Page 5 - 1898-05
P. 5

REDACŢIUNiEA,                                                                                                                                               „GAZETA- ]| j i[ Hurii |j.
                                                                                                                                                                                        it
             Administraţiuiiea şi Tipografia.                                                                                                                            Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
             BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                     Pe un an 12 fI., pe sise luni
                                                                                                                                                                              6 fi., pe trei luni 3 fl.
               Scrisori  ne  francate  nu                                                                                                                                  N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
             se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
             nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franci, pe şese
              INSERATE  se  primesc  la  AD­                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             MINISTRAŢIILE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
             următdrele  Birouri  de  anunclurl:                                                                                                                            Se prenumără la toto ofi-
              In  Viena:  M.  Dukes  Naelif.                                                                                                                             ciele poştalo din întru şi din
             Max Augenfeld & Emerloh Lesner,                                                                                                                             afară şi la d-nii colectori.
             Hslnrloh  Schalek.  Rudolf  Mosse.                                                                                                                             Abonamentul pentru Braşov
             A. Oppellks Naelif. Anton Oppolik.
             In  Budapesta:  A.  V.  Goldber-                                                                                                                              Adminietraţiunca,  Piaţa  maro,
             ger,  Ekstoin  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            Târgul  Inului  Nr.  30,  otagiu
             bnrg: Marolyl & Llobmann.                                                                                                                                   I.:  Po  un  an  10  fl.,  pe  şise
              PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :_o  so-                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
             riă  garmond  pe  o  colină  6  cr.                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
             şi  30  cr.  timbra  pentru  o  pu­                               A , 1 T T J L  L22I.                                                                      12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  po  trei
             blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  cr.
             după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  sAu  15  bani.  —  Atât  abo­
              RECLAME  pe  pagina  a  3-a  o                                                                                                                             namentele  cât  şi  inserţiunile
             seriă 10 or. seu 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
               Nr. 96.                                                           Braşov, Sâmbătă 2 (14) laiu.



               După cincî-decî de ani.                         Ce  vom  răspunde  afiî,  cincî-  să  se  transforme  ca  pedepsă  pentru  n.  e.,  în  casa  comitatului  din  Sibiiu,  unde
                                                          decî  de  anî  după  3  (15)  Maiu  1848,  păcatele nâstre naţionale pentru egois­         li-s’a  dat  ordin  strict,  ca  să  oprescă  orî-ce
                                IV.
                                                          dâcă  ne  vom  pune  întrebarea  :  unde  mul  şi  nepăsarea  nâstră,  într’o  serbare  şi  să  împedece  pe  orî-ce  cale  po­
                 Cum  şi-au  împlinit  conducătorii       este  partida  nostră  naţională  ?  unde  sclăviă morala.                                 porul  de-a  merge  la  Blaşih  pe  fiiua  de  3  (15)
            partidei  nâstre  naţionale,  care  s’a       sunt  conducătorii  ei?  unde  sunt  băr­          Da,  simţim  cu  cea  mai  adâncă  Maiu.
            fost  recules  şi  şi-a  fost  strîns  rându­  baţii  noştri,  vrednicii  apostol!  ai  ro­  durere  a  inimei,  acum  la  pragul  ju­        Asemenea  măsuri  teroristice  s’au  luat
            rile  c’un  avânt  atât  de  îmbucurător      mânismului,  car!  prin  curagiul  şi  se-  mătăţii  de  vec  de  care  ne  despărţim,  şi  în  alte  comitate.  Din  părţile  Deeşului,  de
            la  1881,  problema  lor  împreunată         riositatea  lor  sciau  să  insufle  popo­    că  duşmanii  neadormiţi  ai  românis­        esemplu,  se  anunţă,  că  mai  multor  Români
            cu aşa mare răspundere?                      rului  încredere,  car!  prin  avântul  şi  mului  făuresc  aceste  nouă  lanţuri  de  cărturari  li-s’au  făcut  perchisiţii  domiciliare
                 Nu  este  momentul  de  a  întră        însufleţirea  lor  curată  şi  desintere-  sclăviă,  pe  car!  le  auresc  şi  le  îm­      pentru  de-a  afla  subscrierile  celor  ce  au  con­
            aici  într’o  cercetare  minuţiosă  a  ce­    sată  sciau  să  câştige  iubirea  lui  cea  podobesc  cu  flori,  ca  se  ne  amă-  vocat  adunarea  la  JBlaşki;  câte-va  cole  au  şi
            lor  ce  s’au  petrecut  în  sînul  parti­    mai  devotată;  car!  prin  credinţa  cea  găscă  şi  să  ne  amorţâscă  puterea,  fost  confiscate.  In  acelaşi  timp  gendarmii
            dei nâstre naţionale de şese-spre-fiece      tare  în  viitorul  poporului  şi  a  cau-  ce  se  razimă  în  popor  şi  vine  dela  şi  detectivii  cutrieră  satele,  intimidând  po­
            anî  încâce.  Constatăm  numai,  că  lu­     sei  lui  sciau  să-i  aprindă  entusiasmul  el şi prin el.                                 porul  şi  spunendu-i,  că  toţi  cei  ce  vor  serba
            crarea  de  reorganisare  şi  consolidare    într’o  măsură,  încât  să  fiă  gata  a            Streinul,  fiă  or!  şi  unde  şi  ori  diua  de  3  (15)  Maiii  vor  fi  întemniţaţi,  even­
            interiâră  luase  un  frumos  avent  în       aduce  orî-ce  jertfă  pe  altarul  patriei  cine,  nu  binele  nostru  îl  voiesce,  ci  tual chiar şi împuşcaţi.
            anii dintâiu.                                 şi al naţiunei?                              binele  lui,  promovarea  intereselor              Cele  mai  teroristice  Jmăsurî  s’au  luat
                                                                              -i»                      lui  şi  a  soţilor  lui  de  pradă.  Or!  cât
                 Dâr  dup'aceea  s’au  ridicat  din                                                                                                  însă  la  Blaşiii.  Aci  s’au  concentrat  mulţime
            t6te  părţile  mar!  piedecî,  prigoniri,          Ce  durerâsă  privelisce  s’arată  de  prietinos  şi  ori  şi  prin  cine  ni-        de  gendarmî  şi  se  dice,  că  pe  mâne,  Sâm­
            seduceri  şi  tot  felul  de  cercări  su­    ochilor  noştri  după  cincî-decî  de  s’ar  apropia  dâr,  să  ne  ferim  şi  să          bătă,  se  aştâptă  300  de  infanterişti  dela
            fletesc!  şi  au  năvălit  asupra  tînăru-    ani!                                         avem  ochii  în  patru,  căc!  atunci  când   Alba-Iulia,  un  escadron  de  husari  şi  60  de
            lui  nostru  partid,  oare  abia  eşise            Pare  că  în  adevăr,  cum  fiicea  ne  sfătuesce  a  nu  merge  după  cum            gendarmî.  Drumurile,  ce  duc  la  Blaşih,  vor
            din faşe.                                    fericitul  Bărnuţiu  în  catedrala  Bla-  vedem,  simţim  şi  dorim  noi,  ci  a            fi  blocate  şi  nimenea  nu  va  fi  lăsat  să  între
                                                          şiului,  principele  infernului  ar  fi  slo-  merge  pe  alte  căi  piezişe  şi  folo-
                  Din  tâte  relele  şi  neajunsurile,   bodit  tâte  spiritele  rele  între  noi.  sindu-ne  de  apucături  măestrite  şi           în el.
            ce  le  am  întâmpinat  însă  dela  1881,    Unde  odiniâră  fraţii  de  un  sânge  se  rafinate,  pâte  să  voiască  tocmai                  Dintre  t6te  însă  mai  revoltătoro  este
            cele  mai  triste,  mâhnitore  şi  dure-     înţelegeau  între  sine  cu  iubire  şi  în­  desbinarea  nâstră,  slăbirea  puterilor      presiunea  eserciată  asupi'a  archiereilor  noş­
            râse  pentru  noi  sunt  cele,  ce  ni-le-am   credere  şi  fiă-care  căuta  să  fiă  con­                                               tri,  cari  se  vede,  că  au  primit  ordin  de-a
            pricinuit  noi  înşi-ne  prin  nebăgare       vins  de  soţul  şi  fratele  seu  vrednic   nostre.                                       se  face  şi'  în  caşul  de  faţă  poliţaii  guver­
            de  sâmă,  prin  lipsă  de  prevedere  or!                                                       Nu  este  un  simţământ  de  des-       nului.  Vedem  cu  multă  durere,  că  unii  dintre
                                                          de  stima  lui,  astădî  am  ajuns  să  ne  curagiare,  ce  ne  cuprinde  în  acest
            de  zelul  naţional  trebuincios,  şi  prin   temem  aprâpe  la  fiă-care  pas  unii  moment,  ci  este  durerea,  că  am                archierei  s’au  şi  grăbit  de-a  face  pe  voia
            aceea,  că  n’am  sciut  să  urmăm,  în       de  alţii.  In  locul  căldurei  frăţesc!,  o  ajuns  a-ne  plânge  ast-fel  în  pre­      şi  plăcerea  celor  dela  cârmă,  măcarcă  ni­
            vremuri  de  cercare  mult  mai  grele       răcâlă     înstrăinătore     ameninţă                                                       mic  nu  i  îndreptăţia  pe  cei  dela  guvern  a
            chiar  ca  cele  dela  1848,  sfatului  în­                                             a  săra  aniversării  de  cine!  decenii  pre­   susţine,  că  Românii  ar  voi  să  folosescă  bi-
            ţelept  al  conducătorilor  de  atunci,       râde  chiar  şi  rădăcinile  iubirei,  ce  sărate,  pe  lângă  tote  inichităţile  tim­    sericele  ca  „loc  de  demonstraţiune  politică".
                                                          ne  lega  ca  fii!  aceleaşî  mame  vă­
            ca  să  păzim  cu  cea  mai  mare  sfin­                                                   pului,  cu  râdele  cele  mai  îmbucură-      A  tace  rugăciuni  pentru  memoria  înainta­
            ţenia  legătura  frăţiei  nâstre  naţio­      duvite,  pe  care  o  jelea  bardul  nos­    târe  ale  culturei  şi  progresului  nos­    şilor,  cari  s’au  jertfit  spre  binele  neamului
                                                          tru dela 1848.
                                                                                                       tru, care ne face să vorbim ast-fel.
            nale,  solidaritatea  nâstră  prin  since­         Totul  este  făcut,  totul  pare  a-se                                                lor,  este  o  datoriă  creştinescă,  nu  însă  nici­
            ritate,  iubire  şi  încredere  împrumu­                                                         Mai  este  însă  încă  ceva.  Este      decum  o  demonstraţiune.  Şi  apoi  adunarea
            tată.                                        petrece  numai  pe  cale  artificială  în  credinţa  tare,  că  cuvintele  nâstre           dela  3  (15)  Maiii  a  fost  o  adunare  legiuită,
                                                          contactul  dintre  bărbaţii  r.oştri  chiă-  vor  fi  resimţite  şi  apreţiate  de  toţî
                 De  veţi  voi  dâr  să  aveţî  răspun­   rnaţî  la  conlucrare  şi  luptă  neîntre­   Românii  de  bine  şi  că  vor  contribui     făcută  cu  învoirea  guvernului  de  atunci  şi
            sul  drept  şi  adevărat  la  întrebarea      ruptă  şi  neobosită  pentru  binele  nea­   astfel  numai  la  întărirea  curagiului      chiar  şi  adversarii  noştri,  în  frunte  cu  co­
            da  mai  sus,  priviţî  la  starea  de  faţă   mului.  Iubire,  sinceritate,  însufleţire  în  aceste  vremuri,  când  avem  mai         misarii  guvernialî,  au  recunoscut  purtarea
            şi  cugetaţi-vă  în  consciinţa  vâstră       au  ajuns  adî,  după  cincî-decî  de  anî  mare lipsă de el, ca or! şi când.              esemplară,  liniştită,  pacînică  şi  spiritul  demn
            curată,  câtă  parte  ar  pute  să  revină    dela  înălţarea  stegului  partidei  na­           Nimic  mai  firesc,  ca  adversarii     şi  serios,  ce  a  domnit  la  acea  adunare.
            asupră-ne  din  multele  necazuri  şi         ţionale  române,  să  fiă  mai  mult  nu­    noştri  seculari,  —  cari  vor  se  des­     Oum  vin  deci  episcopii  noştri  să  admonieze
            neajunsuri,  ce  trebue  să  le  suferim                                                                                                 prin  circulare  pe  preoţi  şi  de  ce  atâta  umi­
                                                          mai  scrise  şi  ilustrate  cu  cuvinte  fiinţeze  naţionalitatea  nâstră,  şi  să
            astăfiî  prin  cea  mai  crudă  desconsi­     alese  şi  amăgitâre,  decât  vădute  şi  facă  să  cadă  stâgul  ei  mândru,  ce  a       linţă din partea lor?
            derare  din  partea  adversarilor  noştri     simţite.                                     fost  defăşuratîn  faţa  ţării  şi  a  lumii       Etă  o  circulară  de  acest  fel,  adresată
            politici şi naţional!.                             De  unde  acâstă  năpaste  şi  ne­      la  3  (15)  Maiu  1848  —  să  nu  ne        de  episcopul  Gherlei  Ioan  Szabo  cătră  cle­
                                                                                                                                                     rul din întrega sa diecesă:
                  Ne-au  mai  lăsat  fericiţii  noştri  norocire pe capul nostru tocmai acum,  lase  să  serbăm  în  libertate  aniver­
            premergător!  in  lupta  pentru  româ­        când  e  mai  mare  ca  or!  şi  când  nu­   sarea acestei mari fiile.                      „Reverendissimilor în Christos fraţi vicari fo­
            nism,  ca  cea  mai  scumpă  moştenire,  mărul  bărbaţilor  noştri  pe  cai!  îi                 Der  nu  este  putere  pe  lume,          rând, archidiaconî şi mult onoraţilor fraţi
            sfatul  lor  cel  de  aur  eşit  din  păţa­   numim  culţî  şi  învăţaţi,  căc!  au  di­   care  să  ne  potă  împiedeca  de  a  lua                  protopopi şi preoţi!
            niile  istoriei  de  suferinţe  ale  naţiu*  plome  dela  universităţi,  academii,         cu  toţii  în  acesta  fii,  sărbătorescă           „Venind  aici  la  cuuoscinţă  din  loc
            nei  române,  ca  în  lucrarea  nâstră  la  facultăţi  şi  institute  superiore?  Toc­     în  viaţa  poporului  nostru,  firma  ho-     competent,  că  la  iniţiativa  unora  s’ar  in­
            aşedarea  de  piatră  pe  piatră  pentru  mai  acum,  când  poporul  nostru  a             tărîre  de  a  premeni  gândirile  nâstre     tenţiona  a  se  serba  în  totă  ţăra  în  mod
            clădirea  puternică  a  fortăreţei  soli­     trecut  demult  peste  vremurile,  în  car!   şi  de  a-le  îndrepta  cu  putere  spre     demonstrativ  diua  de  15  Maiii  a.  c.,  ca
                                                                                                                                                     aniversarul  al  50-lea  al  adunărei  poporale
            darităţii  nostre  naţionale  să  ne  fe­     azbuche  şi  psaltichia  era  pentru  el     o  muncă  şi  luptă  roditâre  pentru  în­    ţinută  în  a.  1848  în  Blaşiu,  care  diuă  în
            rim  cu  totâ  tăria  sufletului  de  orî-ce  încă un ideal?                               tărirea  consciinţei  nâstre  naţionale  anul  acesta  va  căde  pe  Duminecă,  aşa,  că
            înrîurire  streină  de  dorinţele  şi  as-         Ce  s’a  întâmplat,  cdicem.  ca  as­   şi pentru isbânda românismului.               unde  va  fi  cu  putinţă  preoţii  se  ţină  predică
            piraţiunile  nâstre  şi  să  căutăm  să  tădî  se  nu  mai  cutezăm  a-ne  întruni                                                       despre  însemnătatea  acelei  dile,  amintind
                                                                                                                                                     cu  laudă  punerea  în  mişcare  a  poporului
            ne  întărim  convingerile,  consciinţa,  dece  inşi  la  un  loc  şi  a  ne  sfătui
            credinţa  nâstră  în  viitorul  românis­      cu  deplină  linişte  sufletescă  şi  cu       MesurI în contra adunărei convocate         în  1848  —  49,  er  unde  nu  s’ar  pute  ţine
                                                                                                                                                     predică,  acolo  preotul  la  eşirea  cu  darurile
            mului  numai  din  isvorul  nesecat  al  tâtă  sinceritatea  şi  încrederea?  Ce                                                         să  amintescă  cu  numele  pe  toţi  conducă­
            iubirei poporului şi a legăturei strînse  ne  reţine  dela  acâsta?  De  ce  ne                            la BlaşiU.                    torii  din  1848—49.  încât  un  atare  lucru  ar
            şi nesdruncinabile cu bucuriile, năca­        temem ?                                            Cunoscuta  convocare  a  adunărei  de   fi  nu  numai  incorect,  ci  şi  dăunos  şi  pri­
            zurile şi cu sârtea lui.                           Este duhul rău al streinului, care  popor  la  Blaşiît  pentru  serbarea  dilei  de   mejdios  pentru  interesele  bisericei  nostre,
                                                                                                                                                     din  incidentul  acesta  am  aflat  de  bine  a
                  De  urmam  conscienţios  acest  pare  a  se  furişa  între  noi  chiar  şi  3  (15)  Maitt  a  dat  stăpânirei  unguresc!  nouă  revoca  în  memorie  cele  dispuse  cu  ordina-
            sfat,  multe  amărăciuni,  multe  în­         prin  crepăturile  uşilor  şi  ferestrilor.  ocasiune  pentru  de  a-şl  manifesta  teroris­  ţiunile  consistoriale  de  dto  23  Noemvre
            frângeri  şi  multe  umilii!  am  fi  putut  Este  acel  spirit  strein,  care  pare  a  mul faţă de Români.                             1889  nr.  8269,  de  dto  26  Maiii  1894  nr.
            încuujura.  Şi  decă  nu  puteam  noi  ne  fi  amoiţit  tot  curagiul  şi  tâtă                  N’a  fost  de  ajuns,  că  adunarea  con­  3462  şi  de  dto  21  Februarie  1896  nr.
                                                                                                                                                     1357,  reflectându-vă  prin  acestea  cu  totă
            singur!  să  schimbăm  condiţiunile  bărbăţia,  de  ceea  ce  se  temea  aşa  de  vocată  s’a  oprit,  der  guvernul  a  pus  tot­       seriositatea,  ca  avend  înaintea  ochilor  che­
            grele  ale  situaţiunei  critice,  ce  ni-s’a  mult propovăduitorul evangeliei naţio­      odată  în  mişcare  întreg  aparatul  adminis­  marea  sublimă  de  păstori  sufletesc!  şi  in­
            creat  de  nisce  factor!  străin!  de  noi,  nalismului  românesc  dela  1848.  Sunt  trativ  pentru  de-a  veghia  asupra  Românilor  teresele  bisericei,  să  fiţi  cu  totă  grija,  ca
            puteam  se  avem  acum,  după  cincî-  semnele  îngrozitâre  ale  timpului  fu­            şi  a  suprima  eventual  ori  ce  manifestaţiă,   în  nici  o  împrejurare  în  biserică  şi  întru
            cfecî  de  an!  de  stăruinţe  şi  lupte,  nest  ce-1  prevedea  spiritul  său  lumi­       ce s’ar face din partea acestora.            împlinirea  diregătoriei  preoţesc!  să  nu  se
            mângăerea,  de  a-ne  vedâ  mai  mult  nat şi pătrundător, ale timpului, când                    Astfel  „Tribuna"  spune,  că  în  comi­  amestece  lucruri  politice  neiertate,  ferin-
                                                                                                                                                     du-vă  frăţiile  vostre  necondiţionat  de  orî-ce
            ca  or!  şi  când  respectaţi  de  cătră  sclăvia  fisică,  ale  căreia  lanţuri  le-a  tatul  Sibiiului  toţi  notarii  şi  solgăbirăii  au   demonstraţiune,  şi  grijind,  ca  biserica  din
            contrar!.                                     sdrobit anul redeşteptării nâstre, avea      fost  convocaţi  pe  Lunia  trecută,  9  Maiu partea  nimănui,  nicî-când  şi  în  nici  un
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10