Page 2 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 95 -1898

lului, ca să se descopere adevărata stare a Se accentuâză într’însa punctul de ve­ trebuit să ia refugiu chiar şi la tunuri, ca să scop a dat admiralului Dewey putere de­
lucrului. dere principiar faţă cu acesta măsură, se învingă cu resculaţii. plină. Americanii însă n’au destu'e puteri
Mâne vom da ic ai pe larg atât in­ arată urmările triste ale curentului şovinist Pe când situaţia se părea încâtva armate pe uscat* .ca să ajungă la acâsta,
terpelaţia, cât şi răspunsul, cari sunt de-un şi ale măsurilor de maghiarisare şi se rogă favorabilă armatei, âtă că din JBologna şi din care oausă mari sforţări trebue să facă
•deosebit interes. ministeriul de a scuti pe cetăţenii nema­ Padua apar înaintea Milanului câte-va sute încă de aci înainte pentru a-şl realisa pla­
Mai departe a urmat interpelaţia ghiari în nisuinţa de a-şî apăra obiceiul, de studenţi universitari armaţi cu revolvere; nul de-a stăpâni Filipinele.
membrului Hcrfurt, Sas moderat, care a numele şi onorea, de cari nicl-odată nu se ei au năvălit asupra miliţiei şi în lupta cu Tot aşa se c}ice, că America face
întrebat, dâcă ordinul ministrului de in­ vor lăpăda. acesta 24 dintre studenţi au căcţut morţi, 70 acum seriose pregătiri pentru a invada
terne, în care se recomandă funcţionarilor Acâsta propunere a motivat’o propu­ răniţi greu. Cuba. Dumineca viitore generalul american
spriginirea salutarei mişcări a maghiarisării nătorul Lassel cu argumente tari. Presbiterul Tot în acea di din claustrul călugă­ Milles va debarca la Matansas cu o trupă
numelor, a sosit şi la comitatul nostru şi Schiel a propus amânarea ei, preotul refor rilor Capucini, s’au dat focuri asupra tru­ de 15,000 Pentru a pregăti acâstă inva-
ce a dispus viceşpanul? mat ungur Moor a vorbit în contra ei, a pelor, cari răspunseră prin puşcăturl, dâr siune un încrucişător american şi un mare
D-l viceşpan a răspuns, că a primit şi susţinut’o Dr. Flechtenmacher, advocatul n’au putut face pagube, deore-ce claustrul torpilor a şi încercat să străbată prin
el acest ordin circular, dâr nu l’a edat Adam a combătut cinismul cu care se anunţă a fost prefăcut de călugări într’o adevărată strîmtorea Cardenas, îndreptând focuri asu­
pănă acuma, deore ce n’a aflat de consult maghiarisarea pe cale socială de cătră un citadelă. După-ce pedestrimea a vădut, că pra canonierelor spaniole „Antonio Lopez“,
încă — fiind tocmai acuma mare iritaţiu- ministru chiar, dâr este pentru amânare; nu pote s’o scotă la cale cu călugării, a „Liecera“ şi „AlertaL După o luptă de
nea şi accentuate divergenţele dintre na­ Hubbes a vorbit pentru primirea propunerii, făcut loc artileriei, care începu să bombar­ focuri, care a durat o jumătate de oră,
ţionalităţile acestui comitat. In cele din Dr. A. Mureşianu s’a alăturat în fond la deze claustrul; ghiulele de tun cădeau ca o canonierele spaniole au silit cele două
urmă însă totuşi va trebui să-l comunice protestarea, ce o conţine acea representaţiă, ploie asupra zidurilor claustrului, pe cari năi americane să se retragă.
autorităţilor din acest comitat, dâr acesta care apără posiţia de drept a naţionali­ în fine le-au găurit şi miliţia a pătruns în In Cuba Spaniolii se ţin destul de
va face atunci accentuând, că nu este ad­ tăţilor. In fine a mai vorbit propunătorul claustru. Călugării s’au fost refugiat în­ bine. Generalul Weyler a declarat regiuei-
misibil, ca să se eserciteze vre-o silă său Lassel. tr’o privniţă, unde 24 dintre ei au fost regente, că Spania va putâ susţinâ Cuba
presiune în direcţia maghiarisării numelor. La votare majoritatea a primit pro­ legaţi şi arestaţi. Se dice, că în aceste lupte timp de un an contra orl-cărui atac pe
Nicl-odată, dise el, nu s’a făcut la autori­ punerea de amânare, contra ei fiind Saşii au căcjut în Milan 500 de morţi, er numă­ uscat al Americanilor. Havanna, dice ge­
u
tăţile de aici în privinţa acâsta vre-o pre­ „verdî şi Românii. rul celor greu răniţi trece peste 2000. neralul, nu va putâ fi bombardată, dâcă
siune, şi nu se va face. Fiind discusiunea forte interesantă, O telegramă din Ala spune, că lupta împrejurimea oraşului va fi întărită în
Fişpanul preşedinte declară, în urmă, vom reveni mai pe larg asupra ei. dela Ponta Monteforte (Milan) a durat 4 deajuns. Generalul şi-a oferit spre acest
că şi densul se alătură la enunciaţiunea ore. Cartierul principal al resculaţilor se scop serviciile sale guvernului.
făcută de d-l viceşpan, că în acest comi­ cjice a fi în claustrul Capucinilor. In lupta, *
tat nu se va face nici o silă seu presiune Revoluţiă în Italia. ce s’a dat în jurul claustrului, au căciut Lui r) Times şi Standard din Roma
u
u
relativ la maghiarisarea numelor. Tocmai când se sărbătorea în Turin a morţi 200, răniţi 250. li-se telegrafâză din Madrid, că ministeriul-
Punându-se la vot luarea la cunos- cincl-decea aniversare a proclamărei con­ La Porta Ticina 2000 de ostaşi pe- Sagasta şi-ar fi dat dimisia. Se crede, că
cinţă a răspunsului d-lui viceşpan, majori­ stituţiei italiene, au isbucnit în Italia nisce destri, cavaleriă şi artileria, şi-au încordat regina-regentă îl va însărcina ârăşl pe el
tatea ia răspunsul la cunoscinţă, contra turburărl cu caracter pronunţat revoluţionar tote puterile, ca să respingă atacul rescu­ cu formarea unui nou cabinet. Spre scopul
votâză Românii şi Saşii „verdî . republican. Pe când regele Umberto, încun- laţilor. Aici un număr mare de femei ar­ acesta Sagasta a şi început să confereze
w
jurat în Turin de representanţii Senatului mate cu cose şi îmblăcii au atacat mi­
Mai departe urmâză interpelaţia mem­ cu bărbaţii mai influenţi ai partidelor.
şi Camerei, de autorităţile politice şi de liţia.
brului Dr. Flechtenmacher privitore la ese- Dâcă nu-i va succede, el va propune un
un public distins, pronunţa discursul, pe
cutarea §. 6 al legei de naţionalitate. El Turburările din Neapol. guvern militar în frunte cu Martinez Com-
care l’am schiţat şi noi, miliţia italiană
întrebă, decă d-l viceşpan Yoesce să ţină La 9 Maih o mare turburare s’a pro­ pos, Azcarraga, Polovja şi Lopez Do-
sâmă de §. 6 şi să se dea raporturile şi purta o crâncenă luptă cu massele rescu- minguez.
late ale poporului în oraşele cele mai mari dus şi în Neapol. O câtă de studenţi au
resoluţiunile dela oficiul viceşpanului în început să agite pe colegii lor. Iu urma „Kolnische Zeitung“ primesce din Ma­
ale Italiei, care împinse de miseriă şi fome
tote trei limbile protocolare ale comita­ acesta studenţii s’au dus în cartierul por­ drid soirea, că în urma turburărilor re­
şi aţîţate de socialiştii republicani s’au răs-
tului? cente, guvernul (ar avâ de gând să pro­
vrătit contra ordinei în stat. Din lupta tului, unde alăturându-se la massa turbu­
D-l viceşpan răspunde, că în §. 5 se rătorilor, au început să demonstreze. Po­ clame stare de asediu în întrâgă Spania.
stabilesce, ca limba internă de manipulare pentru pâne s’a produs o luptă sângerosă
politică. Etă amănunte: liţia a intervenit şi a împrăsciat pe mani­
să fiă cea maghiară. Oe privesce §. 6 îşi
festanţi, însă ei s’au adunat ârăşl în car­
dă totă silinţa şi când sunt decisiunl în­ JResvretirile din Milano. tierul Mercato. Mai multe mii de demons­ SCIRILE DILEI.
semnate le comunică în tote trei limbile. t >
O telegramă din Milano cu data de tranţi, armaţi cu bâte, voiau să facă pe
Aşa se portă şi protocolul congregaţiuni- — 30 Aprilie v.
10 Maiti anunţă următorele: muncitorii dela fabrică a-se pune în grevă.
lor regulat în limba maghiară, germană şi Scumpirea pâne'. In Budapesta pre­
Soirile telegrafice oficiose nu redau Şi de aici însă au fost alungaţi. S’au dus
română; dâr nu se pote să birue cu tote ţul grânelor se urcă din di în di. Aşa în
nici pe departe icona scenelor îngrozitore, erăşî la port, unde au răsturnat trei vagone,
şi în tote caşurile, şi deci rogă pe inter- 6 Maiti s’a vândut maja metrică de grâu'
al căror teatru a fost capitala Lombardiei, voind să ridice din ele baricade; nu li-a
pelator să se mulţâmâscă cu acesta — Milano, timp de trei dile. Aici este vorba succes nici acesta. Trecând apoi pe Vico cu 14 fi. 40 er., în 7 Maiti cu 14 fi. 52 cr.,
ceea-ce acesta şi face, luând la cunoscinţă de-o revoluţiă pregătită de mult, şi abia Concordia au început să bată cu pietri mi­ în 9 Maiti cu 14 fi. 79 cr., în 10 Maiti cu
răspunsul viceşpanului. 15 fi. 35 cr., âr acjl se vinde maja metrică cu
pote omul cuprinde cu mintea, cum de gu­ liţia, care împuşcând asupra lor, pe 5 i-a
A urmat apoi propunerea de urgenţă 16 fi. 50 cr. In urma scumpetei, e generală
vernul n’a avut nici o scire prealabilă des­ omorît. Sera turburările s’au repetat, cu
subscrisă de trei din membri saşi „verdî“, plângerea poporaţiunei, care în mare parte
pre acâstă mişcare. care ocasie trei au fost ucişi, mai mulţi
de a-se face o representaţiă a Congregaţiei e espusă fometei. S’a cerut să se ia măsuri
Resculaţii au ridicat 17 baricade, ca greu răniţi. In Borgo cli Loreton au aprins
comitatului Braşov cătră întregul ministeriu din pământ. Massa aţîţată, ca la un semn spitalul. In urma acâsta s’a proclamat sta­ contra vândătorilor de pâne pentru a-i sili
reg. ung. în afacerea numelor de familiă. să nu mai urce preţul pânei ba s’a ţinut în
dat, a jâfuit palatele şi casele cetăţenilor, rea de asediu în provincia Neapole.
Se ' citesce acâstă representaţiă, în care este cestiunea acâsta şi o anchetă în ministeriul
şi mobilele răpite le-au folosit pentru ri­
espusă situaţiuuea ameninţătore creată prin Alte turburărl. de agricultură. Ministrul Darânyi a decla­
dicarea de baricade. Firele telegrafice şi
scrisorea circulară a ministrului de interne S’au făcut mari turburărl şi în Luino, rat însă, că de ore-ce preţul pânei stă în
telefonice le-au tăiat şi le-au întins de-a latul
dela 5 Februarie a. c., care s’a trimis tu­ unde carabinierii au fost siliţi să recurgă consonanţă cu preţul grânelor, de-ocamdată
stradelor, ca să împiedece mişcarea mili­
turor municipiilor, şi în care se cere, ca la arme. Mai mulţi inşi şi-au pierdut viâţa, nu pot fi siliţi vânzătorii de pâne să mic­
ţiei călări şi pedestre.
„municipiile să promoveze salutara miş­ ori au fost rfniţl. şoreze preţurile. — Mai amintim la acest
In Milano nu s’a resculat numai po-
care a maghiarisării numelor în cercuri loc, că venitul vămilor în anul 1897 s’a
poraţiunea oraşului, ci şi ţărănimea din jur, Turburărl au fost şi în Messina şi
cît se pote mai largl . urcat la 62-2 milione fi., pe când în bud­
w
care armată cu cose şi cu securi asediu Lugano, Breva, Livorno, Florenţa, Pisa, Siena,
get aceste venituri erau preliminate numai
porţile cetăţii. Massa, Arezzo, Groscito şi Genua, unde s’a cu 50 5 milione. Causa acestei urcări este
-
Industria şi comerciul au suferit pa­ şi proclamat starea de asediu.
îl năcăjia vântul, făcea să-şi întrerupă din a-se căuta în marele import de grâne, ce
gube enorme. Tote fabricele, băncile, pră­ *
când în când conversaţia. s’au adus din alte ţări. De sigur, că în
văliile şi teatrele au trebuit să fiă închise, Se dice, că regele Umberto luând
Căci era vorbăreţ bătrânul, voind se circulaţia pe strade a încetat cu totul. veste despre turburările din Milan a rămas anul curent, 1898, venitul vămilor va fi şi
arate, că nu e un simplu barcaş, ci un Muncitorii dela frabricele de gaz punân- mai mare, deore-ce importul de grâne stră­
grozav de deprimat, aşa că a refusat să ine a fost anul acesta mai mare ca anul
marinar dela rotă. du-se în grevă, oraşul noptea nu e luminat
ia parte la balul din Turin, arangiat în trecut.
„Cutare vapor a sosit acll din Alexan­ de loc. Oţelele sunt deşerte. Streinii şi lo­ amintirea jubileului de 50 ani al procla­
dria, cutare plâcă mâne la Brasilia, cutare cuitorii mai cu dare de mână părăsesc ce­ mării constituţiei. El şl-a amânat şi reîn- Adunări contra Ungurilor — în Austria.
era să se înece cu o lună înainte, pe că­ tatea de frica turburătorilor. Pagubele de torcerea sa în Roma, fiind că ministrul de In mai multe oraşe din Austria s’au ţinut
pitanul cutăruia îl cunâsce bine, pe un ma­ pănă acum ale comercianţilor şi industria­ interne l’ar fi avisat, că nu pote lua răs­ Zilele acestea adunări poporale în cestiunea
rinar de pe vaporul acela spaniol l’a scă­ şilor trec peste 5 milione de lire. pundere despre siguranţa personei lui. pactului cu Ungaria. Tote au protestat con­
w
pat din gura morţii etc. etc. In mare pericul se aflau staţiunile tra acestui pact arătând, că Austriacii nu
liniilor ferate; la fiă-care staţiune s’au tri­ mai vor nici o legătură cu Ungurii.
Eu însă de mult deja nu-1 mai ascul­
mis câte 3000 de ostaşi pentru apărare.
tam. Mişcările ritmice ale barcei îmî adu­ Resboiul ispano-american. Dela Blaşiu i-se telegrafâză „Tribunei“
Resculaţii au încercat în mai multe rânduri
seră aminte prima mea călătoriă pe mare... din Sibiiu cu data 11 Mâiii: „AZI la 12
să reţină trenurile a întră în gări, asupra Greu şi forte încet se mişcă operaţiile
Era vreme urîtă în Lubecb, când se multor trenuri au puşcat şi au aruncat facle militare în râsboiul dintre Spania şi Ame­ ore au insinuat (De ce nu anunţat? — Red )
anunţa plecarea vaporului spre Copenhaga. aprinse. rica. Cea dintâiii e seracă în bani, cea de la pretura de aici d-nii Dr. Alexandru Pop,
Ventul sufla rece şi pldia era amestecată Femeile resculaţilor mai ales s’au pur­ a doua nu e destul de bine pregătită, ca Aurel O. Domşa, Dr. EliăDăianuşi Sofron
eu fulgi de zăpadă. Der desnădăjduisem de tat în mod ne mai pomenit revoltător; să ducă lucrul la o luptă decisivă. Numai Stan adunarea de popor convocată pe Du­
a mai vede vreme frumosă şi nu ascultai ţinându-şl copiii pe braţe se aruncau înain­ astfel se pote esplica situaţia încurcată şi mică 3 (15) Maih la BlaşitL“.
de sfaturile prietenului meu, care mă în­ tea cavaleriei şi când miliţia voia să pusce, nebulâsă, ce domnesce acum după primele Poporaţiunea Budapestei. Numărul lo­
demna să mai stau o di la ei, decă nu puneau ca ţintă proprii lor copii. lupte. cuitorilor din Budapesta se socotesce aZl
voesc să sciu ce e furtuna. piua de 9 Maia a fost o di de grea Asupra planurilor Americei nu se cu 650,000, dintre cari 200,000, va să Z^ ^
0
u
(Va urma.) probă pentru miliţiă. La tote porţile ce­ scie însă nimic positiv. Se susţine ce-i cam a treia parte sunt Jidani. „Alkotmâny
tăţii decurgeau lupte sângerose între tur­ drept, că Mac Kinley ar fi hotărît, să pună Zice, că Ungurii din provin ci ă sunt plini
burători şi trupele consignate. Miliţia a stăpânire pe insulele Filipine, spre care de mândriă şi admiraţiune de marele avânt,