Page 7 - 1898-05
P. 7

Q-AZETA TRANSILVANIEI                                                                  Pagina 3
          Nr. 96-1898

       pentru  ca  se  esopereze  dela  aceştia  un  aju­  fel  de  institut  de  învăţământ  din  patriă,  cu  şcolele  din'cestiune  să  se  aplice  cea  mai  fost  ataşaţi  ostaşi  cu  baioneta  pe  puşcă.
       tor  pentru  biserică,  şi  şcolă.  Legislaţiunea  fie  el  susţinut  de  o  confesiune,  comună,  strictă  pedâpsă  cuprinsă  în  art.  de  lege  Asupra  generalului  San-Martino  resculaţii
       Moldovei  nu  a  făcut  us  de  legea  prescrip-  corporaţiune,  societate  său  privaţi,  precum  XXX din 1883, adecă închiderea lor.    au puşcat de opt ori dup’olaltă.
       ţiunii,  ci  a  votat  un  ajutor  anual  de  200  şi  nici  o  confesiune  şi  biserică  nu  pote   „Este  de  prisos  să  mai  indic  Esce-
                                                                                                                                                      Vârkonyi  e  prins.  Seim,  că  conducă­
       galbeni  pentru  biserica  numită,  respective  nici  să  câră,  nici  să  primâscă  ajutor  şi  lenţei  Tale,  întru  cât  reduce  acestă  măsură
                                                                                                                                                 torul  socialist  Ştefan  Vârkonyi,  care  dis­
       pentru  şcole.  Esemplul  acesta  l’a  urmat  sprijin  material  în  nici  o  formă  dela  posibilitatea  desvoltării  civilisaţiunei  în  sco-
       mai  târdlu  şi  legislaţiunea  Munteniei  şi  a  state  externe,  dela  domnitorii  şi  guver­  lele medii cu limba românâscă.           pune  de-o  avere  considerabilă,  în  urma
       votat  din  partea  sa,  şi  ea,  200  de  galbeni.  nele lor.                                   „înainte  însă  de  a  face  paşii  de  lipsă   persecuţiilor  îndreptate  contra  lui  a  fugit,
       Şcâlele  din  Braşov  au  ajuns  în  posesiunea     „De-ore-ce  în  budgetele  guvernelor  pentru  esecutarea  acestei  disposiţiunl  a   lăsându-şî  nevasta  în  Budapesta.  Marţi
                                                                                                                                                 sera  însă  Vârkonyi  a  fost  prins  în  Viena
       acestui  ajutor  total  de  400  de  galbeni  pe  române  de  după  1876,  subvenţia  gimnasiu­  mele,  voesc  să  dau  posibilitate  şcolelor
                                                                                                                                                 şi  arestat.  Prinderea  lui  s’a  întâmplat  astfel,
       an,  care,  după  cursul  de  atunci,  asigura  un  lui  din  Braşov,  cu  o  posiţiă  de  sine  stătă-  centrale  din  Braşov  pentru  mai  departe
                                                                                                                                                 că  nevastă-sa  a  plecat  din  Budapesta  ca
        venit  anual  de  circa  fl.  2400  în  anul  1861  t6re  şi  cu  numele  ei  indicată  nu  se  întel-  subsistenţă,  şi  acesta  în  modul  următor:
                                                                                                                                                 să-l  cerceteze.  Un  detectiv  o  urmări  pas  de
       sâu  1862.  Acâsta  este  originea  subvenţiunei  nesce,  şi  de  ore-ce  tote  confesiunile  şi  tote  Să  binevoescl  Escelenţa  Ta  să  aduci  acest
                                                                                                                                                 pas  pănă  ajunse  la  Vârkonyi  în  Viena.
       •din România a şcolelor din Braşov.           corporaţiunile  susţinătore  de  şcole  luaseră  rescript  al  meu  la  cunoscinţă  senatului  şco­
                                                                                                                                                 Aci  avisâ  poliţia,  care  imediat  puse  mâna
             „Ajutorul  de  florini  2400  ast-fel  asi­  la  cunoscinţă  ordinaţiunea  Ministrului  de  lar  al  consistoriului  archidiecesan,  care,
                                                                                                                                                 pe el.|
        gurat,  nu  numai  a  îmbunătăţit  situaţia  culte  Nr.  559  din  1872  —  guvernul  ungu­  după  cum  sunt  informat,  se  va  întruni  în
       gravă  a  şcolelor,  ci  a  inspirat  şi  curaj  în  resc  al  instrucţiunei  publice  a  fost  de  con­  şedinţă  cât  mai  în  grabă,  şi  a-i  comunica,   Musica  orăşenescă  va  concerta  Du­
       susţinătorii  şcolei  pentru  desvoltarea  mai  vingerea,  că  nici  şcolele  din  Braşov  şi  nici  că  faţă  cu  şcolele  din  cestiuii9  păntru  ţinuta  minecă  după  amâdl  la  4  ore  la  Casa  de  tir,
        departe  a  ei,  mai  cu  sâmă  după  ce  au  eso-  alte  institute  cu  limbă  de  propunere  româ-  Eforiei,  care  a  călcat  ordinaţiunea  de  oprire  âr  la  8  ore  sera  în  sala  Redutei  orăşe-
        perat  şi  ajutorul  oraşului  Braşov,  şi  la  nâscă,  de  orl-ce  categoriă  din  patriă  nu  şi  disposiţiunile  legei,  şi  institute  din  patrie  nesel.
        1863  şi  ajutorul  scaunului  guvernial  regesc  capătă  şi  nu  primesc  nici  o  subvenţiune  în  mod  ascuns  le-a  pus  în  dependinţă  ma­
                                                                                                                                                      Pentru   amatorii   de   fotografie.   Aparate   de
        din  Ardeal.  In  urma  acesta  au  ridicat  la  din  România;  cu  atât  mai  mult  era  în  terială  de  guvernul  unui  stat  străin,  pen­
                                                                                                                                                 fotografie  pentru  salon  şi  voiaj  f6rte  renumite;
        1862  salarul  profesorilor  la  800  şi  900  fl.  drept  a  crede  acesta,  cu  cât  §  72  al  art.  tru  acestă  ţinută  am  intenţiunea  să  aplic
                                                                                                                                                 aparate  pentru  fotografii  la  moment,  precum  şi
       ,şi  înfiinţând  la  1862-63  clasa  a  cincia  (V)  de  lege  XXX  din  1883  reînoesce  în  mo­
                                                                                                   măsura  cea  mai  aspră,  dela  care  numai  în  t6te  articolele  necesare,  se  pot  procura  dela  A.
       gimnasială  au  început  cu  complectarea  gra­  dul  cel  mai  categoric  ordinaţiunea  minis­  acel  cas  m’aşl  abate,  dâcă  Senatul  şcolar  MOLL  liferantul  curţii  o.  şi  r.  din  Viena,  Tucli-
        dată  a  gimnasiului  superior,  care  s’a  termi­  terială din 1875".                     al  consistoriului  de  sub  presidenţia  Esce-   lauben  Nr.  9.  Manufactură  fotografică  fondată  la
        nat în anul şcolar 1865—66.                                                                                                              anul  1854.  La  cerere  liste  mari  ilustrate,  coţinend
                                                           „In  luna  lui  Octomvre  1894,  Dimitrie  lenţei  Tale,  intercjicend  Eforiei  din  Braşov
                                                                                                                                                 preturile  gratis.  Depos'te  în  Braşov  la  F.  Jeke-
             „Intr’aceea,  edificiul  deja  gata  s’a  Sturdza,  actualul  ministru-president  şi  mi­  facultatea  de  a  primi,  sub  orl-ce  nume  şi
                                                                                                                                                 lius,  F.  Kelemen,  Victor  Rotii  Farmacişti.  Teutsch
                                                                        1
       dovedit  prea  strimt  şi  ast-fel  fură  nevoiţi  nistru  al  afacerilor   externe  al  României,  a  sub  orl-ce  titlu,  ajutor  dela  guvern  său  şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
        să  zidâscă  o  aripă  nouă  la  edificiu.  Cres-  ţinut  un  discurs  la  Orfeu,  în  care  cu  date  dela  domnitor  străin,  —  va  suplica  la  mine
        cerea  cheltuelilor  a  făcut,  ca  sub  titlul  de  a  arătat,  că  ce  şi  câte  sume  se  trimit  din  pentru  ajutor  dela  Stat,  spre  scopul  sco
        drept  deja  amintit  se  facă  paşi  noi  la  gu­  partea  guvernului  conservator  de  atunci  şi  lelor.  In  ce  privesce  o  asemenea  suplică,
        vernul  român  pentru  mărirea  ajutorului.  prin a cui intermediare".                     pot  asigura  pe  Escelenţa  Ta  din  capul  lo­   Resbeiul ispano-american.
       Paşii  aceştia  au  fost  încununaţi  cu  succes,                                           cului  despre  buna  mea,  voinţă  şi  în  legă­
                                                           „In  urma  acestora,  guvernul  ungar                                                               Ocuparea Cubei.
        pentru-că  legislaţiunea  României  printr’o                                               tură  cu  acesta  despre  aceea,  ca  să  păstrăm
                                                     regesc  s’a  nisuit  a-se  informa  despre  starea
       lege  specială  a  ridicat  subvenţia  originală                                            neatinsă  limba  română  ca  limbă  de  pro­       Din  Washington  se  telegrafâză  cu
                                                     reală  a  lucrurilor  şi  pe  basa  acelor  date—
        de  400  galbeni  la  suma  de  23.500  lei                                                punere  şi  caracterul  confesional  al  sco-   data  de  11  Maiii,  că  secţiunea  americană
                                                     din  care  o  parte  Vi-s’au  comunicat  Esce-
        (Vezi  Maiorescu  Ti  tu,  discursul  ţinut  în  Se­                                       lelor.                                        pentru  marină  a  primit  dela  ambasadorul
                                                     lenţei  Vostre,  în  22  Martie,  prin  Escelenţa
        nat 6 Martie 1875 „ Discursuri parlamentare".                                                                                            american  din  Londra  soirea,  că  escadra
                                                     sa  D.  Prim-Ministru  —  s’a  convins,  că  aju­   „Primesce,  Escelenţă,  espresiunea  sin­
        Voi. I pag. 291—99).                                                                                                                     spaniolă  dela  Cap-verde,  constătătore  din  4
                                                     torul  anual  dat  de  guvernul  român  pănă  cerei mele stime".
             In  anul  şcolar  1869/70,  susţinătorii                                                                                            încrucişătorl  şi  3  torpilori,  n’a  plecat  spre
                                                     la  1876  pe  faţă,  a  devenit  secret  şi  că  au­
        şcolei  au  înfiinţat  prima  clasă  a  şcolei  re­                                             Budapesta, 18 Aprilie.                   Antille,  ci  a  sosit  în  Oadix.  Acest  fapt  de
                                                     torităţile  susţinătore  a  şcolelor  din  Braşov,
       cile  şi  în  anii  doi  următori  au  complectat’o                                                                          Wlassics.    o  estremă  gravitate  a  schimbat  cu  totul
                                                     cu  totă  ordinaţiunea  ministerială  din  1875
       •cu  încă  două  clase,  din  care  eausă  a  tre­  şi,  ce  e  mai  mult,  în  contra  art.  de  lege                                    planul  de  răsboih  al  Americanilor.  Mac-
        buit să se edifice şi aripa de sus a şcolei".                                                    Alegerile   din    Francia.    Alegeri   Kinley,  care  după  lupta  dela  Oavite  s’a
                                                     XXX  din  1883  §  72  îl  primesc,  ba  îl  chiar
             „Intr’aceea  s’a  întâmplat,  că  d.  mi­                                             atât  de  liniştite,  ca  cele  ce  se  fac  tocmai   hotărît  să  amâne  ocuparea  Cubei,  acum  va
                                                     urgentâză.  Din  causa  acesta,  s’a  vădut  ne­
       nistru  m.  r.  de  culte  şi  instrucţiune  pu­                                            acum  în  Erancia,  n’au  fost  de  când  esistă   grăbi invasiunea în insulă. Spre scopul acesta
                                                     cesitat  a  interveni  la  guvernul  regesc  ro­
        blică  a  pus  unele  condiţiunl  pentru  liqui-                                           republica  franeesă.  Ele  s’au  început  Dumi­  se  aştepta  pe  ieri,  Joi,  sosirea  generalului
                                                     mân  pe  cale  diplomatică  în  chestia  sub­
        darea  şi  mai  departe  pe  seraa  şcolei  a  aju­                                        neca  trecută.  S’au  ales  peste  tot  în  Francia   Miles  la  ţărmul  marin  cu  20,000  omeni.  Se
                                                     venţiei,  şi  acesta  a  dat  în  privinţa  subven-
        torului  anual  dat  de  cătră  fostul  scaun                                              581  deputaţi,  fiind  cunoscute  pănă  acum   confirmă  de  asemenea  soirea,  că  tote  tru­
                                                     ţiunii o notă afirmativă cu indicarea sumei".
       guvernial  regesc  din  Ardeal.  Biserica  sus­                                             numai  566  resultate.  Au  fost  aleşi  pănă   pele  din  Ohicamanga  au  primit  ordin  să
        ţinătore  a  şcolei  nu  a  primit  aceste  condi-   Etă  acum  şi  cealaltă  scrisâre  a  acum  193  republicani,  104  radicali,  41  so­  plece.
       ţiiuni  şi  de  aceea  guvernul  instrucţiunei  ministrului  cătră  Metropolitul,  cea  cialişti,  47  monarchiştl.  Peste  două  săptă­       Independent  de  acesta  operâză  gene­
        publice  a  detras  dela  institut  ajutorul,  de  mai nouă şi cea mai ardentă:            mâni  se  vor  face  181  balotaje.  Camera  seva  ralul  Droft,  care  a  plecat  la  Cuba  cu  un
        care  s’a  bucurat.  Atunci  susţinătorii  şcolei                                          compune  în  mod  aprope  identic  cu  cea  tre­  transport  de  7000  pusei,  200,000  car­
                                                           „Escelenţa  Ta  Domnule  Archiepiscop  şi
        cu  provocare  la  acâstă  împrejurare,  s’au                                              cută.  Politica  guvernului  Meline  a  obţinut  tuşe  şi  uumărose  tunuri.  Din  aceste  pro-
                                                     Metropolit!
       provocat  din  nou  la  guvernul  român,  care                                              aprobarea  Franciei.  Sunt  aleşi  puţini  mo-  visiunî  va  da  resculaţilor  atâtea,  cât  va
                                                           „Ordinul  din  anul  1875  Nr.  559  al
       3i-a  şi  dat  ajutorul  cel  nou  în  suma  de  lei                                        narchiştl,  puţini  radicali  socialişti,  cari  nu  putâ.
                                                     antecesorului,  tocmai  din  incidentul  eşirii
        10.000,  suma  acâsta  se  şi  află  în  budgetul                                          se  rimpacă  cu  actuala  stare  de  lucruri,      O  telegramă  din  Madrid  spune,  că  în
                                                     la  ivâlă  a  subvenţiunii  şcolelor  din  Braşov,
        României  de  pe  anul  1871  (VedI  Maiorescu,                                            sperând  o  organisare  socială  mai  echita­  Cuba  a  fost  la  10  1.  c.  un  atac  desperat
                                                      dispune  ca  şcolele  confesionale  din  ţâră,
       .„Discursuri  parlamentare"  Voi.  I  pag.  195).                                           bilă.  Marea  majoritate  este  republicană-  între  regimentul  spaniol  Colon  şi  între
                                                      precum  şi  orl-ce  institute  de  învăţământ  de
        Suma  acestei  a  doua  subvenţii  varia  din                                              conservatore.  De  însemnate,  că  doi  con­  resculaţî,  în  care  au  cădut  15  Spanioli,  în­
                                                      orl-ce  categorie  şi  de  orl-ce  grad,  susţinute
       .an  în  an,  în  cât-va  s’au  ridicat  când  la  10,                                      ducători  ai  socialiştilor,  Jauris  şi  Guesde,   tre  cari  şi  un  ofiţer.  Răsculaţii  au  avut  per-
                                                      de  comune,  corporaţiunl,  reuniuni,  sâu  pri­
        când  13,  când  15  mii  de  lei  şi  suma  aceea                                         au  cărlut;  de  asemenea  a  cădut  şi  anti­  derl mari.
                                                     vaţi,  asemenea  confesiunile  şi  bisericile,  să
        a rămas şi în budgetele 1875 şi 1876.                                                      semitul  Drumont  la  Alger.  Au  fost  realeşl
                                                     nu  potă  cere  şi  să  nu  potă  primi,  sub  nici
             „La  1872  mai  mulţi  membri  ai  legis­                                             toţi  miniştrii,  în  special  Meline  cu  13,000         Tarburâri în Filipine.
                                                      o  formă,  ajutor  şi  subvenţiune  materială
       laţiei  române,  precum  Cogălniceanu,  Ver-                                                voturi  din  15,000  votanţi.  A  mai  fost  reales
                                                      dela  state  străine,  ’dela  Domnitorii  şi  gu­                                               Din  Manilla  se  anunţă,  că  în  Filipine
        -nescu,  G-hica,  Vladimir  etc.,  la  iniţiativa                                          Brisson,  fostul  preşedinte  al  camerei,  ale­
                                                      vernele acelora.                                                                           au  isbucnit  mari  turburărl.  Se  cjice,  că  ad-
        lui  Maiorescu,  au  presentat  o  moţiune,  ca                                            gerea  acestuia  a  produs  manifestaţii  de
                                                           „§.  72  al  art.  de  lege  XXX  din  1883                                           miralul  Montojo,  care  a  condus  escadra  spa­
       .acesta  a  doua  subvenţiune  să  nu  figureze                                             simpatiă din partea radicalilor.
                                                      nu  numai  susţine  ordinul,  ci  cu  putere  de                                           niolă  înaintea  Oavitei,  a  fost  ucis  dim­
        de  aci  înainte  numai  ca  o  posiţie  de  bud­
                                                     lege  declară,  că  actualele  scole  medii  sus­                                           preună  cu  cei  doi  fii  ai  săi.  Răsculaţii  jâ-
        get,  care  să  se  potă  şterge  ori  când,  ci
                                                     ţinute  de  confesiuni,  de  municipii,  de  co­                                            fuesc  şi  incendiază  casele  şi  ucid  femei  şi
        după  chipul  primei  subvenţiunî  de  23.500                                                  SOIRILE BILEI.
                                                     mune,  de  corporaţiunl  şi  de  singuratici,                                               copii.             v
        •ici, să se stabilâscă printr’o lege specială.
                                                      asemenea  confesiunile  şi  bisericile,  la  nici                                                            Manilla.
             „Acest  proiect  de  lege  a  fost  primit                                                                          — 1 (13) Maia.
                                                      un  cas  nici  nu  pot  cere,  nici  nu  pot  primi
        de  Senat  numai  în  Martie  1875  cu  31  vo­                                                  Liturgia   maghiară.   Episcopul   ruten     Din  Madrid  se  telegrafâză:  Generalul
                                                      ajutor  şi  subvenţiune  materială  dela  state
                                                                                                                                                                                            u
        turi  contra  9.  După  căderea  guvernului                                                Firczak  din  Muncaciu  a  sfinţit  dilele  tre­  Primo  de  Biveira  a  sosit  cu  vaporul  „Leo
                                                      străine,  dela  Domnitorii  şi  guvernul  ace­
        Catargiu,  în  restimpul  scurt  dela  4  pănă                                             cute  o  biserică  din  Hajdu-Boszormâny.  Gu   în  Barcelona.  El  a  declarat,  că  fortul  dela
                                                      lora .
        la  26  Aprilie  1876,  Orescu  a  devenit  mi­                                            ocasia  acâsta  s’a  pronunţat  şi  asupra  litur-   Manilla  este  atât  de  puternic,  încât  Ame­
        nistrul  instrucţiunei  publice,  care  prin  ra­  „Din  probele  documentate  procurate   giei  maghiare,  despre  introducerea  căreia   ricanii  nu-l  pot  ocupa.  A  declarat  mai  de­
        portul  său  Nr.  3334  de  data  22  Aprilie   de  cătră  guvernul  regesc  este  evident,  că   cjise  următorele:  „Sânţia  Sa  Papa  nu  e   parte,  că  în  decursul  funcţionării  sale  s’a
        1876  ceru  nu  numai  sistarea  acestei  nouă   şcolele  aşa  numite  centrale  din  Braşov   străin  faţă  de  dorinţele  vostre  motivate,   ţinut  strict  de  ordinele  guvernului  şi  a  ra­
        subvenţiunî,  ci  şi  ştergerea  subvenţiunei.   (gimnasiu  gr.  or.,  scola  comercială,  scola   însă  nici  pe  pom  nu  cresc  îndată  fructe,   portat mereu despre starea flotei.
        mai  vechi  de  23,500  lei.  Orescu  însă  a  că-   reală,  scola  de  fete  şi  scola  elementară)  cu   mai  întâia  ies  mugurii,  frundele,  florile  şi
       •flut  peste  3  dile  şi  ’i  urma  Chiţu  (?)  care   călcarea  pe  faţă  a  menţionatei  ordinaţi  uni   numai  în  urmă  vin  fructele.  Aşa  stăm  şi   Ocuparea lui Forto-Ttico.
        a  menţinut  şi  mai  departe  subvenţiunea   şi  a  disposiţiunilor  legale  şi  contra  cate­  cu  liturgia  maghiară.  E  lipsă  de  ore-carl   Sub  preşedinţa  lui  Mac-Kinley  s’a  ţi­
        duplâ  garantată  prin  2  legi,  care  la  1876   goricei  şi  strictei  opriri,  au  primit  şi  au   pregătiri,  ca  ea  să  se  realiseze.  Pe  cale  nut  un  consiliu  de  miniştri,  în  care  s’a  ho-
        ■făcea cu totul 38.500 lei".                  acceptat  pe  ascuns,  prin  mijlocirea  biseri-   forţată  şi  cu  strigări  nu  vom  ajunge  la  tărît  să  se  trimită  îndată  o  expediţia  de
             „Intr’aceea  s’a  întâmplat,  că  guvernul   cei  Sf.  Nicolae  din  Braşov,  în  im  lung  şir   ţintă,  ci  încet,  lucrând  conscient  şi  în  unire  10,000  de  omeni  la  San-Juan,  Porto-Rico
        ungar  regesc  a  aflat,  că  şcolele  gr.  or.  ro­  de ani subvenţiune anuală.           înainte de-a secera succese";                 şi  tot-odată  va  bombarda  San-Juan.  Expe­
       mâne  din  Braşov  primesc  subvenţia  anuală       „Acâstă  ţinută,  strict  oprită  prin  lege                                          diţia  va  conduce-o  personal,  âr  Sampson
        din  România.  Din  causa  acesta  a  şi  inter­  şi  la  mai  multe  provocări  tăinuită,  care   Despre situaţia din Italia se mai     va conduce operaţiile militare.
        venit  pe  cale  diplomatică  la  guvernul  ro­  mai  multe  institute  de  învăţământ  din  pa­  anunţă  următorele:  Lui  „Daily  Nems"  i-se
       mân,  âr  acasă  a  oprit  în  mod  forte  cate­  trie  le-a  pus  sub  influenţa  materială  a  comunică  din  Milano,  că  resculaţii  au  ase­
                                                                                                                                                  Proprietar:     Aurel MureşSanw..
       goric  ca  şcolele  din  Braşov  să  mai  primescă  unui  stat  străin  şi  sub  o  asemenea  influenţă  diat  centrul  oraşului.  S’a  întrodus  censura.
        ajutor,  er  în  ordinaţiunea  sa  Nr.  559  de  a  stat  ani  de  49©  fără  soirea  guvernului  Miliţia  a  obosit  în  luptele  cu  resculaţii.  Redactor responsabil: făregoriu Maiwr
       -datul  2  Aprilie  1875  a  decretat,  că  nici  un  regesc unguresc, ne îndreptăţesce, ca faţă  La tote trenurile, ce sosiau în Milano, au
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12