea ei în
Pân’ în sat e încungiur
se numesce „Istoria lumii , e scrisă cercurile românesc!, putând s’o abo­
1,1
Şi-apoi pâte fi zăpadă.
de un învăţat german cu numele neze cei ce vor voi şi de-atreptul
dela Administraţia „Grazetei Tran­
Welter şi e tălmăcită pe românesce
— Las’ să fiă, pe pământ silvaniei . Un esemplar costă 50 cr.,
44
de preotul Constantin Morariu, un ne­
Şi zăpada-şî are locul, âr trimis prin postă 55 cr.
pot al fericitului Metropolit Dr. Sil­
Rogu-te pe ce-ai mai sfânt
vestra Morariu Andrievicî. Ea s’a In cartea acâsta se arată istoria
Răspunde, să-mî sciu norocul.
tipărit mai întâii! în preţiâsa gazetă omenimei chiar dela început, dela
poporală „Deşteptarea din Cernăuţi. Adam şi Eva, cum trăiau âmenii cei
44
— După cât am păstorit
Văcjend tipărite unele părţi din ea, dintâiu încă de pe vremile, când nu
La olaltă, eu mirâsă
na-am grăbit încă de-atunî a ne es- sciau ce e focul şi când se hrăneau
Să-ţî fiu de mult am dorit.
prima dorinţa, ca aceea istoriă să cu carne crudă, cum pe încetul au
se tipărâscă şi de-osebit, în broşuri, ca început a se cultiva, a se lumina,
aşa să pâtă fi lăţită mai cu uşurinţă a-şî înfiinţa târguri, cetăţi, state şi
Să mânăm oile-acasă. în popor. aşa mai departe. Fârte înteresantă
Este, în adevăr, o carte cât se este mai cu semâ, partea, care pri-
Chiuag, Noemvre 1397. Antoniu Popp.
pâte de potrivită pentru orî-ce om, vesce istoria Egiptenilor, Fenicie­
nilor şi altele.
care scie ceti câtuşî de puţin, căcî
este scrisă în aşa mod, atât de po­ Cartea are tendinţă morală. Cel
poral, într’o limbă atât de uşâră, ce o cetesce îşi reamintesce şi învă-
/