Page 6 - 1898-05
P. 6

Pagina 2.                                                         GAZETA TRANSLVANIEI.                                                                        Nr. 96-1898.


            mod  să  nu  fiă  folosită  de  loc  de  demons-  unguri  împrejurarea,  că  foile  din  Pesta  tote,  proclamaţiunl  răsvrătitore  şi  ce  erau  adre­  tractor  numai  în  cas  de  periculum  in  mor  a,
            traţiune  politică,  ce  prin  acesta  se  opresce   fără  deosebire,  au  lăţit  faima,  că  la  Braşov  sate  preoţilor  respectivi,  scrisori,  cari  —  der  şi  în  caşul  acesta  se  cere  legitimare
            strict şi sub responsabilitate.
                                                         s’au confiscat 12,000, er în Săcele peste     lucru  curios!  —  au  sosit  la  locuinţa  nu­  în  scris.  Nu  se  pote  susţine  însă  nici­
                  „Din  şedinţa  consistorială  ţinută  în   30,000  de manifesturî revoluţionare.     miţilor  preoţi  de-odată  cu  amintiţii  doi  decum,  că  în  afacerea  din  cestiune  a
            Gherla la 7 Maiă 18P8.                             Faima  acâsta  s’a  răspândit  în  mod  indivifjl şi cu gendarmii?                    fost  un  periculum  in  mora,  căci  scrisorile,
                                        loan, episcop“.  sistematic  şi  înafară.  Biuroul  de  corespon­    3.  Este  cunoscut  mai  departe  d-lui  cum  spune  d-1  viceşpan,  erau  avisate  şi  se

                                                         denţe  unguresc  oficios  din  Pesta  a  telegra-  vice-şpan,  că  la  perchisiţia  domiciliară,  ce  aflau  în  mâna  oficiului  poştal.  Gendarmilor
                                                         fat  înafară  şi  îndeosebi  foilor  germane,  că  s’a  făcut  preotului  român  din  Purcărenî,  şi  altor  organe  de  siguranţă  însă  proce­
            Delegaţiunile înaintea monarchuiui.
                                                         numărul  proclamaţiilor  confiscate  este  de  la  cererea  acestuia  a  fost  chiămat  să  asiste  dura  penală  le  dă  voie  a  face  perchisiţie
                 Alaltăieri  a  primit  monarchul  în  pa­  peste  50,000,  ba  unele  foi  au  vorbit  chiar  şi  judele  comunal  de-acolo,  care  s’a  şi  în­  domiciliară  fără  să  fiă  în  deosebi  însărci-
                                                         şi  de  80,000.  Se  ’nţelege,  că  comentariile  făţişat ?                                 cinaţi  când  cel  învinuit  e  prins  în  flagrant
            latul  din  Buda  delegaţiunile  austro-ungare.
            Mai  întâiă  a  primit  delegaţia  austriacă,  sub   n’au  lipsit  şi  ele  au  fost  făcute  după  pofta   4.  Este  adevărat  ceea  ce  au  afirmat  delict,  seu  când  se  află  în  posesiunea  de
            conducerea  cavalerului  ImvoisJci,  apoi  dele­  inimei  adversarilor  noştri.  Eram  înfăţişaţi  de  repeţite-orl  tote  foile  din  Pesta,  că  im­  obiecte,  său  când  derivă  dela  o  crimă,  ori
           gaţia  ungară  sub  conducerea  lui  Coloman   noi,  Românii  de  aici,  ca  stând  în  cea  mai  piegaţi  ai  poliţiei  secrete  din  Budapesta  dela un delict.
            Seellj amândoi preşedinţi.                   strînsă  legătură  cu  un  comitet  revoluţionar  au  fost  trimişi  direct  aici  la  Braşov  spre   Tote  acestea  însă  nu  obvin  în  caşul
                                                         din  România,  despre  care  se  dicea,  că  dis­  a  cerceta  după  proclamaţii  răsvrătitdre  în  de  faţă.  Deci  procederea  a  fost  necorectă
                 In  vorbirea  adresată  cătră  monarch,
                                                         pune  de  mulţi  bani,  nelipsind,  se  ’nţelege,  Săcele  şi  că  acestora,  spre  scopul  indicat,  şi  ilegală  şi  vinovaţii  trebuesc  pedepsiţi.
            latvorsJci  a  esprimat  fidelitatea  şi  omagiile
                                                         nici  rublele  şi  copeicile,  şi  care  pregătea  li-s’a  pus  la  disposiţiă  gendarmeria?  Şi  De aceea nu ia la cunoscinţă răspunsul.
           membrilor  delegaţiunei.  El  făcu  amintire,
                                                         aici  în  Ardeal  apropiata  isbucnire  a  unei  decă  este  adevărat,  fost’a  însciinţată  au­  Fişpanul,  înainte  de  votare,  află  de
            că  monarchul  înainte  cu  cincî-decl  de  ani
                                                         groznice revoluţii.                           toritatea comitatensă despre acâsta, ori nu?  lipsă  a  face  unele  observări.  Crede,  că
            s’a  urcat  pe  tron;  acestă  jumătate  de  vâe
                                                               Şi  in  realitate  ce  a  fost?  S’a  „desco-   5.  Deorece  în  caşul  de  faţă  a  fost  în  nici  interpelantul  nu  dă  o  importanţă  deo­
            este  una  dintre  cele  mai  frumose  epoce  a
                                                         perit“,  sub  nisce  împrejurări  cu  totul  ciu­  joc  nu  numai  liniştea,  onorea  şi  libertatea  sebită  caşului,  după-ce  a  descris  totă  pro­
            istoriei  Austriei.  In  fine  ruga  ceriul,  se  dă­
                                                         date  şi  suspecte,  în  nisce  scrisori  recoman­  domiciliului  numiţilor  preoţi,  ci  apare  ame­  cederea  cu  perchisiţia  cu  atâta  umor.  (Der
            ruiască  Majestăţii  Sale  vieţă  lungă  pentru
                                                         date,  ce  au  fost  predate  la  oficiul  postai  ninţată  şi  pacea  între  naţionalităţi  prin  ce,  era  să  plângă?  Umorul  în  descrierea
            fericirea monarchiei şi a poporelor sale.
                                                         din  Braşov  şi  adresate  la  doi  preoţi  din  suspiţionarea  lealităţii  celor  de  altă  na­  unor  asemenea  ciudate  şi  ridicule  perchi­
                 Monarchul  răspunse  prin  următorea
                                                         Săcele,  ca  la  vre-o  40  de  esemplare  de  ţionalitate  şi  prin  atacarea  va4ei  bisericei;  siţiunî  n’are  de  a  face  nimic  cu  impor­
            vorbire:
                                                         nisce  apeluri  autografate,  cărora  li-s’a  dat  deorece  s’a  dovedit  mai  departe,  că  întrâga  tanţa  întregei  afaceri  —  Red.  „Gaz.  Trans. )
                                                                                                                                                                                               u
                 „Primesc  cu  viuă  satisfacţiă  espresiu-   înfăţişarea de proclamaţii revoluţionare adre­  afacere  cu  apelurile  revoluţionare  a  foat  Spune,  că  îndată  ce  i-a  venit  lucrul  la
            nea  alipirei  d-vostre  fidele  şi  o  reîntorc  prin   sate Românilor din Ardeal.        numai  o  grosolană  machinaţiă  şi  intrigă  -
            fierbinţile mele mulţămite.                                                                                                              cunoscinţă,  a  dispus  să  se  facă  cercetare
                                                               Ceea  ce  este  mai  bătător  la  ochi  însă  întreb:  ce  paşi  a  întreprins  d-1  vice  şpan,  strictă  şi  la  poştă,  şi  aici  s’a  constatat,  că
                 „îmi  servesce  de-o  deosebită  mulţămire
            a  accentua  şi  cu  acestă  ocasiune,  că  rapor­  şi  pune  în  cea  mai  păcătosă  lumină  totă  ori  ce  paşi  are  de  gând  să  întreprindă  scrisorile  au  fost  predate  de  un  tînăr,  care
            turile  nostre  cu  tote  puterile,  der  mai  ales  afacerea  e  procedura,  ce  s’a  observat  la  spre  a  apăra  legalitatea,  libertatea  'cetă­  s’a  dus  la  poştă  c’un  prietin  erăşl  tînăr,
            cu  statele  învecinate  sunt  cât  se  pote  mai  secuestrarea  acestor  pretinse  apeluri  revo­  ţenilor,  precum  şi  liniştea  şi  pacea  pe  te­  şi  amploiatul  a  declarat,  că  a  recunoscut
            bune.                                        luţionare  când  cu  cunoscutele  perchisiţii  ritoriul  acestui  comitat  în  contra  unor  ast­  într’ensul  pe  Octav  Sorescu.  S’a  dat  îndată
                 „Situaţia  creată  în  urma  încheierii   domiciliare  la  preoţii  români  din  Bacîfalâu  fel de atacuri neiertate şi nelegale?   ordin  la  Predeal,  ca  să  nu  fiă  lăsat  să
            păcii  turco-grecescî  se  apropie  de  resolvare
            definitivă  şi  îndreptăţesce  la  speranţa,  că   şi Purcărenî.                                Yiceşpanul  Dr.  Frid.  Jekel  răspunse  treeă  în  România,  dâr  încă  în  aceeaşi  cli
            în  urma  conlucrării  mai  departe  armonice      Aid  interpelantul  arată  cu  vii  colori  la  interpelaţia  de  mai  sus  acestea  :  îndată  acesta  din  urmă  plecase  în  România,  de
            a  tuturor  puterilor  europene,  se  va  susţine  modul,  cum  au  procedat  pretinsul  „negustor  ce  am  luat  cunoscinţă  despre  acest  cas,  unde nu s’a mai reîntors.
            basa  solidă,  ce  ne  servesce  la  o  desvoltare   delemne   şi  „impiegatul  ministerial  cu  asis­  am  făcut  cercetările  de  lipsă  şi  am  consta­  Discusiunea  fiind  terminată,  fişpanul
                                                                 u
            paclnică  în  raporturile  politicei  nostre  ori­  tenţa  gendarmilor  la  aceste  perchisiţii  do­  tat următorele:                    a  pus  la  vot  luarea  la  cunoscinţă,  âr  ma­
            entale.
                                                         miciliare,  ce  comediă  s’a  jucat  în  ambele    Poliţia  de  stat  din  Peşta  a  fost  în­  joritatea  a  luat  la  cunoscinţă  răspunsul
                 „Căuşele,  cari  ne-au  îndemnat,  să  do­
                                                                                                    w
            vedim  concordia  nostră  prin  conlucrare   caşuri  cu  înfăţişarea „negustorului de  lemne   sciinţată,  că  la  adresele  preoţilor  gr.  or.  vice-şpanului.
            materială  cu  celelalte  puteri  în  scop  de-a  şi  cum  şi  într’un  loc  şi  într’altul  aeâstă  Toma  Giurgiu  din  Purcărenî,  I.  Bogdan
            isola  şi  localisa  periculele  ivite  în  anul  tre­  straniă  „comisiă“  a  sosit  de-odată  cu  scri­  junior  în  Zizin  şi  Toma  Frateş  în  Baclfalu   0 discuţiune gravă în Camerele
            cut,  fiind  acum  delăturate,  am  hotărît  să   sorile  cu  pricina,  ce  le  ducea  feciorul  dela  se  vor  da  dela  poşta  din  Braşov  proclama-
           ne  retragem  trupele  şi  corăbiile  din  insula                                           ţiunî  aţîţătore,  ce  vin  din  România.  In                  române.
           Creta,  er  la  deslegarea  acestei  întrebări,  ră­  postă;  cum  a  secuestrat  îndată  cuprinsul
            masă  deschisă  încă,  ne  mărginim  de  aici   lor;  cum  au  făcut  apoi  perchisiţia  cea  mai  urma  acesta  doi  detectivi  au  fost  trimişi  la   De  un  şir  de  ani  înedee  ne-am
            înainte  numai  la  terenul  tratărilor  diplo­  minuţiosă  în  locuinţă,  fără  a  se  pute  afla   faţa locului.                       dedat,  ca  despre  multe  şi  delicate
            matice.                                      şi  constata  nimic  în  defavorul  preoţilor  din   Fiind  lucrul  forte  secret  şi  urgenţa   lucruri,  ce  ne  privesc  direct  pe  noi,
                 „îmi  servesce  ca  o  sinceră  mulţămire  cestiune.                                  mare,  trimişii  poliţiei,  vrând  să  se  asigure   se  ne  soseaca  scire  numai  prin  în-
            a-ml  esprima  recunoscinţa  faţă  de  atitudi­    A  arătat  mai  departe,  că  procederea  de  succes,  au  procedat  de  capul  lor  cu  în-
           nea  armatei  mele  de  pe  uscat  şi  mare,  do­  a  fost  înafară  de  oii-ce  forme  legale  şi  fără  cungiurarea  autorităţilor,  ‘mai  ales  că  au   cunjur,  pe  drumul  dela  Budapeşta
           vedită  şi  cu  acestă  ocasie  de  trupele  mele,                                                                                        prin Bucurescî.
           şi  faţă  de  împlinirea  conscienţiosă  a  proble­  concursul  autorităţilor,  după  cum  cerea   credut,  că  serviţiul  poliţienesc  în  numitele   Aşa  şi  de  astă-dată  stăm  tată
                   w
            melor ei .                                   legea.  In  fine  arată,  că  totul  se  presentă  comune  din  Săcele  îl  face  gendarmeria.   c’o  cestiune,  care  ne  interesâză  de
                 „Cu  adânc  regret  trebue  să  amintesc  ca  o  machinaţiune  şi  intrigă  răutăciosă  pusă  Li-a  succes  deci  a  afla,  că  scrisorile  sosi­  aprope  şi  despre  care  primim  infor-
            despre  inimiciţiile  dintre  Spania  şi  Statele  la  cale  spre  a  suspiţiona  pe  Români  şi  că  seră  la  Baclfalu,  resp.  Purcărenî  şi  deci  la
           Unite  ale  Americei,  cari  n’au  putut  fi  îm­  reese  ne  ’ndoios,  că  acele  scrisori  şi  ape­  20  şi  21  Ianuarie  a.  c.  ei  au  mers  cu  gen­  maţiunî  mai  clare  numai  dintr’o  dis-
           piedecate  nici  de  intervenirea  amicală  a   luri  au  fost  anume  fabricate  în  scopul  darmii  la  locuinţele  preoţilor,  intrând  acolo   cusiune,  ce  s’a  făcut  în  camera  ro­
           Sânţiei  Sale  Papei  sprigiuită  de  tote  pute­                                                                                         mână.
           rile  mari  europene,  nici  de  prevenirea  guver­  acesta.  Inse-şl  foile  oficiose  uugurescl  au  de-odată  cu  purtătorul  de  scrisori.  La  acâstă   E  vorba  de  scolele  nbstre  din
            nului spaniol.                               fost  silite  mai  târdiu  să  recunoscă,  că  ni­  procedere  grabnică  erau  îndreptăţiţi  şi  după   Braşov.  Cetitorii  noştri  se  vor  in­
                 „Când  suntem  decişi  la  susţinerea  unei  mic  nu  este  adevărat  din  faimele  răspân­  procedura penală.
           stricte  neutralităţi,  să  dăm  espresiune  dorin­  dite.                                       Detectivii  esmişl  au  făcut  să  se  des­  forma  asupra  stării  cestiunei  din
           ţei  nostre,  de  a  succede  o  drâptă  aplanare   Fiind-că  însă  prin  procederea  cu  per-  chidă  scrisorile  şi  au  aflat  în  ele  procla­  actele  ce  le  publicăm  mai  jos  şi  care
            a  luptelor  triste  şi  a  inimiciţiilor  dintre   chisiţiile  s’a  călcat  libertatea  domiciliului  maţiile,  ce  le-au  căutat,  cu  totul  în  număr   au  format  obiectul  unei  interpela-
           părţile beligerante.                                                                                                                      ţiurrî,  ce  a  adresat’o  d  l  Take  lonesm
                                                         amintiţilor  preoţi  şi  tot-odată  indirect  şi  de  vre-o  33.  Aceste  proclamaţii  erau  da­
                 „Guvernul  meu  pentru  afacerile  ar­                                                                                              ministrului-preşedinte Sturdza în Ca­
           matei,  având  în  vedere  situaţia  nesigură,   vaza  bisericei  şi  lealitatea  poporului  român,  tate  din  Bueuresel  şi  subsemnate:  „Comi­  mera  româna.  Aceste  acte  au  fost
           precum  şi  desvoltarea  rapidă  a  puterilor  trebue  să  se  facă  lumină  asupra  caşului  şi  tetul  secret“.  Ele  erau  pline  de  aţîţărl  şi
           armate  din  tote  statele,  a  continuat  şi  anul  cei  vinovaţi  trebue  să  şl  primescă  pedepsa  de  tot  felul  de  insulte  în  contra  statului   cetite  în  copiă  şi  comentate  de  că-
           acesta  câştigarea  de  arme  şi  material  de   după  cum  merită  ca  turburători  ai  libertăţii   şi  a  Maghiarilor  şi  Românii  se  provocau  a   trâ d. interpelant.
           răsboiiî  semnalată  şi  începută  în  stil  mai   domiciliului.  în  sensul  disposiţiilor,  ce  le   se  rescula  ca  la  1848,  căci  bani  şi  sprigin   La  discusiuDe  vom  mai  reveni.
           mare anul trecut.                                                                                                                         Acum  lăsăm  se  urmeze  acele  acte.
                                                         prevede  codul  penal  unguresc.  Preoţii  au   vor căpăta.
                 „Sunt  convins,  că  în  judecarea  dispo-                                                                                          Ele  derivă  dela  ministrul  de  culte
           siţiunilor  luate  din  acestă  prevedere,  vă  va   şi  făcut  arătare  la  tribunal,  der  pănă  acuma   Şi  d-1  fişpan  a  făcut  o  cercetare  prea­  şi  instrucţiune  unguresc  Wlassics  şi
           conduce  obicinuita  d-vostră  pătrundere  şi  interpelantului  nu-i  este  cunoscut,  decă  labilă  aflând  despre  cas.  Fiind-că  însă
           sentimentul patriotic gata de jertfă.         acesta a introdus cercetarea, ori nu.         aici  pote  fi  aplicată  numai.legea  penală,   au  fost  adresate  ministrului  dela  Si-
                 „Desvoltarea  generală  a  Bosniei  şi        Adreseză  deci  şefului  administraţiei   s’a introdus procedura penală.             biiu  în  afacerea  3cdlelor  din  Braşov.
           Herţegovinei  prograseză  pe  căile  de  pănă   comitatului următorea:                           In  fine  viceşpanul  declară,  că  deore-ce   Cel  dintâiu  este  o  notă  ce  a  adre­
           acum  şi  cheltuelile  guvernărei  acestor  ţări                                            numai  pe  calea  acesta  se  va  pută  constata,   sat’o  Wlassics  pe  la  începutul  lunei
           se  acoper  şi  anul  acesta  din  incassările  lor       INTERPELAŢIUNE.                                                                lui  Aprilie  a.  c.  Etâ  părţile  ei  esen­
           proprii.                                                                                    dâcă  şi  cine  e  de  vină  şi  decă  s’au  comis
                                                               1.  Este  cunoscut  d-lui  viceşpan,  că  necorectităţl  în  procederea  organelor,  nu   ţiale :
                 „Dorind  fierbinte,  ca  lucrarea  d-vostră
           să  fiă  încoronată  de  succes,  vă  salut  din   în  20  si  21  Ianuarie  n.  o.  în  Baclfalu  şi  este  de  competenţa  sa  a-o  dovedi  acesta,   „împrejurările  acestea  au  adus  gim-
           inimă".                                       Purcărenii  Săcelelor  s’au  pus  în  scenă  ci  o  va  dovedi  cercetarea  criminală  —  şi  nasiul  din  Braşov  pănă  aprope  de  bancrută
                 Acest  răspuns  l’a  dat  monarchul  şi  la  —  după  cum  se  dice,  spre  a  da  de  nisce  rogă,  ca  să  se  ia  la  cunoscinţă  respun-  materială.  Insă  în  momentul  cel  mai  critic,
           vorbirea preşedintelui delegaţiei ungare.     proclamaţiunl  revoluţionare  —  perchisiţiunî  sul său.                                   precum  scrie  Bariţiu  (Părţi  alese  din  Is­
                                                         domiciliare  la  preoţii  români  gr.  or.  de     Dr.  A.  Mureşianu  declară,  că  nu  pote  toria  Transilvaniei,  voi.  III,  pag.  33,  linia
                                                         acolo  Toma  Frateş  şi  Toma  Giurgiu,  din  lua  la  cunoscinţă  răspunsul  d-lui  viceşpan,  34)  membrii  mai  bătrâni  ai  consiliului  bi­
               Congregaţia comitatului Braşov.           partea  a  doi  indivizi,  dintre  cari  unul  s’a  dat  mai  întâitt  fiind-că  d-sa  nu  i-a  delăturat  cu  sericesc  şi-au  adus  aminte,  că  mai  de  mulţi
                                                                                                    u
                                                         ca  funcţionarul  ministerial  „Hamari  Kalman   nimic  nedumeririle  cu  privire  la  procederea  ani,  încă  şi  cu  80  de  ani  mai  înainte,  bi­
                                   Braşov, 13 Maiă n.
                                                         celalalt  ca  neguţător  de  lemne,  şi  cari  au  suspectă  cu  acele  scrisori  recomandate,  cari  serica  Sf.  Nicolae  avea  venituri  din  Mol­
                 Precum  am  promis  în  numărrl  de  erî,   fost  însoţiţi  de  patru  gendarml  reg.  un­  n’au  venit  din  Bomânia,  ci  au  fost  date  dova  şi  Muntenia  pe  basa  unor  donaţiunl
           revenim  astădl  mai  pe  larg  asupra  inter-   guresc!,  în  frunte  cu  conducătorul  postului  aici  în  Braşov  şi  cari  au  sosit  de-odată  cu  vechi.  Ce  e  drept,  dreptul  acesta  în  urma
           pelărei  în  cunoscuta  afacere  a  „proclama­  din Satulung?                              trimişii  poliţiei  din  Peşta  la  adresaţi;  mai  faptului,  că  timp  mai  îndelungat  nu  s’a  fă­
           ţiilor  revoluţionare  române",  înscenată  cu     2.   Are  cunoscinţă  d-1  viceşpan,  că  departe  nu  pote  admite  nicl-decum  ce  cut  us  de  el,  în  conformitate  cu  legile  de
           tendinţe răutăciose de adversarii noştri.     aceste  perchisiţii  domiciliare  s’au  făcut  fără  afirmă  d-1  vice-şpan,  cum-că  ar  fi  fost  atunci  ale  „Principatelor  române“  prin  pa­
                 Dr.  A.  Mureşianu  a  arătat  în  motivarea  de-a  fi  nici  într’un  fel  justificate  după  lege  şi  îndreptăţită  după  procedura  penală  acea  ragrafe  s’a  prescris.  Cu  tote  greutăţile
           interpelaţiei sale mai întâiă, câtă nedumerire,  cum-că  ca  pretext  s’a  luat  o  pretinsă  de­  procedere  a  detectivilor  din  Peşta.  Pentru  acestea,  profesorul  V.  Oroianu  şi  comer-
           iritaţiă  şi  indignare  a  produs  între  Români,  nunţare,  după  care  s’au  predat  la  oficiul  perchisiţii  domiciliare  legea  dă  drept  a-se  santul  R.  G.  Lecca  fură  trimişi  cu  mandate
           er  în  felul  său  şi  între  conlocuitorii  noştri postai  din  Braşov  scrisori,  ce  conţineau procede  fără  ordin  în  scris  dela  judele  ins- scrise la Iaşi, la bărbaţii de stat moldoveni,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11