Page 5 - 1898-08
P. 5
„gazeta* ie^ fo fiăcare ţi.
REDACŢICNEA,
Aflniinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Axistro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş^se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un ăn 40 frânei, pe şAso
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anuncluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppotlks Nachf. Anton Oppelik.
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg.' Harolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (ITumex d_e 31) 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt, şi inserţiunile
seriă 10 or. BOU 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 189—Anul 1X1 Braşov, Duminecă 2 (14) August.
ca putere mare, şi ar aduce o nespusă pute să lase se se întorcă tdte cu — Dâr nici nu s’a reîntors bine
Acum e acum! încurcătură în tdte legăturile din fundul în sus în monarchie. contele Goluchowski dela audienţa,
Tâte semnele arată, că avem lăuntru şi din afară, se ţine acjl şi ce a avut’o la monarchul, şi âtă că
să ne aşteptăm la schimbări însem mâne mare sfat la reşedinţa de vară tot la Ischl au fost citaţi cei doi
nate a stărilor din lăuntrul monar- din Ischl a împăratului. Acolo s’au Kevista politică. miniştri 'preşedinţi Thun şi Banffy, în
chiei nostre, şi acâsta nu atât prin dus unul după altul ministrU aus Săptămâna acesta a fost bogată soţiţi fiind de contele Goluclioivsld.
îndemnul seu voinţa celor dela pu triac contele Thun şi ministru-pre- în întemplărî politice dinăuntru. Am înainte de a pleca la audienţă, rni-
tere, cât mai mult prin puterea îm şedinţe Banffy, ca se raporteze îm fost amintit în numărul nostru de nistrul-preşediute Thun a ţinut cu
prejurărilor. pârâtului şi se ceră hotărîrea lui, Duminecă despre sfatul ce l’au ţinut colegii săi din cabinet un lung con
deore-ce ei nu se mai pot înţelege siliu, după care Thun a plecat nu
Nimic nu p6te dăinui, ce nu în Viena Sâmbăta trecută ministrul- mai decât la Ischl fără de a mai
este clădit cu temeiu solid şi tare. unul cu altul. preşedinte unguresc Banffy şi minis aştepta pe Banffy şi Goluchowski se
Aşa şi dualismul, ce s’a fost intro Ce va hotărî împăratul? Acesta trul de finanţe Lukâcs cu contele mârgă împreună.
dus la 1867 cu domniiea germano- întrebare agită şi neliniştesce astăzi Thun preşedintele cabinetului din — Privirile tuturor sunt îndrep
maghiară peste tote celelalte popore pe bărbaţii politici din amândouă Austria, cu ministrul de finanţe tate acum la acâstă audienţă, în care
ale împărăţiei. A dus o trei-c}ecî de taberele. Kaizl şi mai la urmă au luat parte se crede, că se va lămuri situaţiu-
ani mulţămită păcii, de care s’a Mai mult decât toţi sunt neli la acest sfat şi cei doi miniştri co nea şi monarchul îşi va spune cu
bucurat Austro-Ungaria în timpul niştiţi însă Ungurii. Cu tdte că ei muni de esterne şi finanţe, contele vântul liotăntor. Cei-ce sunt mai în
acesta şi mulţămită sprijinului, ce pănă acum au mers faţă de Austria Goluchowski şi Bemamin Kallay. O grijaţî, Ungurii, încep se vorbâscă
l’au aflat Nemţii şi Maghiarii pănă tot din câştig în câştig, şi deşi (fi întregă a ţinut acest sfat, dâr nu
acum în gazetele lor de marea Crisă
acum în legătura de alianţă cu Ger la părere tdte sunt în bună or s’a ales nimic. Se dice, şi gazetele ce ameninţă Ungaria. „Pester Lloyd“,
mania. De un timp încâce însă a dine la ei acasă, Ungurii presimt, ba unguresci au scris’o pe coldne în ce
început se scârţăe tot mai tare rd- prevăd chiar, că au ajuns la un tregi, că baron Banffy ar fi declarat fdia guvernului, cfi > că 5 Sep-
îemvre (deschiderea dietei ungare)
tele carului dualist, er cele dinainte punct, unde norocul îi pote de odată în acest sfat, că Ungaria nu pdte
„este pentru monarchiă cţi critică de
s’au mai şi înţepenit acum aşa de părăsi şi-i pdte băga în mare încur să încheie pactul economic cu Aus primul rany . Vorba acâsta lasă se
u
mult în nămolul stărilor neisprăvite cătură. tria decât pe cale constituţională, presupunem, că lui Banffy i se vor
şi triste, isvoiîte din nemulţămirea Ce e drept în Ungaria nu e adecă prin parlament; mai departe, pune la Ischl mari şi grele îndato
naţionalităţilor, încât conducătorii ac]! nici crisă parlamentară, nici gu că Ungaria nu pdte primi un nou riri ; probabil, că primirea provisoriu-
carului privesc uimiţi şi îngrijaţî vernamentală, âr cestiunea naţiona provisoriu de pact, fiind-că acâsta ar
unii la alţii, căci nu mai sciu ce să lităţilor, după-ce popdrele nema isbi în legea adusă la 1 Ianuarie lui. Dâcă Banffy va păşi cu o ast
fel de cerinţă înaintea dietei şi
începă, ca să-l urnescă din loc. ghiare sunt de fapt scdse din ca 1898. Sfatul miniştrilor s’a împrăs- dieta îl va refusa, atunci va urma
Fiind-că în Austria nu e desle- drele constituţiei, e sugrumată în ciat deci fără de nici un resultat. într’adevăr o mare crisă. „Budxpesti .
gatâ ceatiunea limbilor şi nu sunt viaţa publică prin detectivii şi gen- — îndată după acâsta contele Hirlap“ publică un articul din pena
împăcaţi încă Germanii, Cehii, Po darmii guvernului; Ungurii se pot Goluchowski s’a dus la Ischl, ca se unui guvernamental, in care se cjice
lonii etc., astăcţî corpurile legiuitdre deci presenta în afară ca tari şi facă monachului dare de sâmă asu între altele, că dâcă monarchul nu
de acolo nu pot lucra nimic, şi pac mari. Dâr cinei mai crede? pra stării critice. Nici ac}! nu se scie va da lui Banffy împuternicirea de
tul economic cu Ungaria, care tre Banffy şi cu ai săi şî-au făcut de bună semă, cu ce impresiunî s’a a-şî desfăşura în dietă programul
buia încheiat încă cu un an înainte, planul la Peşta, cum se purcădă întors ministrul de esterne dela mo- său, care refusă orî-ce provisoriu
a rămas nu numai neînoit, dăr tot faţă cu Austria, şi tdte le-au pre marchul. Insă atât foile din Unga pentru pact şi încheierea lui pe basa
mai mult piere speranţa, că se va pute gătit neted pe basa legii dela 1867. ria, cât şi cele din Austria, au scris § lui 14 din constituţia austriacă,
încheia. Sciţi vorba aceea, că socotâla de săptămâna întrăgă despre marea atunci nu rămâne decât cabinetul
Urmările pot fi fdrte grele. Ne acasă nu se potrivesce cu cea din crisă, în care se află nu numai ces unguresc de afli să-şî dea dimisia.
mai putăndu-se uni Austria şi Un- târg. Ungurii ţin morţiş la litera tiunea pactului economic austro- „Alkotmâny“ eselamă: „Nu trăim
gaiia pe basele de pănă acuma, vor legii dualiste. Ce să-i faci însă când ungar, ci starea monarchiei întregi. numai cj'l seriâse, ci timpuri pline
0
trebui să se despartă şi acâsta se împrejurările sunt mai tari decât ori Cei din Austria învinuesc pe Un de crise şi de pericule.... Tot ni-s’a
va întâmpla, mai întâiu pe terenul ce lege şi decât orî-ce apucătură poli guri şi pe guvernul lor, că ei sunt pri pustiit din ceea-ce formâză factorul
economic, înfiinţându-şî fiă-care va tică, de ar fi cât deşirdtă? împrejurările cina acestor stări de o gravitate material şi moral al puterii de viaţă
mă şi bancă naţională deosebită, 6r grele pretind astăcjî mai mult ca ori fdrte mare, fiind-că folosindu-se de a ţării. După trei-cţecl de ani de gu
după aceea va urma ca un lucru fi şi când se se ţină semă şi de tre crisa ce de ani de cjflc domnesce în vernare aşa numită constituţională,
resc şi despărţirea de drept public, buinţele Austriei, căci alt fel nici eă Austria, vrâu să se rupă nu numai trebue să ne gândim cum să mântuim
er in urma urmelor şi împărţirea în se pot mântui interesele monarchiei în privinţa economică, ci şi în pri patria“. Se vede dâr, că într'adevăr
două a armatei comune. întregi. vinţa politică de imperiul austriac, o mare crisă e în ajun de a is-
Tocmai pentru ca să se împe- Nici de dragul Nemţilor, nici sguduind astfel temeliile dualismului bucni, crisă ce ameninţă organismul
dece o astfel de ruptură, care ar de al Cehilor, dâr nici de al Ungu şi posiţia de mare putere a monar însuşi al falsului constituţionalism
sdruncina cumplit vac}a monarchiei, rilor împăratul şi dinastia nu vor chiei. unguresc.
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ I-am dat pâne, i-am dat sare Căci am fost şi sunt Român: In T r a n s i l v a n i a .
La străinul încânit; Tote trec, eu mai rămân!
I-am dat tot ce am fost în stare, De Edmond Graniaussel.
Ca p’un om l’am omenit. Ş’o mai trece multă vreme, (Urmare).
Tote trec, eu mai remân. El traiul mi-a ’ngreunat, Multe voiu mai suferi; Măsura cea mai periculâsă ce
Cu necaz mi-l’a sărat. De nimica nu m’oiu teme, s’a luat pentru şcălele române, e cea
Multe nâmurî îndrăcite Dar’ am fost şi sunt Român : Pănă când Român voiu fi. care a fixat salariu minim al insti
Preste capu mî au venit; Tote trec, eu mai rămân! Că necazul mă ’ntâresce tutorilor. Pentru nisce comune ru
Multe lifte afurisite Şi viaţa mi-o lungesce. rale fârte sărace, cum sunt cele mai
Din apus şi răsărit.
In necaz şi ’n suferinţă Căci am fost şi sunt Român: multe din comunele românesc!, trei
Dar’ veniră şi s’au dus: Peptul meu s’a oţelit Tote trec, eu mai rămân! sute de florini e o sumă exorbitantă.
Scris a fost de Cel de sus; Şi-s’ mai tare ’n resistinţă Intr'o (ţi trecând Mureşul am stat
Că mi-s’, esc şi sunt Român: Decât stânca de granit. Dâcă mi-o fi scris şi mie, de vorbă cu luntraşii. Erau dintr’un
Tote trec, eu mai rămân! Nu-mî e frică de nimic, Ca de pe pământ să pier, sat numit Hereu, situat pe malul
Căci am fost şi sunt voinic; Atunci numai Sfântul scie ce-l’-alt. Locuitorii acestui sat, care
Că mi-s’, esc şi sunt Român: Unde zac în cimiter, numără optzeci de familii, câştigă
Incercat’au pe ’ntrecute, Tote trec, eu mai rămân! în medie 90 de bani pe c}i, ca mun
Cari de care mai cu rău: Că cei răi de mult s’au stins,
ua
e u
Să-mi ia casă, să-mi ia curte, Bine-rău, cum a fost dată Gropa peste ei s’a ’nchis. citori cu 4i ; ^ căruţaşi. Pănă în
anii din urmă sărmanii aceştia gă
Pănă-atuncI, eu mai rămân:
Să-mî ia tot ce este-al meu.
Pintre vremuri din trecut, Căci am fost şi sunt Român! siseră mijlocul să întreţie o şcâlă şi
Ş’au luat, pân’ ce-am rămas Tot mai sunt ce-am fost odată; să dea institutorului 120 de florini.
Numai eu ş’al meu năcas. Braşov, 20 Iulie 1898.
Bun Român eu m’am născut, I. Dariu. Când a venit legea, au făcut o sfor
Dâr’ mi-s’, esc şi sunt Român: Ş’am credinţă ’n Dumnezeu, ţare mare, dâr n’au ţinut de cât
Tote trec, eu mai rămân! Că din bun nu face rău. câte-va luni. Apoi trebuia să se re-
