Page 10 - 1898-05

Pagina 2. GAZETA TRANSL VAN IEI Nr. 97—1898.
SIMEON BĂRNUŢIU un fanatic, seu dispreţ, ca un om ţiune de sine stătătore şi de parte nanţei Românilor formă cu totul legală şi

răutăcios". întregitore a Transilvaniei pe temeiul o recunoscu de adunanţă naţională, tocmai
la 2 (14) Maia 1848. y Asa sosind diua cea mare de libertăţii egale, şi întări legătura uniu­ precum doriau de mult în secret inimele tu­
y
3 [ 1 5 ) Maiu, sub impresiunea pă- nei naţionale prin un jurământ de turor Românilor.
Era pe la orele 10 ale dimine­ Sâmbătă la 1 Maiti sosi şi episcopul
trundătorei cuvântări a lui Simion credinţă cătră împărat şi marele prin­ dela Sibiiu Dn. Andreiă Şaguna, însoţit de
ţii frumose şi senine de 2 (14) Maiu
Bărnuţiu, sub entusiasmul curat na­ cipe, cătră patriă şi naţiunea română. un frumos număr de preoţi şi mireni, pri­
1848. tocmai acum cincî-decî de ani,
ţional, de care era pătruns poporul „De când e Ardealul nu s’a pus ju­ mit de o deputaţiune tocmai la Mănăradia,
când se afla „Senatul român“ în ca­
si inteliginta, măreta adunare naţio- rământ mai sfânt decât acesta; ju­ şi trase drept în reşedinţa episcopâsoă. Du­
tedrala din Blaşiu la o consultatiune minecă după sf. liturgic D-nii episcopl
» y nală de pe Câmpul Libertăţii declară rământul celor trei naţiuni nu pote
asupra celora ce avea s6 facă adu­ Ioan Lemeni şi Andrei Şaguna, eşind în
şi proclamă naţiunea română de na­ sta faţă cu acest jurământ român".
narea naţională română în diua ur- mijlocul rjăcilor de mii, mărturisiră, că
y y Prea sf. Sale sunt fraţi, nu din vre-o fâ-
mătore. Totă românimea de fată era
y ţăriă, ci fraţi în Christos, fraţi Români,
adenc pătrunsă de seriositatea mo­
fraţi, cari provocă pe tot Românul a uita
mentului celui mare. Tăcerea sărbă- orl-ce neplăceri trecute şi a-se privi cu
torescă fu întreruptă mai întâiu în toţii de fraţi, precum sunt ai lor episcopl.
biserică de strigări: Bărnuţiu să vor- Cuvântul rostit în acest înţeles de D-n
Acesta e cjiua, în care Românul Măreţă-i serbarea când fiii d’un sânge
bescă, să audim pe Simion Bărnuţiu, episcop A. Şaguna făcu impresiune fdrte
Pătruns de chiămarea spiritului seu, Se legă’ntre sine prin viu jurământ, bună, tăia şi calea mai multor presupuneri
trăescă Bărnuţiu! Şi poporul dina­
Işî scutură jugul impus de păgânul, A nu lăsa pradă, de răi a-se frânge şi temeri deşerte. Pentru un scop atât de
fară a înţeles, că Simion Bărnuţiu
Ce n avu nici lege, nici chiar Dumnecjeu. Mărirea străbună şi dreptul cuvânt. mare şi frumos, cum era al acestei adu­
şi-a ridicat vocea puternică în senat, nanţe, era să se înlăture din inimile tutu­
şi faţa-i îngrijată de-o dată s’a înse­ De acjî libertatea ş’amorea frăţescă De astătji b/ăstemul contras din vechime ror ori care alte interese particulare.
ninat. Momentul mare si-a născut In pieptul naţiunei române va fi, S’a şters ca şi umbra, ca norii prin vânt, Duminecă în biserica catedrală se ţi­
y
nură două conferinţe pragătitore între par-
bărbatul cel mare, naţiunea română încât strănepotul sciind s’o mărescă Frumosă ca Dorea resarî Românime
tea intelegintă. D-n Simion Bărnuţ, prin o
şi-a aflat pe Lamartin-ul causei sale! Prin faptele sale, etern va ’nflori Pe braţele gloriei, în vechiu-f pământ.
lămuritore şi critică deducere istorică a
Fericitul Simion Bărnuţiu spuse Andreiu Mureşianu. stării Românilor în Ardeal, dede direcţiune
Românilor, două luni după-ce asigură şi nutremânt desbaterilor despre naţiona­
Lamartine tot despre acesta pe Fran- litatea şi drepturile limbei Românilor. In
cesî, că „libertatea fiă-cărei naţiuni conferinţa de după amâcjl steteră şi epis­
copii de faţă. Intr’aceea poporul, care îm-
nu pote fi decât naţională, ca li­ pluse pieţa şi al cărui număr până Luni
bertatea fără de naţionalitate nu
după socotela mai multor crescuse la 40
se pote înţelege nici la un popor mii, condus şi învăţat de câţl-va juni ad­
de pe păment şi că fără de liber­ vocaţi şi canceliştl, se purtă cu atâta li­
tate naţională, nu e cu putinţă cul­ nişte şi ascultare, cât însuflâ cea mai do-
4
tură naţională . itâ încredere pentru tot cursul desbateri­
lor următore, cum şi respect şi recunos-
Adevărul acestei sentinţe a ne-
y cere în ochii altor naţiuni, dintre care încă
muritorului Bărnuţiu, ca si multe alte veniseră mai mulţi inşi, ca ascultători; nici
adevăruri din cele înspicate în me­ o certă, nici o ameţire prin beutură spir-
morabila sa cuvântare din 2 (14) Maiu tudsă nu se vădii în t6te acele patru dile.
1848, ni-se arată astădi mai mult ca — Ostăşimea, pedestrimo, călărime, arti-
leriă (două tunuri), concentrată la Blaşiu
ori şi când în dupla lor valore. Băr­
şi împrejur în număr de 740 capete, ori
nuţiu, primul orator al senatului şi
când se arăta, era primită de cătră popor
poporului român din 1848, în mo­
cu cele mai sgomotose vivaturî, încât ace­
mentul acela solemn si măreţ nu a iaşi nu avii în loc nici o trâbă alta, decât
y y
mai fost profesorul şi juristul cel sim­ a da salve la închiderea adunanţei. Intre
plu şi modest, ci trimisul de Prove- bărbaţii de inteleginţâ, causa advocatului
v
Fr. Micheş, cum şi a doi preoţi prinşi şi
dinţă bărbat al unei noue epoce ro­
publicarea dreptului statariă, fii singurul
mâne, viul organ al istoriei române
prilej, la care se manifestă un năcaz şi în­
şi patriotice, incarnaţiunea convicţiu­
verşunare, precum merita natura lucrului.
nilor naţionalî-politice române. Nu­ O comisiune în şedinţa preliminară com­
mai aşa a putut să anunţe principiile puse o petiţiune cătră r. guvern pentru
fundamentale ale vieţii si ale desvol- scăparea lui Micheş. In 3/15 Maia după
y y
tării naţiunei române pe vechiul ei sf. liturgiă şi chemarea într’ajutor a sf.
spirit prin D-n episcop Ioan Lemâni cun-
păment, numai aşa a putut să spună
S I M E O N B Ă R N U Ţ I U jurat de mai mulţi preoţi, la 9'/ ceasuri
2
ce aveau să facă Românii în acele o deputaţiune alâsă de adunanţă chemă
născ. 1808 — f 1864.
împrejurări grele, numai aşa putu să pe D-nii comisari guveruialî, Ludovic Sabo
ceră dela adunare proclamarea ne- consiliatul şi b. Nicolae Banfi supremul
dependenţei naţiunei române de alte Adunanţa naţională română j Părinţii noştri încă pe la 1791 ceru- comite, cari şi veniră în costum de paradă
naţiuni conlocuitore şi depunerea ju­ | seră congres naţional, pentru-ca şi Româ­ cu săbiile încinse. Dela masa aşecjată pe
stradă dinaintea bisericei se ceti decretul
rământului, ca simbol al uniunei na- din Blaşiu. nul transilvan să mai delibere odată des­
pre sortea şi posiţiunea sa, să-şi descopere guvernial pentru deschiderea adunării, apoi
tiunei române: er când mai mulţi din
44
y 7 y (Din „Gazeta (le Transilvania anul al 11-lea, Nrii dorinţele şi pretensiunile sale, aşa precum instrucţiile date de r. guvern, care ne asi­
cei de faţă credură, că Bărnuţiu în­ 39 şi 40 dela 13 şi 17 Maiu. 1813). gura consultarea liberă, prescrise tot-odată
le simţia -i le cunoscea. O aşteptare de 57
ţelege uniunea religionară, ca să nu Sburătorele de sub ceriu, fcer'- ani ne apăsa greu. că tot ce se va vorbi să purcâdă din cie-
torele pe păn ent se adună spre a
mai fiă uniţi şi neuniţi, tot numai ca dinţă cătră monarchul şi respect cătră mai
face împreună câte b’ar pute face sin­ In lunile din urmă, pe când câţl-va
un trimis al ceriului le clise: „Sco­ gură nici una din ele. Ve putetl roi RomâDî medita şi se consulta între sine în mari, insufla tot-odată poporului nădejde
pul meu nu e a ckiăma pe Români aduna, a vS corsulta împreună asupra tăcere, cum s’ar pute mijloci un congres bună, că naţiunea română în scurt va do­
binelui vostru, spre a ve apăra dr, p. bândi tot ce purcede din principiul liber­
la unire confesională, ci la uniune tuşile, a vă câştiga vro o uşurare a naţional recunoscut şi de guvern şi de ce­ tăţii, egalităţii şi frăţietăţii. După depăr­
naţională, cu care au fost uniţi în­ sarcir.elor vostre ? Şi decă nu put' ţî, lelalte naţiuni, junimea ndstră încălzită tarea comisarilor, sculându-se cu toţii, mer-
cum sunteţi voi liberI ? ^La Menais de sfântul foc al naţionalităţii, răzimată
tre sine Românii şi atunci, când nu seră în pratul din sus de Blaşiu, unde pe
cuvintele unui credincios). pe sus atinsul drept de adunare, nu întâr-
erau pe pământ formele religiunilor lângă D-nii episcopl numiţi presidenţî ai
pilele din 3, 4, 5 MaiQ c. v. vor face diâ de a motiva d<=-a dreptul o adunanţă adunării şi primiţi cu bucuriă de cătră po­
eelor de astădi, si vor fi si când nu vor epocă în istoria Românilor. Dreptul de pe Dumineca Tomii la Blaşiu. Guvernul
por, se mai aleseră doi vice-presidenţî: Si­
mai fi acestea. La acesta uniune îi adunări politice numărose era pănă acum ţârei aflând de acest plan, grăbi sS apuce
mion Bărnuţiu şi Georgiu Bariţiu, apoi 10
■chiem eu pe Români cu totă seriosi­ recunoscut şi practicat numai în statele el însu şl frânele, să puse în corespondenţă
secretari: Canonicul Timoteiiî Ciparih, pro­
tatea, pentru-că sunt convins clin pro­ adevărat libere, în republica nord-ameri­ de-aprope cu episcopiile române. Insă epis­ topopul Ioan Popasu, A. Treb. Laurian,
cană, în Britania ş. -a. De acelaşi drept copul din Blaşiu dechiarâ guvernului, că
fundul inimei, că naţiunea română nu Paul Dunca, Petru Manih, Ioan Bob, Ge-
locuitorii Fngariei începură a se folosi nici un mijloc altul de a împăca pe po­
s’a adunat aici, ca să se facă unită ori orgiii Anghial, Ioan Bran, Dimitrie Boer
dela 15 Mart., dr Maghiarii transilvani dela porul român, n’ar fi decât numai concede-
neunită, ci ca să se facă liberă înainte 2'2 Mart. înedce. Noua constituţiune a mo- rea unei adunanţe. Guvernul, după 6reşi- şi Iacob Bologa.
de tote, apoi cultă şi fericită. Liberta­ narchiei austriaco garantisa tuturor popo- carl greutăţi înlăturate, se înduplecă, însă La o rugăciune făcută în câmp pen­
tru împăratul, fu chemat şi D n general
tea însă nu e legată, nici se cade a fi le­ relor dreptul de adunări şi consultări li­ cu acea ţărmurire, ca numai partea aşa Şurter, care şi reportâ voturile Românilor
gată de o religiune seu de alta, ci tre- bere. De aci ar urma, că adunanţa nostră numită înţelegâtdre din cieruri şi din mi­ cătră Escl. Sa D-n comandant general B.
din Blaşiu n’ar fi ceva lucru ext-a-ordinar. reni să se adune, măsură, carea pe lângă
bue să fiă comună tuturor religiunilor. Puchner, cum şi D-nii comisari cătră r.
Totuşi aceeaşi, privită din alte puncturl de nespusa sete de libertate simţită mai vîrtos guvern.
Cel-ce legă libertatea de religiune,
vedere, are în ochii noştri o însemnă* ate de popor, era nepracticabilă, precum se şi Acuma desbaterile şedinţei li se des­
n’are idee nici de libertate, nici de pe atât de mare, pe cât resultatele ei de­ arăta mai în urmă. Aşa guvernul, prin vre-o 5 chiseră prin presidenţî. Lucrările îl fuseră
religiune, şi merită compătimire, ca ocamdată nu se pot preealcula de nimeni. decrete îndreptate cătră episcop!, dete adu- acestea: